Home » Administratie »Asigurari Sociale » Citesti:

Flexibilizarea Pietei Muncii – un raspuns pentru domnul Voinea.

Suzana Dobre februarie 28, 2011 Administratie, Asigurari Sociale
28 comentarii 5,391 Vizualizari

Vreau sa precizez din start ca in anumite privinte sunt cu totul de acord cu    Liviu Voinea iar despre asta am scris aici. Sunt cateva chestiuni pe care vreau sa le punctez, macar pentru a naste o dezbatere pe substanta modificarilor Codului Muncii. Desi o astfel de lege este de o importanta capitala, nivelul discutiilor este submediocru si m-am bucurat sincer sa vad articolul domnului Voinea care aduce discutia la un alt nivel. Dupa cum orice pozitie bine argumentata merita o analiza critica, voi incerca sa punctez cateva chestiuni:

  1. Piata muncii este sau nu este rigida?

Domnul Voinea argumenteaza ca tot conceptul de “flexibilizarea pietei muncii” este de fapt o inventie a Guvernului, acesta neprezentand argumente care sa demonstreze in primul rand rigiditatea pe care ar combate-o noul Cod al Muncii. Mai mult aceste argumente nu exista pentru ca nu se bazeaza pe date, inexistente la randul lor.

Intr-adevar baza de cercetare pentru formularea de politici publice este slaba. Dar domnul Voinea porneste de la premisa ca in Romania politicile publice se bazeaza pe studii. Il invit sa imi arate 3 politici publice care au in spate o cercetare solida. Eu nu pot sa o fac si aici nu ma refer doar la ce a facut Guvernul actual ci la toti cei care au ocupat Palatul Victoria la un moment dat.

Dar hai sa credem si noi naiv ca politicile publice in Romania se bazeaza pe date. Guvernul este invitat sa arate ca piata muncii este rigida incat sa se justifice modificarile propuse de Codul Muncii. Prima acuza: nu exista date pentru a calcula Curba Beveridge, perfect adevarat. Nu se stie cate locuri de munca noi sunt create si cate sunt distruse. Datele vehiculate prin presa vorbesc de fapt de diferenta neta dintre numarul locurilor de munca de acum fata de anul trecut, dar nu spun nimic despre fluxul din spatele acestui rezultat: cate s-au creat noi si cate au fost inchise, iar acest indicator este extrem de important pentru a vedea in ce masura economia se adapteaza la schimbari.

Prin urmare date detaliate pe care sa faci analize de profunzime nu exista, dar a afirma ca nu exista nimic care sa demonstreze rigiditatea pietei muncii este un pic exagerat. Banca Mondiala monitorizeaza indicele de rigiditate al ocuparii, cu o metodologie imbunatatita in 2007. Indicele este format din trei subindici : dificultatea de a angaja, dificultatea de a concedia, rigiditati in stabilirea orele de lucru. Scorul este intre 0 si 100, cu cat este mai mic, cu atat piata muncii este considerata mai flexibila. Romania in 2009 are 46 puncte, in timp ce Bulgaria are 19, Ungaria are 20, Polonia are 25, chiar si Germania are un scor mai mic – 42. Franta, e adevarat, are un scor de 52, dar Suedia, modelul preferat al social-democratilor are un scor sub Romania – 38.

  1. O pondere mare a contractelor temporare nu duce la scaderea somajului ci din contra.

Se poate opina ca datorita contractelor pe perioada determinata se accelereaza ciclul contract temporar-somaj-contract temporar, dar simpla evidenta ca in Polonia exista o rata mare a contractelor temporare si o rata mare a somajului nu este suficienta. Contraexemple se gasesc in acelasi tabel: Olanda – pondere ridicata a contractelor temporare dar somaj scazut, sau la cealalta extrema, Letonia pondere extrem de mica a contractelor temporare si somaj crescut.

Se aduce ca argument teoretic analiza lui Blanchard si Landier privind flexibilizarea formelor contractuale din Franta. Aici domnul Voinea cade in aceeasi greseala pe care o acuza atunci cand ia o concluzie foarte interesanta care sustine perfect punctul de vedere, dar o aplica cu prea mare usurinta intr-un context total diferit. Piata muncii din Romania nu este cea din Franta. Rata informalitatii este de circa 5% in Europa de Vest, conform OECD. In Romania sunt intre 1.4-1.7 milioane de persoane care lucreaza informal. Acest lucru este cu atat mai relevant cu cat se suprapun grupurile unde se estimeaza cel mai mare impact. Se observa in Vest o pondere ridicata a tinerilor in formele contractuale temporare, fiind considerata o ruta importanta de intrare in piata muncii. In Romania, tinerii au ponderea cea mai ridicata in munca informala.

Asadar, fara sa neg posibilitatea expusa de domnul Voinea ca munca cu contract temporar poate duce la cresterea somajului, cred ca e nevoie de modificari metodologice pentru ca o astfel de cercetate sa fie valida in Romania, si anume trebuie inclusa in ecuatie si munca informala.

Acelasi lucru trebuie luat in considerare si cand vorbim despre un nivel al salariului mai scazut in contractele temporare comparativ cu cele permanente. Daca ne uitam la nivelul salariului din economia informala, datele se schimba serios. 58% din lucratorii informali au salarii de pana la 596 lei (2009) si prin urmare contractele temporare ar fi o imbunatatire evidenta daca ar fi intr-adevar o alternativa la piata informala.

  1. Modificarile cele mai serioase privesc situatii exceptionale

Reducerea timpului de lucru, concedii fara plata, plata a 75% din salariu cand lucratorul sta acasa pentru ca activitatea economica este slaba. Toate acestea sunt situatii exceptionale cand angajatorul trece prin momente dificile ca de exemplu lipsa de comenzi. Aici Codul Muncii aduce intr-adevar o serie intreaga de optiuni noi pentru angajator care nu exista in codul anterior. Se poate argumenta ca se poate abuza. Problema este cand nu e vorba de abuz, ci angajatorul se confrunta intr-adevar cu probleme semnificative. Aceste optiuni sunt in fapt alternative la concedierile colective. Din punctul meu de vedere, pentru angajat reducerea timpului de lucru este o alternativa preferabila concedierii colective. Cum ne ferim de abuzuri, aici eu cred ca sindicatele trebuie sa isi ia in serios rolul de paznic al drepturilor salariatilor si sa se concentreze mai mult pe prevenirea abuzurilor decat pe o reglementari stricte care ii afecteaza in aceeasi masura si pe angajatorul de buna credinta si pe cel de rea credinta.

Argumentul cu care sunt total de acord este cel legat de ingustimea unui politici de ocupare axata doar pe Codul Muncii. Problemele din piata sunt atat de mari incat Guvernul trebuie sa intervina cu instrumente multiple. Nu avem o solutie pentru numarul foarte mare de oameni din agricultura de subzistenta. Problema educatiei intiale si a educatiei pe tot parcursul vietii a ramas doar obiectiv de vanturat in perioade electorale sau la Bruxelles. In realitate prea putine lucruri bune s-au facut. Masurile active sunt putine si ineficiente. Deci asteptam de la Guvern o politica privind piata muncii care sa arate ca exista o viziune, nu doar ajustari pe ici pe colo ale aceleiasi politici care s-a dovedit ineficienta.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: ,



Currently there are "28 comments" on this Article:

  1. casandra spune:

    Doamna Dobre, ati ales sa raspundeti observatiilor formulate de domnul Voinea la proiectul de modificare a Codului muncii. Cu multe dintre afirmatiile dumneavoastra nu sunt de acord, dar pe unele le pot lua in considerare.
    Dar observatii critice la proiectul guvernamental are si domnul Cornel Ban, observatii foarte serioase si care pun sub semnul intrebarii validitatea judecatilor dumneavoastra.

    http://www.contributors.ro/administratie/falsele-profetii-ale-flexibilizarii-codului-muncii/

    Ati fi atat de buna incat sa va referiti si la cele expuse de dl. Ban in articolul sau? As dori sa inteleg care sunt fundamentele logice si academice si datele practice ale afirmatiilor pe care le faceti aici.

    • cinic spune:

      De ce ne-or fi incurcand numerele in formularea eleganta a unor teorii???? cat% din populatia unor tari “avansate” e ocupata in industrie si cat in servicii? (NB. Bugetarii sunt servicii). Se aplica rigiditatea dorita de sefii sindicali in zona de servicii? Eu CRED si dl Voinea nu ma va convinge de contrariu ca pt. RO sunt mai bune 1000 joburi TEMPORARE de la Google decat 1000 joburi permanente de croitori. Dvs ce parere aveti?

  2. cristi corobana spune:

    foarte de acord cu opinia Dvs. eu as mai fi adaugat 3 chestiuni:
    1. cine aplica pt un job pe teritoriul Romaniei sa cunoasca limba romana scris, citit, virbit
    2.prioritatea pt un job la o companie romaneasca o au cetatenii romani. o companie nu gaseste cetateni romani capabili sa ocupe un job timp de 6 luni , atunci poate angaja un strain
    3.castigurile in natura obtinute de straini pe teritoriul Romaniei( folosinta case/masini, asigurari) etc sint venituri salariale si se impoziteaza /taxeaza ca atare. daca strainul nu are petmis de munca , va fi expulzat imediat.

    sunt niste reguli de bun simt, pe care le aplica toate tarile UE pentru protectia fortei de munca locale.

    • Valentin Mircea Valentin spune:

      O asemenea regula nu se poate aplica decat daca vrem sa iesim din Uniunea Europeana. Cu exceptia catorva tari din UE care mentin (temporar) restrictii la angajarea romanilor si bulgarilor, nicaieri in Uniune nu exista si nu pot exista astfel de reguli. Libera circulatie a lucratorilor este unul dintre pilonii Uniunii Europene.
      Nu cred nici ca romanii care lucreaza in Spania, Italia si in multe alte tari din UE ar fi de acord cu o astfel de propunere.

    • neamtu tiganu spune:

      Domnu Cristi esti un idiot.

  3. Stefan RADOVEANU spune:

    Les avantages du Contrat de Travail Temporaire (CTT):

    Plus de souplesse, plus de services, plus de garanties

    Un budget plus sûr

    Le coût d’un CTT est global et sans surprise, contrairement au CDD (Contrat durrée déterminée)qui génère des coûts indirects : erreur de recrutement, turn-over, formation, gestion des ressources humaines, taxe professionnelle, taxe d’apprentissage…

    Des règles plus avantageuses

    Les salaires ne sont pas imputés sur la masse salariale de l’entreprise et n’entrent donc pas dans l’assiette des taxes et cotisations.

    Des contrats plus souples

    La durée d’un CTT, qui bénéficie d’une souplesse en plus ou en moins par rapport au terme lors d’un surcroît d’activité, permet d’adapter les effectifs aux variations d’activité.

    Une gestion plus simple

    La prise en charge par l’entreprise de RH de l’ensemble des formalités administratives et juridiques libère un temps précieux pour l’entreprise.

    Un personnel plus adapté

    La capacité d’adaptation est un critère important dans le processus de recrutement des collaborateurs in térims, ce qui permet de valoriser les compétences dès l’origine de la mission.

    Un service plus complet

    La gestion de missions d’intérim s’inscrit dans une approche plus globale de conseil et d’accompagnement des entreprises pour l’optimisation des ressources humaines.

    OIT (organizatia Internationala de Travail) a ramas surprinsa de activitatea liderilor de sindicat din ROMANIA.

    Chiar s-au exprimat ca ei FRANEAZA soaterea ROMANIEI din CRIZA actuala !!!

    Cabinetul Emil BOC doreste supleta si flexibilitate, sindicate complica piata muncii pentru pozitiile lor.

    Nici intr-o parte a UE si a tarilor moderne cotizatia sindicala nu se retine pe foia de plata (fluturas)

    Deci acesti lideri obliga functionari si toti cei care isi desfasoara activitatea sa devina sindicalist.

    Une affaire de qualité l’entreprise temporaire met en œuvre une démarche partenariale fondée sur la qualité et le respect des intérêts de chacune des parties. La rémunération est négociée en fonction du résultat obtenu, à partir d’un objectif invariable : la réussite de la mission. Tout est mis en œuvre pour atteindre cet objectif.

    A titre d’exemple, chaque poste fait l’objet d’une annonce spécifique pour réunir toutes les chances de trouver le bon profil.
    La réalité des coûts de recherche, le degré de complexité de l’emploi, l’enjeu du poste, la nature des prestations à fournir… sont autant d’éléments de calcul des honoraires, adaptés au cas par cas.

    Cordialement

    Stefan RADOVEANU
    Entrepreneur à GENEVE depuis 30 ans

    • casandra spune:

      Domnule Radoveanu, sunteti in eroare cu privire la pozitia Organizatiei Internationale a Muncii.
      Sper sa faceti, ca un om de onoare, cuvenitele rectificari.
      Iata adevarata atitudine a OIM, asa cum am gasit-o expusa pe un site sindical:

      http://www.cartel-alfa.ro/default.asp?nod=20&info=47901

      Citez din pozitia OIM, transmisa Guvernului Romaniei:
      “OIM a remarcat faptul că propunerile Guvernului nu au niciun fundament logic şi a atras atenţia asupra faptului că proiectele de modificare a Codului Muncii, care vor afecta negativ activitatea şi garanţia asupra locului de muncă pentru toţi lucrătorii din România, indiferent dacă activează în mediul privat sau sunt bugetari, nu au fost precedate de nicio expunere de motive şi nu au fost însoţite de o documentare sau o analiză obiectivă a impactului social real.”

      Unde anume se afla ceea ce dumneavoastra pretindeti?

  4. Cornel Ban cornel ban spune:

    “Asadar, fara sa neg posibilitatea expusa de domnul Voinea ca munca cu contract temporar poate duce la cresterea somajului, cred ca e nevoie de modificari metodologice pentru ca o astfel de cercetate sa fie valida in Romania, si anume trebuie inclusa in ecuatie si munca informala.”

    Cred ca ridicati o obiectie interesanta aici dar nu cred ca vad si de ce aceasta obiectie poate constitui temeiul cresterii ponderii contractelor temporare prin dereglementarea adoptata de guvern.

    Exista un consens intre specialisti ca daca introducem in ecuatie munca informala cresterea temporalitatii va mari rata de angajare?

    • pehash spune:

      Nshpe articole critice la adresa masurilor propuse, nici unul constructiv.
      “Consens intre specialisti”? Pai e o problema economica.. nu se poate demonstra decat empiric. Cautam un univers paralel cu o Romanie in care s-a aplicat sau cum? Suntem prea diferiti macroeconomic si social de vest ca sa ne cautam modelul in carti.

  5. Cornel Ban cornel ban spune:

    Altfel ma bucur ca suntem de acord pe faptul ca dereglementarea nu tine locul unei politici de angajare. Printre instrumentele multiple sugerate s-ar numara si incetarea politicii macro prociclice pe care Romania a adoptat-o, insa aceasta este o discutie pentru o alta zi.

    • casandra spune:

      Domnule Ban,

      Va felicit pentru calitatea si claritatea articolelor dumneavoastra.
      Va ganditi sa abordati in viitorul apropiat si influenta stabilizatorilor automati in economie, mai ales intr-o economie precum a Romaniei? Cum apreciati calitatea acestor stabilizatori la acest moment?

    • nemo spune:

      da, dar Suzana Dobrin are dreptate sa critice articolul lui Voinea care si el pare sa lege rata somajului exclusiv de flexibilitatea/rigiditatea legislatiei muncii, doar ca el, contrar ultraliberalilor, afirma de exemplu ca “o pondere mare a angajaţilor cu contracte temporare” duce la marirea somajului.

  6. Paul Muresan spune:

    Somerii se pot afla in somaj pe o perioada mai scurta sau mai lunga. Consider ca dat fiind un nivel al somajului e de preferat ca ponderea somerilor pe termen lung sa fie cat mai mica; somajul pe termen lung conduce la excludere sociala, diminuarea abilitatilor, obisnuinta de a astepta ajutoare, etc. Cred ca aceste contracte temporare vor reduce somajul pe termen lung, chiar daca mai multi oameni vor trece printr-o perioada de somaj. Ma rog, ar fi interesant de privit influenta codului muncii si din acesta perspectiva.

    Pe de alta parte in Romania ponderea muncii la negru (informale) e foarte mare.
    Cred ca angajatorii vor primi un stimulent pt a angaja formal daca vor sti ca pot sa renunte formal relativ usor la noul angajat cand situatia o va impune. O parere empirica, desigur. Masura ar trebui dublata si de un control mai sever + diminuarea impozitarii muncii.

  7. Mircea spune:

    Felicitari pentru nivelul discutiei.
    Mi-ar placea sa vad mai multe discutii de nivelul asta pe scena publica a Romaniei.
    Multumesc

  8. Cu tot riscul unui limbaj dur, discuţia asta rămâne o labă tristă dacă nu răspundem la o întrebare fundamentală: de ce nu generează locuri de muncă economia României? Aşa, cu flexibilizarea, ne furăm căciula: angajăm vreo trei, pe acelaşi loc de muncă, şi ne facem că e o piaţă dinamică. Iar cei care pot, fug mâncând pământul, să lucreze în comunismul din vest. Asta e, din păcate. Sigur, sunt bune şi studiile, şi citatele, dar dacă nu se pupă cu realitatea, vorbim vorbe. Aşadar: de ce ar investi cineva în România? Doar pentru că Guvernul îi livrează mână de lucru ieftină, de care-şi poate bate joc cum vrea? De altceva nu e nevoie? De drumuri, să zicem. Aştept cu nerăbdare să înceapă cu adevărat Ford producţia la Craiova. Sper că şi-au cumpărat barje, să le transporte pe Dunăre. Sclavii ăia nu ar trebui să fie rezonabil de sănătoşi? Şi oarecum alfabetizaţi?

    • neamtu tiganu spune:

      bravo nea Constantine, astia vopsesc gardu si cred ca au facut reforme.

    • pragmatic spune:

      I beg to differ. A. despre care joburi si despre care economie vorbim? hai sa definim ca sa nu incurcam otelarii cu croitorii cu strungarii cu ITC!!!! B. suntem de acord (sau nu) ca economia din RO se deplaseaza IREVERSIBIL spre industrai de servicii, adica exact acolo unde Marx nu a avut clarviziunea INVOCATA si de sefii nostri sindicali si de dl.Voinea? C. suntem de acord sau nu ca economia din RO se duce spre IMM si nu spre mari concentari industriale? D. cati “proletari”mai avem in RO si de ce facem un cod al muncii pt. ei? PS. din 4,5 mil angajati, scazand bugetarii raman 3,5 mil. Scadem IMM familiale si mai micsoram cu un milion. Cred ca mai putem scadea un milion de angajati (fara rudenie) din IMM. CU CE RAMANEM??? construim un pat al lui Procust pt. toate suflarea din RO, in numele unei filosofii sindicale mai apropiate de Chavez decat de Cameron? si mai am doua intrebari cu schepsis: A. cei 2-3 mil romani ce lucreaza peste granita sunt nefericiti pt. ca nu-i apara codul muncii din RO versiunea 2003??? B. nu e preferabil sa avem 1000 joburi temporare la Google decat 1000 croitori permanenti?

  9. Bogdan spune:

    Adevarul e ca-n Romania Codul Muncii e socialist aproape la extrem. Spun asta desi sunt angajat cu carte de munca. Pe de alta parte cred ca stam destul de prost la capitolul informare a celor care muncesc. Un numar foarte mic isi cunosc drepturile, si in consecinta sunt supusi unor abuzuri din partea patronilor. Si nu in ultimul rand, tind sa cred ca nu reglementarile socialiste ale muncii ii sperie pe investitori, ci mai degraba nivelul foarte ridicat al taxelor pe munca.

    • neamtu tiganu spune:

      Codu muncii nemtesc e si mai socialist…

      • Paul Muresan spune:

        sau nu “Scorul este intre 0 si 100, cu cat este mai mic, cu atat piata muncii este considerata mai flexibila. Romania in 2009 are 46 puncte, in timp ce Bulgaria are 19, Ungaria are 20, Polonia are 25, chiar si Germania are un scor mai mic – 42.”

        Ba mai mult, Germania chiar a luat niste masuri in ultime vreme pt flexibilizarea pietei muncii, printre care posibiliatea angajatorului de a diminua durata de lucru a angajatilor (si plata pe masura). Masura prevazuta si in codul lui Boc.

    • raulcat spune:

      datele nu sunt chiar asa. ..ptr ca nu sunt evidentiate profiturile la negru realizate in romania.deci raportul remunerarea a capitalului si retribuirea muncii e mai dezechilibrat decat in statistici.

  10. Maria Ion spune:

    Mentionati ca “sindicatele trebuie sa isi ia in serios rolul de paznic al drepturilor salariatilor si sa se concentreze mai mult pe prevenirea abuzurilor decat pe o reglementari stricte” (par. 10, liniile 9-10).

    Dilemele cainelui care isi pazeste lantul:

    - Indicatorii de performata la locul de munca sunt stabiliti de catre angajatori, fara necesitatea negocierii cu sindicatele. Angajatorul poate reduce salariul sau concendia angajatii care nu satisfac acesti indicatori (“nu sunt productivi”, in retorica neoliberala). Deci, sindicatele ar trebui sa apere dreptul la remuneratie echitabila, fara a avea insa posibilitatea sa influenteze in vreun fel definirea operationala si indicatorii concreti ai acesteia.

    - Noul cod al muncii lezeaza dreptul constitutional la greva, iar implementarea sa prin asumarea responsabilitatii de catre guvern lezeaza principiul dialogului social. Daca dreptul la greva este restrans iar dialogul social eliminat din practica politica, ce instrumente mai raman sindicatelor?

  11. pragmatic-la-extrem spune:

    Intr-o economie care EVOLUEAZA tehnologic, in care numarul de joburi de otelar scad in favoarea numarului de joburi din ITC,in care numarul de IMM si PFA creste, in care se trece de la corporation la network de firme, CUM se aplica DOGMELE sindicale dorite de confederatii? La momentul in care nr. de joburi “clasice” devin minoritate ce relevanta are codul muncii dorit de dl.Voinea si de distinsii carturari de mai sus? Transportam cerintele sindicale din santate intr-unspitalprivat si vrem sa nu dea faliment? Dolofanii sefi sindicali discuta de incompetenta (cu referire la sistemul bugetar) si despre abuzuri la programul de lucru (cu referire la economia privata) NICIODATA impreuna! NU CUMVA ar trebui un CM pt. bugetari si unCM pt. privat???

  12. andrei spune:

    Spuneti ca daca, in general, politicile publice din romania nu se fundamenteaza pe niste studii, atunci nici noua forma a Codului Muncii nu ar trebui sa fie fundamentata pe studii. Aici, am doua observatii;faptul ca avem o realitate total anormala nu justifica perpetuarea acesteia iar simpla modificare a Codului Muncii nu inseamna politica publica, si, din felul cum actioneaza Guvernul, nici nu pare a fi parte a unei astfel de politici. Eu cred ca perpetuarea unei astfel de situatii e motiv de critica, nicium de sustinere a Guvernului.
    Apoi, spuneti ca posibilele abuzuri nu pot fi invocate pentru ca sunt doar posibile. Ceea ce, pana la un punct, este adevarat. Dar tocmai posibilitatea asta a abuzurilor ar fi trebuit oarecum limitata de Codul Muncii, lucru care nu se intampla. La fel, sindicatele noastre sunt, din punctul me de vedere, la fel de inadaptate si refractare la schimbarea in bine ca si Guvernul, dar a le lua din instrumentele prin care se pot schimba nu este o solutie pentru mai bine.

  13. Klopo_tare spune:

    Statisticile nu sunt relevente per se, adica prin ele insele; este nevoie de o analiza a situatiei reale, nu discutand statistici si legitati generale.
    Adevarul este ca economia Romaniei este bantuita de suprareglementare, ca marile companii fac o concurenta neloiala IMM-urilor, ca institutiile care ar trebui sa supravegheze legile le aplica selectiv, si ca in aceste conditii statisticile sunt irelevante.
    In conditiile in care un angajator iti spune “este criza, am o suta de insi care spun bogdaproste pentru niste conditii pe care tu le consideri inechitabile(si care ar fi considerate asa de 99% din cei ce le-ar examina), nu iti convine, pa si pusi!!” pretinsa flexibilizare, lipsita de masuri de securitate sociala(in tarile europene cele doua aspecte merg mana in mana, simultan) nu este decat consfintirea legala a sclaviei industriale, o intoarcere la sec XVIII-XIX.
    In conditiile in care sindicatele sunt fie propatronale, fie afiliate politic, ele nu mai servesc demult intereselor angajatilor.
    Deci articolul este in mare masura irelevant.

  14. Piticul Prono spune:

    Discutam mult de “flexibilizare”, dar nu cred ca este o problema majora. Aparent avem o legislatie rigida, dar practica infirma aceasta asertiune. Ajustari masive de personal au avut loc in 2009 in sectorul privat, in ciuda acestor legi aparent inflexibile. In plus, toti investitorii straini critica birocratia, coruptia si lipsa de infrastructura ca fiind prinicpalel piedici in performanta economica, piata muncii nefiind unul din zonele de maxim interes (spre deosebire de anii’90). Cresterea gradului de angajare ar putea veni si de la scaderea salariului minim pe economie, care ar permite angajarea oficiala a multor persoane care lucraza la negru. Cred ca accentul nu trebuie pus pe contracte temporare versus contract pe perioada nelimitata, ci fiscalizarea muncii sezoniere, gen constructii si agricultura. In plus o mare hiba este zona de educatie, nu neaparat in ceea ce priveste cunostintele in sine, cat zona de calificari. In putine cazuri stii clar ce ai angajat, chiar in cazul in care exista teste si CV-uri. Lipsa de certificari credibile cred ca este o mare frana pentru integrarea lucratorilor romani in piata muncii europeana, si condamna multi romanai plecati in strainatate la munci subcalificate, precum si circumspectia potentialilor investitori. In general, in Romania cariera se confunda cu carierismul, ceea ce este foarte daunator in zonele de competenta manageriala. Si nu ultimul rand, dimensiunile reduse ale economieie si raspandirea ei geografica nu sprijina o concurenta serioasa atat intre angajatori cat si intre angajati. Depinde extrem de mult si structura industriala, cand investesti numai in activtati cu valoare adaugata mica, este de inteles ca recompensele materiale si motivarea angajatilor este redusa, iar cei mai performanti se orienteaza spre alte piete de munca. Cu cat vor fi industrii/activitati mai de varf, cu atat deschiderea angajatrilor catre contracte pe termen lung/nelimitat va fi mai mare. Intr-un cuvant, normele prezentate sunt un pas mai mult decat modest intr-o directie potrivita.

  15. peromaneste spune:

    Flexibilizarea fortei de munca este un eufemism pentru a ne bate joc de angajati. Ideea este sadita in curba de productie, unde capitalul este considerat fix, iar forta de munca variaza. Aceasta pozitie, axiomatica, nu face decat sa favorizeze pe cel care detine capital. In alte timpuri, detinatorul de capital de azi era cel care avea proprietatea pe pamant; forta de munca erau iobagii…

    Deosebirea acum este ca forta de munca poate sa paraseasca tzara, cu costuri de care nimeni nu pomenste, nici cei plecati, nici cei ramasi. Cei care scriu acum despre flexibilizarea fortei de munca o fac pentru un numar din ce in ce mai mic de cititori; vor ajunge sa schimbe doar intre ei aceste lozinci, ca pe scrisorile de dragoste. Asta daca nu cumva celor vizati de aceste lozinci li se trezeste constiinta de… clasa!



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Suzana Dobre


Suzana Dobre

Suzana Dobre este expert pe politici sociale la Societatea Academica din Romania (SAR). Anterior a lucrat in programe care se ocupa de grupuri dezavantajate, precum copiii strazii... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)