joi, martie 28, 2024

Evoluția și structura relațiilor comerciale dintre România și Ungaria la 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană

Pentru a înțelege mai bine situația României la zece ani după aderarea la UE este nevoie de o analiză a principalilor indicatori macroeconomici dar și de o analiză comparată față de vecinii noștri. Deși în cultura noastră preferăm să ne comparăm cu țările bogate din vestul Europei, preferabil este să ne comparăm cu țări asemănătoare nouă tocmai pentru a putea înțelege evoluția noastră dar și pentru a dezvolta politici economice care să ne stimuleze economia în raport cu vecinii noștri.

După 1990, Ungaria a fost întotdeauna văzută de către români ca o țară mai dezvoltată și mai bine conectată la Europa. Deși astăzi, cifrele arată mai bine pentru Ungaria decât România, observăm că decalajele au scăzut foarte mult și că relațiile dintre țările noastre tind spre echilibru.

Din punct de vedere al produsului intern brut al celor două țări, vedem o creștere mai accelerată a României. În mod firesc, ținând cont de numărul de locuitori, România are un PIB mai mare decât Ungaria, însă, dacă în 2007 acesta era doar cu 22% mai mare decât cel al Ungariei, astăzi este cu 50% mai mare.

An PIB – RO mld.€ PIB – UNG mld.€ RO/UNG
2007 123,70 101,70 1,22
2008 139,7 107 1,31
2009 118,3 93 1,27
2010 124,1 98,3 1,26
2011 131,5 100,1 1,31
2012 133,9 99,1 1,35
2013 144,7 101,5 1,43
2014 150,8 105 1,44
2015 159 109,6 1,45
2016(est) 172 115 1,50

Ca și PIB per capita, observăm de asemenea o evoluție bună a României. În  2007 un român producea în medie 59% față de un ungur, astăzi acest procent a crescut la 73%, iar trendul este de apropiere accelerat.

GDP/Capita – Euro
An RO UNG RO/UNG
2007 6000 10100 59%
2015 8100 11100 73%

În ceea ce privește relațiile comerciale dintre țările noastre, Ungaria a început după 1990 să înregistreze un excedent față de România, reușind să exporte mai mult decât a importat din țara noastră. Evoluția comerțului dintre țările noastre arată astfel:

An Exporturi Importuri Grad acoperire exp/imp Deficit
2007 1,639 3,533 0.46 -1,894
2008 1,708 4,177.03 0.41 -2,469
2009 1,263 3,254.7 0.39 -1,991
2010 1,782 4,060.1 0.44 -2,278
2011 2,516.1 4,778.9 0.53 -2,622
2012 2,418.7 4,915.5 0.49 -2,496
2013 2,451.5 4,553.7 0.54 -2.102
2014 2,662.1 4,601.7 0.58 -1,939

Deși deficitul comercial este încă ridicat, în ultimii ani observăm o reducere a acestuia, gradul de acoperire al importurilor prin exporturi față de Ungaria crescând la 58%. Deși diferențele sunt încă mari, și aici obervam o imbunatarire la nivel macroeconomic.

Este interesant însă să vedem de unde provine acest, deficit și care sunt principalele categorii de produse care generează această situație. În urma analizei buletinului de comerț internațional al INS am observat următoarea situație:

Romania – Ungaria in 2014 Exp Imp Deficit
1 Animale vii si produse animale 78,10 254,8 -176,70
2 Produse vegetale 134,50 182,5 -48,00
3 Grasimi si uleiuri vegetale si animale 32,30 18,3 14,00
4 Mancaruri, bauturi si tutun 73,00 275,8 -202,80
5 Produse minerale 309,00 474,1 -165,10
6 Produse ale industriei chimice 109,00 691,2 -582,20
7 Materiale plastice, cauciuc si produse 304,60 371,6 -67,00
8 Piei crude, piei tabacite, blanuri 3,30 48,7 -45,40
9 Produse din lemn, exclusiv mobilier 63,30 31,6 31,70
10 Pasta de lemn, hartie, carton si articole 51,00 92,6 -41,60
11 Materiale textile si articole din acestea 59,40 94,2 -34,80
12 Incaltaminte, palarii, umbrele s.a. 42,90 41,6 1,30
13 Articole din piatra, ciment, ipsos, ceramica, sticla 30,90 64,3 -33,40
14 Metale comune si articole din acestea 278,80 278,8 0,00
15 Masini si aparate, echipamente electrice, audio-video 800,20 1264 -463,80
16 Mijloace si materiale de transport 135,90 247,5 -111,60
17 Instrumente si aparate optice, fotografice,cinematografice,etc. 42,40 45,1 -2,70
18 Marfuri si produse diverse 59,40 119 -59,60
19 Alte bunuri 54,10 6 48,10
20 Total 2662,10 4601,7 -1939,60

Se observă deficite considerabile în zona produselor alimentare și al produselor animale, ceea ce ne arată că statul vecin a dus o politică mai bună de dezvoltare a agriculturii și industriilor aferente. Există desigur și un avans în ceea ce privește experiența folosirii fondurilor europene pentru stimularea acestei industrii însă deficitul este totuși considerabil. O altă industrie care trebuie analizată, din cauza diferențelor foarte mari este cea a industriei chimice, astfel, România importă de șase ori mai mult pe acest sector decât importă.

În concluzie, putem afirma că de la aderarea României la Uniunea Europeană, decalajele dintre noi și Ungaria s-au atenuat, iar trendul este pozitiv. Totodată, există încă o serie de categorii de industrii care sunt în deficit față de concurenții lor din Ungaria iar această situație va trebui analizată de decidenți. În ciuda potențialului agricol al României avem încă deficite mari în comerțul internațional la acest capitol ceea ce ne arată că produsele noastre nu sunt încă suficient de competitive la nivel internațional.

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. //
    Cercetati si investitiile maghiare in Ro (de la TriGranit, la simplele cumparari de terenuri, pensiuni, case si hoteluri), care pe firma, care pe persoana fizica, care pe cinestiece fundatie. Verificati si modificarile de actionariat , ale lor cu romanai, si ale nostre , cu maghiari (cesiuni de parti sociale cu impozit de . %).
    Mai trebuie vazut numarul de km. de autostrazi si cladiri functionale, raportat la numarul de locuitori .
    Si nu in ultimul rand, de ce Mercedes, Suzuki si Audi i-au preferat pe ei .

    Ahhh, uitasem , ca tot vorbim despre „situația României la zece ani după aderarea la UE”, ati vazut ce nivel de civilizatie este in Hu (de la vopsitul bordurilor si curatenia in fata portii, pana la aranjatul porumbului pe camp)?

  2. „Trendul este pozitiv” dar si tendința de a folosi englezeste inutile este în creștere.
    Trend = tendința, directie

  3. Dar ce este asta :
    Produse minerale export 309,00 import 474,1 -165,10
    Ce produse minerale importam din Ungaria ?! Sare?! Petrol?! Aur? Minereu de fier?! Lut ptr caramizi ? Ca duoa cate stiu .. poate le-au mai ramas 2-3 sonde in functie (cu o productie insuficeinta) si in rest doar lut se mai gaseste prin Panonia

    • Intrebarea este buna
      Cred insa ca este un articol util si ar merita sa avem aici pe contributors sa apara si unul privind Bulgaria, Cehia, Slovacia, Polonia, Croatia adica tarile fostului CAER azi in UE dar si tarile din CSI sa apara si ele fecare si apoi o concluzie (ii) globala(e) poate ca s-ar putea trage dar va cer o teza de doctorat asa ca… :)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Tanase Stamule
Tanase Stamule
Conferentiar in cadrul Facultatii de Administrarea Afacerilor (cu predare in limbi straine) din cadrul Academiei de Studii Economice. Tine cursurile de Managementul Afacerilor si Management Intercultural, in limba germana. Prodecan al Facultatii de Administrarea Afacerilor din cadrul ASE.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro