Home » Administratie »Analize »Economie » Citesti:

Evoluția și structura relațiilor comerciale dintre România și Ungaria la 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană

Tanase Stamule ianuarie 4, 2017 Administratie, Analize, Economie
4 comentarii 1,790 Vizualizari

Pentru a înțelege mai bine situația României la zece ani după aderarea la UE este nevoie de o analiză a principalilor indicatori macroeconomici dar și de o analiză comparată față de vecinii noștri. Deși în cultura noastră preferăm să ne comparăm cu țările bogate din vestul Europei, preferabil este să ne comparăm cu țări asemănătoare nouă tocmai pentru a putea înțelege evoluția noastră dar și pentru a dezvolta politici economice care să ne stimuleze economia în raport cu vecinii noștri.

După 1990, Ungaria a fost întotdeauna văzută de către români ca o țară mai dezvoltată și mai bine conectată la Europa. Deși astăzi, cifrele arată mai bine pentru Ungaria decât România, observăm că decalajele au scăzut foarte mult și că relațiile dintre țările noastre tind spre echilibru.

Din punct de vedere al produsului intern brut al celor două țări, vedem o creștere mai accelerată a României. În mod firesc, ținând cont de numărul de locuitori, România are un PIB mai mare decât Ungaria, însă, dacă în 2007 acesta era doar cu 22% mai mare decât cel al Ungariei, astăzi este cu 50% mai mare.

An PIB – RO mld.€ PIB – UNG mld.€ RO/UNG
2007 123,70 101,70 1,22
2008 139,7 107 1,31
2009 118,3 93 1,27
2010 124,1 98,3 1,26
2011 131,5 100,1 1,31
2012 133,9 99,1 1,35
2013 144,7 101,5 1,43
2014 150,8 105 1,44
2015 159 109,6 1,45
2016(est) 172 115 1,50

Ca și PIB per capita, observăm de asemenea o evoluție bună a României. În  2007 un român producea în medie 59% față de un ungur, astăzi acest procent a crescut la 73%, iar trendul este de apropiere accelerat.

GDP/Capita – Euro
An RO UNG RO/UNG
2007 6000 10100 59%
2015 8100 11100 73%

În ceea ce privește relațiile comerciale dintre țările noastre, Ungaria a început după 1990 să înregistreze un excedent față de România, reușind să exporte mai mult decât a importat din țara noastră. Evoluția comerțului dintre țările noastre arată astfel:

An Exporturi Importuri Grad acoperire exp/imp Deficit
2007 1,639 3,533 0.46 -1,894
2008 1,708 4,177.03 0.41 -2,469
2009 1,263 3,254.7 0.39 -1,991
2010 1,782 4,060.1 0.44 -2,278
2011 2,516.1 4,778.9 0.53 -2,622
2012 2,418.7 4,915.5 0.49 -2,496
2013 2,451.5 4,553.7 0.54 -2.102
2014 2,662.1 4,601.7 0.58 -1,939

Deși deficitul comercial este încă ridicat, în ultimii ani observăm o reducere a acestuia, gradul de acoperire al importurilor prin exporturi față de Ungaria crescând la 58%. Deși diferențele sunt încă mari, și aici obervam o imbunatarire la nivel macroeconomic.

Este interesant însă să vedem de unde provine acest, deficit și care sunt principalele categorii de produse care generează această situație. În urma analizei buletinului de comerț internațional al INS am observat următoarea situație:

Romania – Ungaria in 2014 Exp Imp Deficit
1 Animale vii si produse animale 78,10 254,8 -176,70
2 Produse vegetale 134,50 182,5 -48,00
3 Grasimi si uleiuri vegetale si animale 32,30 18,3 14,00
4 Mancaruri, bauturi si tutun 73,00 275,8 -202,80
5 Produse minerale 309,00 474,1 -165,10
6 Produse ale industriei chimice 109,00 691,2 -582,20
7 Materiale plastice, cauciuc si produse 304,60 371,6 -67,00
8 Piei crude, piei tabacite, blanuri 3,30 48,7 -45,40
9 Produse din lemn, exclusiv mobilier 63,30 31,6 31,70
10 Pasta de lemn, hartie, carton si articole 51,00 92,6 -41,60
11 Materiale textile si articole din acestea 59,40 94,2 -34,80
12 Incaltaminte, palarii, umbrele s.a. 42,90 41,6 1,30
13 Articole din piatra, ciment, ipsos, ceramica, sticla 30,90 64,3 -33,40
14 Metale comune si articole din acestea 278,80 278,8 0,00
15 Masini si aparate, echipamente electrice, audio-video 800,20 1264 -463,80
16 Mijloace si materiale de transport 135,90 247,5 -111,60
17 Instrumente si aparate optice, fotografice,cinematografice,etc. 42,40 45,1 -2,70
18 Marfuri si produse diverse 59,40 119 -59,60
19 Alte bunuri 54,10 6 48,10
20 Total 2662,10 4601,7 -1939,60

Se observă deficite considerabile în zona produselor alimentare și al produselor animale, ceea ce ne arată că statul vecin a dus o politică mai bună de dezvoltare a agriculturii și industriilor aferente. Există desigur și un avans în ceea ce privește experiența folosirii fondurilor europene pentru stimularea acestei industrii însă deficitul este totuși considerabil. O altă industrie care trebuie analizată, din cauza diferențelor foarte mari este cea a industriei chimice, astfel, România importă de șase ori mai mult pe acest sector decât importă.

În concluzie, putem afirma că de la aderarea României la Uniunea Europeană, decalajele dintre noi și Ungaria s-au atenuat, iar trendul este pozitiv. Totodată, există încă o serie de categorii de industrii care sunt în deficit față de concurenții lor din Ungaria iar această situație va trebui analizată de decidenți. În ciuda potențialului agricol al României avem încă deficite mari în comerțul internațional la acest capitol ceea ce ne arată că produsele noastre nu sunt încă suficient de competitive la nivel internațional.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "4 comments" on this Article:

  1. roland spune:

    //
    Cercetati si investitiile maghiare in Ro (de la TriGranit, la simplele cumparari de terenuri, pensiuni, case si hoteluri), care pe firma, care pe persoana fizica, care pe cinestiece fundatie. Verificati si modificarile de actionariat , ale lor cu romanai, si ale nostre , cu maghiari (cesiuni de parti sociale cu impozit de . %).
    Mai trebuie vazut numarul de km. de autostrazi si cladiri functionale, raportat la numarul de locuitori .
    Si nu in ultimul rand, de ce Mercedes, Suzuki si Audi i-au preferat pe ei .

    Ahhh, uitasem , ca tot vorbim despre “situația României la zece ani după aderarea la UE”, ati vazut ce nivel de civilizatie este in Hu (de la vopsitul bordurilor si curatenia in fata portii, pana la aranjatul porumbului pe camp)?

  2. Cinicul spune:

    “Trendul este pozitiv” dar si tendința de a folosi englezeste inutile este în creștere.
    Trend = tendința, directie

  3. Ghita Bizonu' spune:

    Dar ce este asta :
    Produse minerale export 309,00 import 474,1 -165,10
    Ce produse minerale importam din Ungaria ?! Sare?! Petrol?! Aur? Minereu de fier?! Lut ptr caramizi ? Ca duoa cate stiu .. poate le-au mai ramas 2-3 sonde in functie (cu o productie insuficeinta) si in rest doar lut se mai gaseste prin Panonia

    • ion adrian spune:

      Intrebarea este buna
      Cred insa ca este un articol util si ar merita sa avem aici pe contributors sa apara si unul privind Bulgaria, Cehia, Slovacia, Polonia, Croatia adica tarile fostului CAER azi in UE dar si tarile din CSI sa apara si ele fecare si apoi o concluzie (ii) globala(e) poate ca s-ar putea trage dar va cer o teza de doctorat asa ca… :)



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Tanase Stamule


Tanase Stamule

Conferentiar in cadrul Facultatii de Administrarea Afacerilor (cu predare in limbi straine) din cadrul Academiei de Studii Economice. Tine cursurile de Managementul Afacerilor si M... Citeste mai departe


În memoria Regelui Mihai

În memoria Regelui Mihai - Bach: Ricercar a 6 (din Ofranda Muzicală) - Andrei Vieru

E randul tau

De acord ca tabara PSD este extreme de flexibila in materie de idei. Ce spune autorul nu e valabil d...

de: r2

la "Dacă treceam la monarhie în ’90 ar fi fost mai rău"

Cauta articole

decembrie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)