Home » Administratie » Citesti:

Guvernul Cioloș, finanțarea Bisericii și dreptatea distributivă

Cezar Marksteiner-Ungureanu decembrie 15, 2015 Administratie
28 comentarii 1,037 Vizualizari

Încep prin a încerca să explic la nivel descriptiv ce înseamnă „dreptate distributivă” prin ochii unui etician sau teolog social, nu economist. Există un buget pe 2016, adică o sumă enormă de bani, care trebuie distribuită ministerelor și diverselor instituțiilor ale statului. Dacă scopul ultim al instituțiilor moderne este generarea și implementarea dreptății atunci întrebarea privind alocările bugetare devine pe deplin legitimă și chiar necesară. Definirea dreptății e o chestiune extrem de complicată, dar pentru moment mă limitez la a prelua conceptul de fairness a lui John Rawls, conform căruia dreptatea înseamnă a-i da fiecăruia ceea ce i se cuvine. Concret, mă întreb: A generat cabinetul Cioloș dreptate socială, tăind Bisericii finanțarea pentru edificiile de cult? O întrebare care bineînțeles poate fi aplicată oricărui segment de alocare bugetară. Eu mă voi referi exclusiv la cel al Bisericii Ortodoxe, din perspectivă etică, nu istorică.

Într-un text din 1992, filosoful creștin Charles Taylor, pe baza distincției dintre cele două mari curente filosofice privind dreptatea distributivă, anume principiul contribuției de sorginte aristotelic și principiul egalității originar de la John Locke, pledează pentru un tip de soluție bazată pe distincția tipului de contribuție pe care oamenii o aduc în societate și răsplătirea individului pe măsura acesteia. Omul nu numai se naște într-o comunitate, însă crește și se integrează în cultura respectivă, își formulează scopurile sale în viată pe care le urmărește să le îndeplinească, ajungând să se împlinească ca persoană într-o comunitate de persoane. Pornind de la o asemenea teză, statul nu reprezintă doar un pachet de instituții și legi menit să atingă scopuri sociale și politice, ca, de exemplu, la Locke, protejarea proprietății private, ci reflectă un cadru restrâns de cooperare între indivizi, loc în care fiecare își aduce propria contribuție la realizarea binelui comun. Am amintit de concepția lui Locke pentru că Biserica în disputa cu Guvernul Cioloș a apelat la argumentul istoric, al secularizării averilor mănăstirești, prin care Bisericii i s-a făcut o nedreptate, încălcându-i-se abuziv dreptul inalienabil la proprietate privată. Ca urmare, actuala salarizare a preoților și finanțarea Bisericii sunt văzute ca reparație față de nedreptatea istorică comisă de Cuza. Însă, ceea ce eu urmăresc, este să transfer argumentul lui Taylor de la individ la instituție, pentru că într-un stat modern instituția transcende statul. Dreptatea socială nu o fac oamenii sau politicienii în discursurile lor moralizatoare, ci este făcută de instituții.

Principiul contribuției sociale mi se pare esențial în dezbaterea privind raportul tensionat dintre dreptatea distributivă și alocările bugetare. O instituție trebuie să fie finanțată în funcție de contribuția pe care o aduce la dezvoltarea binelui comun al statului respectiv. Este complet lipsit de sens să finanțezi instituții sau proiecte care servesc doar marginal interesului comun, sau, chiar din contră, i se opun acestuia. Are Biserica, așadar, un aport major la realizarea binelui comun în societatea românească? Să fie concepția lui Cioloș aceea că Biserica nu are o contribuție socială atât de pregnantă, încât să-i fie acordată finanțare pentru propria infrastructură? Sau altceva a stat la baza deciziei luate? Potrivit statisticilor Biserica se află pe locul 2 în lista ce reflectă încrederea românilor în instituțiile statului cu 62,3%[1]. Într-o statistică INSCOP-Research, 83,9% dintre români se consideră credincioși[2]. Nu în ultimul rând, 83,9% din populația României este declarată la Recensământul din 2011 ca aparținând cultului creștin-ortodox[3]. Luând datele în pertinența lor e destul de evidentă tendința majoritară a românilor spre credință, spre Biserică, spre religios, spre faptul că nu vor să trăiască într-o societate laicizată, în care religia e limitată la spațiul privat. Acesta este un dat al românilor pe care politicul trebuie să-l respecte, pentru că trăim în democrație. Polemica „vrem spitale, nu catedrale” e una pe cât se poate de falsă. Spitalele și școlile sunt în halul în care sunt pentru că există enorm de multă corupție în sistem, nu pentru că se fac Biserici. Apropo, în urma tăierii finanțării construcției de Biserici, nu am văzut concret când, unde și câte școli sau spitale se vor construi. Aici ar mai fi de spus că Biserica însăși a construit spitale, cantine și centre pentru copiii și bătrânii nebăgați în seamă de statul român.

Ori, poate că acum, de fapt, Biserica Ortodoxă decontează economic, după decontul politic imens cuprins în noul statut al orei de religie, faptul că s-a implicat politic de-a lungul anilor în alegeri politice sau pentru că a jucat la prezidențiale cartea necâștigătoare a lui Ponta. Sau pentru că nu și-a consolidat o voce critică și profetică la adresa politicului și nu si-a alcătuit o agendă socială, prin care să se impună ca cel mai mare și mai important ONG din România, obiectiv pe care ar putea să-l îndeplinească cu ușurință. Dacă Biserica ar fi predicat deschis împotriva corupției, a nedreptății, a abuzurilor de tot felul și ar fi pledat public pentru dreptate, egalitate de șanse și alte virtuți, fără îndoială că ea ar fi fost deunăzi invitată la Cotroceni nu numai pentru a sfinți noul locaș de cult, ci pentru a discuta despre starea națiunii și despre ce este de schimbat în bine pe mai departe în țara asta.

Eu aș fi așteptat de la noul guvernul de tehnocrați o cale de mijloc. Nu o tăiere directă a finanțării locașurilor de cult, ci o strategie care să eficientizeze cheltuirea banului public. Totul la nivel transparent. De ce să nu reprezinte finanțarea infrastructurii ecleziale o investiție a statului, alături de altele, în ajutorarea grupelor sociale nevoiașe? O Biserică în construcție, pe lângă faptul că rulează bani în circuitul economic local și plătește impozite, se poate transforma într-o sursă viabilă de stabilitate socială prin crearea de locuri de muncă. Cunosc personal exemplul Mănăstirii Putna și al altor mănăstiri, mai mari sau mai mici, care atunci când au de realizat o lucrare caută să contracteze meseriași și oameni nevoiași din zona respectivă, pentru a contribui la stabilitatea socială a regiunii. Scopul unei atare strategii de finanțare ar fi readucerea în ciclul social și economic al șomerilor și al meșterilor autentici. I-aș include aici chiar pe creatorii de artă religioasă și pe restauratori, categorii sociale care nu se bucură de o integrare pe piața muncii potrivită priceperii lor, dar cărora statul însuși le oferă studii de specialitate și le pune în mână după 3 ani de facultate diplome de licență. Inițierea unei asemenea strategii aș fi putut-o considera fair față de Biserica Ortodoxă, în nici un caz însă măsura actuală de tăiere pur si simplu a finanțării locașurilor de cult.

PS: La ora aceasta, parlamentarii și-au votat pensii speciale. Aici s-au dus o parte din banii economisiți de stat cu Biserica?

NOTE


[1] http://www.inscop.ro/wp-content/uploads/2015/05/INSCOP-05.2015.-Incredere-in-institutii.pdf ,accesat 10.12.2015.

[2] http://adevarul.ro/news/politica/sondaj-inscop-romanii-religia-popor-credicios-superstitios-1_55b640adf5eaafab2cfdba31/index.html ,accesat 10.12.2015

[3] http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/pliante%20statistice/08-Recensamintele%20despre%20religie_n.pdf ,accesat 10.12.2015.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "28 comments" on this Article:

  1. constantin.s spune:

    Ma cutremur si crucesc atunci cand vat toate argumentele folosite zilele astea pentru finantarea bisericii.
    Nu stiu daca macar autorii cred in argumentele in discutie. Citez:
    ” Potrivit statisticilor Biserica se află pe locul 2 în lista ce reflectă încrederea românilor în instituțiile statului cu 62,3%”. Va asigur ca, prin 2014, aproximativ 45% din romani regretau comunismul. sugerez Dlui Ciolos sa dea o ordonanta de urgenta prin care PRC sa devina principalul partid parlamentar. Evident, cu ajutorul comunistilor din Parlament, va realiza majoritatea si va da primul ministru. Pacat ca nu mai traieste Groza, ar fi investit din prima.

    “Într-o statistică INSCOP-Research, 83,9% dintre români se consideră credincioși”. Aici nu va pot contrazice, cred ca si pe mine m-au declarat cei la care aveam domiciliul in perioada recensamantului ca fiind ortodox.
    Va propun, insa, un exercitiu de matematica: 84% din cei 20 de milioane inseamna vreo 16-17 milioane de ortodocsi. Daca ar dona fiecare cate zece euro pe an (e mai putin de un euro pe luna), s-ar aduna banii pentru marea catedrala, inca de anul asta. Lipsa implicarii financiare a “credinciosilor” din statistici ar trebui sa dea de gandit, nu credeti?

    “O Biserică în construcție [...] plătește impozite”. V-as ruga mult sa detaliati. Nu ne ziceti, insa, de impozitele si taxele platite cu salariile muncitorilor si TVA pe materialele de constructie. Pe astea le platesti si cel care vrea sa sape o groapa si apoi sa o astupe. Ma gandesc la impozitele pe care le plateste biserica dupa ce e finalizata…

    “Există un buget pe 2016, adică o sumă enormă de bani [...]“. Din suma aia enorma, nu ajung banii pentru nedicamente in spitale, pentru canalizare si apa potabila in catunele amarate, pentru multe alte lucruri vitale.

    Respect credinta oricarei persoane. Cel de Sus (al oricarei religii) nu are nevoie de edificii faraonice sa ne vada. Cei de jos (ai nostrii) au nevoie de astfel de edificii sa fie siguri ca ii vede lumea.

    • dana eugenia spune:

      excellent spus – vreti temple pentru oile voastre, puneti oile sa plateasca; direct din salariu, daca se poate, ca sa simta bine la buzunar in ziua de chenzina.

      din cate stiu eu, in constitutie suntem stat LAIC … iar acest stat LAIC are obligativitatea tratarii egale a tuturor religiilor
      asa ca propun ca atat cat s-a dat pentru catedrala pana acum sa se dea si pentru o mega-moschee si un mega-templu – ca sa respectam principiul egalitatii … ce zice de asta bor ?!

      eu, ca nepracticanta (agnostica, mai bine zis) nu sunt de acord ca impozitele mele sa mearga la o institutie care tine oamenii la nivelul de inteligenta al evului mediu; cine vrea sa plateasca pentru biserica, sa cotizeze direct din salariu sau direct la popi si cu asta basta

      si o intrebare pentru autor – cate locuri de parcare a rezervat proiectantul constructiei pentru multimea care s eva aduna in acel loc? cate megafoane v-ati pus ca sa ma deranjati dimineatile cu zgomotul vostru?

      ps eu voi fi prima (sau printre primii) care va face plangere oriunde se poate pentru reglementarea aglomeratiilor si a zgomotului pe care le va produce acea constructie. si daca e nevoie va dau si in judecata pentru dreptul meu la normalitate.

    • Cristian spune:

      Dlui. Constantin. Va rog sa recititi in liniste atat articolul cat si raspunsul dvs. Ganditiva mai atent ce inseamna cuvanul “Biserica”. Concluzia o veti trage singur.

      • Ioan spune:

        @Cristian (15/12/2015 la 12:32)

        Am citit articolul cat si comentariul Dlui. Constantin. Si sunt de acord cu comentariul sau. Dvs. “Ganditi-va” mai atent inainte de a scrie (corect ortografic!).

  2. andrei matei spune:

    cum sa pui semnul egalitatii intre rolul unui sistem de guvernare – mai ales democratic – si rolul acestuia de a satisface nevoi spirituale/ ce tin de sfera privata. guvernarea e pt viata lumeasca/ biserica pt cea spirituala. ce legatura este intre dreptatea distributiva ca actiune strict materiala cu finantarea bisericii. u a moron or smth?

  3. nicu_canonicu spune:

    Citez: “Luând datele în pertinența lor e destul de evidentă tendința majoritară a românilor spre credință, spre Biserică, spre religios, spre faptul că nu vor să trăiască într-o societate laicizată, în care religia e limitată la spațiul privat. Acesta este un dat al românilor pe care politicul trebuie să-l respecte, pentru că trăim în democrație.” Fascinant!

  4. pro_fan spune:

    filosofia valabila este ca biserica insasi se delimiteaza de bugetul statului, marcandu-si teritoriul privat prin revendicari de proprietate privata; de ce ar aloca statul bani pentru proprietati private ? bine, in folosul binelui social, turismului etc, dar in acest caz sumele alocate de stat ar trebui sa se regaseasca in coproprietatea statului, sub forma de cota din investitiile comune in asociere cu biserica, iar administrarea sa fie in comun, atat in ce priveste cheltuielile cat si veniturile

  5. dana eugenia spune:

    @ autor:
    ar fi cazul ca repezentantii lumesti ai curentului “doamne-doamne” sa inteleaga ca fariseismul popilor nu mai este acceptat: de la mercedesurile si toalele din aur ale CEO-ului bor, la toata familia si rudele angajate in diverse posturi din biserica (or whatever), la biznisul cu-de-toate-din-biserica, la “am vorbit cu popa si trebuie sa votati cu x-ulescu” … toate au devenit vizibile …

    by the way: computerul si internetul sunt acceptate de doamne-doamne ? dumneavoastra aveti voie sa scrieti aici sau veti fi pedepsit pentru ca utilizati o unealta neaprobata (unauthorized tool)?

  6. pro_fan spune:

    “O Biserică în construcție, pe lângă faptul că rulează bani în circuitul economic local și plătește impozite, se poate transforma într-o sursă viabilă de stabilitate socială prin crearea de locuri de muncă. Cunosc personal exemplul Mănăstirii Putna și al altor mănăstiri, mai mari sau mai mici, care atunci când au de realizat o lucrare caută să contracteze meseriași și oameni nevoiași din zona respectivă, pentru a contribui la stabilitatea socială a regiunii. Scopul unei atare strategii de finanțare ar fi readucerea în ciclul social și economic al șomerilor și al meșterilor autentici.”
    Pai dupa rationamentul asta si demolarea tronsonului de autostrada de pe tronsonul Sibiu-Orastie rulează bani în circuitul economic, contribuie la buget si creaza locuri de munca

  7. Cristian spune:

    Bune argumente!

    Am demonstrat, in alta parte, ca santierul Catedralei este o investitie in sine care angreneaza un mare numar de firme, plateste salarii unui numar insemnat de oameni, si ca merita continuat macar din considerentul asta.
    Si din considerentul ca este pacat sa abandonezi un santier aflat la jumatate, in centrul Bucurestiului.

    Finantarea santierului de la Bugetul de Stat, inseamna ca o parte (insemnata) din bani vine din impozitele platite de marile companii cu operatiuni in Romania (OMV-Petrom, Dacia-Renault, Kazmunai-Rompetrol, Erste-BCR, etc, etc, sute de companii multinationale). Daca finantarea se trece exclusiv in sarcina enoriasilor, prin donatii, inseamna ca Guvernul Ciolos creeaza o sarcina suplimentara pe umerii cetatenilor romani, care trebuie sa suporte si partea care altfel ar fi fost suportata de aceste corporatii. Deci Guvernul in loc sa isi ajute cetatenii intr-un proiect, ii incurca. Mie asta mi se pare un comportament antinational in cel mai direct mod.

    Am mai demonstrat ca nu suntem in situatia in care sa fie concurenta pe bani intre infrastructura pentru culte, sanatate si educatie. Prin programul european Regio se puteau “placa cu aur” toate scolile si spitalele din Romania, daca se dorea si exista management public de calitate. Iar daca nu exista, atunci nu cred ca suplimentarea fondurilor pentru aceste sisteme din alte surse va avea vreun impact pozitiv.

    Din pacate traim intr-o lume care nu mai reactioneaza la argumente rationale ci reactioneaza numai “la sentiment”.
    Ciolos a oprit finantarea infrastructurii religioase nu din considerente pragmatice, ci pentru ca “a mirosit” ca un anumit segment de populatie cere acest lucru, adica din considerente de manipulare emotionala (politicianiste). Segmentul de populatie care, pur intamplator chipurile, este tintit de vechiul PD, adica noul PNL – tineretul din orasele mari. Sa nu-mi spuna mie cineva ca guvernul Ciolos nu este guvern politic, iar asta este o simpla coincidenta…

    • Harald spune:

      Nu știu ce-ai demonstrat în altă parte, dar dacă te-a crezut cineva înseamnă că nu mai gândește nimeni logic în acea ”altă parte”. O construcție nu trebuie realizată doar pentru a crea locuri de muncă, aceia sunt bani aruncați. După ”demonstrația” ta ar trebui câte un mausoleu în fiecare cartier, că doar crează locuri de muncă, nu?

      Este de înțeles dorința / nevoia credincioșilor de a avea lăcașuri de rugăciune, însă pentru asta sunt mai potrivite niște biserici smerite care există deja, nu un monstru de catedrală în mijlocul târgului. Asemenea construcție are legătură cu trufia, cu megalomenia, nu cu credința. Ceaușescu a lăsat o mulțime de urmași spirituali, o mulțime de mici dictatori care se visează ctitori. Exact cum a construit el Casa Poporului, așa vor și urmașii lui catedrala. E un mostru la fel de inutil.

      Este complet deplasat să te lamentezi că ”traim intr-o lume care nu mai reactioneaza la argumente rationale ci reactioneaza numai “la sentiment”. Nu este nimic rațional în a fi credincios și este încă și mai irațional să vrei construit un asemenea monstru. Dacă enoriașii vor să contribuie benevol, e treaba lor. Și dacă e o povară pentru ei, înseamnă că Dumnezeu le pune la încercare credința, deci ar face bine să se dovedească demni de ea. Dar a parazita bugetul de stat cu o asemenea construcție este inadmisibil. Tocmai pentru că în cheltuirea banilor publici nu are ce căuta credința, ci doar rațiunea.

      • Cristian spune:

        Domnule Harald,

        Toate argumentele pe care le aduceti dumneavoastra sa zicem ca ar fi avut sens acum 5-7 ani, inainte de startul santierului.

        Daca ar fi existat solutii mai bune din punct de vedere al amplasarii, al arhitecturii, sau alte considerente teologico-istorice, nu mai conteaza in stadiul actual.
        Odata ce Catedrala a trecut de la stadiul de “proiect” la stadiul de “santier” a iesit din terenul filozofilor si este in terenul inginerilor.

        Odata ce santierul a fost inceput el trebuie dus pana la capat conform graficului. Alta solutie nu mai exista. Santierul este trecut de 50%.
        Pana si demolarea a ceea ce exista pana in acest moment este foarte dificila din punct de vedere tehnic si costisitoare (intrebati un inginer structurist si o sa va explice de ce). Cine isi asuma asa ceva si pe banii cui?

        Care este solutia alternativa?

        1. Sa stam cu inca un santier in ruina in centrul Bucurestiului, asa cum mai exista Casa Radio si terenul ala dintre Bulevardul Unirii si Nerva Traian (care nu mi-e clar ce destinatie initiala trebuia sa aiba)?
        2. Asemanatoare cu 1, sa asteptam sa se termine pe banii enoriasilor. Asta poate sa insemne 20-30 de ani de santier in mijlocul Bucurestiului.

        Cat despre argumentele de tip “smerenie”, i-as lasa pe teologi sa se pronunte.
        Eu ca inginer care a vizitat Istanbul am constatat ca Sfanta Sofia, catedrala principala a crestinanatii timp de 1000 de ani, a fost cea mai impunatoare constructie din lumea cunoscuta. Mai multe nu se cade sa spun eu despre subiect, dar pot sa deduc logic ca “smerenia” inteleasa in sens teologic este cu totul diferita de “smerenia” inteleasa in sens profan.

        Daca ar fi ca parerea mea sa conteze in problema asta, in stadiul actual al lucrarilor nu as accepta alta solutie decat terminarea lucrarilor conform graficului de lucru. Orice intarziere trebuie suportata sub forma de penalitati de cel care a provocat-o. Este singurul argument care exista pentru mine ca inginer.

        • Harald spune:

          @ Cristian – atunci, ca inginer, nu ar trebui să susțineți cauze de natură teologică. Faptul că șantierul a fost început nu e un argument pentru a fi continuat pe bani publici. Nu demolează nimeni construcția începută, dar finanțarea ei în continuare nu are de ce să fie suportată de stat. Există sufiecienți bani negri în cadrul BOR (șpăgile pentru parohii în primul rând) care pot fi redirecționați pentru terminarea construcției.

          Sfânta Sofia este mostra perfectă de bizantinism, iar dacă în secolul VI o asemenea construcție li s-a părut potrivită celor de-atunci (în condițiile în care creștinismul reprezenta o oază de civilizație într-un deșert de barbarie) în niciun caz ortodoxia românească de astăzi nu este o asemenea oază de civilizație.

          • Cristian spune:

            Domnule Harald,

            Daca Ortodoxia Romaneasca reprezinta o oaza de civilizatie sau nu, sau daca exista bani negri in Biserica, sunt consideratii care nu sunt de natura inginereasca.
            Nu ma privesc pe mine, ci ii privesc pe-aceia care sunt in masura sa judece ce inseamna civilizatie, sau pe-aceia care sunt in masura sa identifice coruptia si sa o condamne.

            Daca dumneavoastra aveti argumente cu care sa va sustineti afirmatiile de mai sus, eu nu o sa pot sa va contrazic.

            Eu, ca inginer, nu pot sa zic decat ca un santier inceput trebuie dus la capat, dupa cum am afirmat mai sus.
            Restul este poezie…

            • Cristian spune:

              In orice caz, daca argumentele invocate de dumneavoastra ar fi existat, atunci Guvernul Ciolos trebuia sa le invoce ca atare, nu sa taie pur si simplu bugetul unui santier, fara nicio explicatie.

              Asta denota amatorism.

            • George Gafencu spune:

              Domnule Cristian,

              Printre altele, sunt si inginer.

              La argumentul Dv vin cu un contraargument care se numeste catedrala Sagrada Familia din Barcelona. Este construita complet din fonduri private, insa nu asta e pontul.

              Pontul este ca este un santier deschis de multi ani (80 de ani) si o sa mai dureze poate alti 20 de ani pana sa fie terminata constructia, pentru ca nimeni nu are o solutie tehnica concreta ca sa ridice turnurile dupa planurile originale ale lui Gaudi.

              Da, santierul trebuie terminat, insa nu zice nimeni ca santierul trebuie terminat maine ca se surpa biserica. Si nici macar anul viitor. Santierele se mai pun si in conservare cateodata din lipsa de fonduri odata ce constructia e stabila.

          • Harald spune:

            @ Cristian – nici nu știți câtă dreptate aveți! :P

            Dvs. ca inginer nu aveți a vă da cu părerea despre sursa banilor. Dacă aveți finanțare lucrați, dacă nu aveți finanțare o așteptați. Sursele de finanțare sunt treaba economiștilor și subiectul deciziei politicienilor, nu a inginerilor.

            Dar ”este păcat să …”, așa cum v-ați exprimat, nu e tocmai considerație inginerească.

        • Alex spune:

          @Cristian
          Sfinta Sofia a fost construita de un stat in care capul statului era si capul bisericii…iar epoca in care era construita era final de antichitate si inceput de ev mediu.
          A compara Rominia sec XXI cu Bizantul sec VI e o aberatie colosala, o deviatie de la cultura generala de nivel de liceu ce nici macar unui inginer nu i se poate scuza.
          Secundo…nu le-a interzis nimeni BOR sa construiasca si nu le-a inchis santierul nimeni. Doar nu le mai finanteaza magaoaia fundamentalist-nationalist-bortodox-socialist-religioasa.
          Nu au decit sa isi suflice minecile si sa isi caute finantare popii…

        • Florin Oprea spune:

          Domnule Cristian si cum te-oi mai numi,
          Cu multe, multe ocazii, IPF Daniel si alti reprezentanti ai bisericii au spus raspicat ca catedrala se va face numai din banii bisericii! De ce acum vin cer bani publici? De ce ameninta cind nu li se da? Ai auzit de Sagrada Familia? Acolo nu a intrat un ban public, a fost refuzat, desi Spania si Barcelona au avut mult mai multi bani ca noi. A fost, este si va fi construita numai din donatii. De aceea a durat atit de mult constructia, dar nu a fost ciuntit bugetul. Mai lasa chestiile astea cu procente ca nu tine! S-a mai pus intrebarea, de ce daca sunt asa multi credinciosi nu pun ei mina de la mina (de da-ti un leu pentru Ateneu ai auzit?) si sa o termine. Apoi chestia asta ca daca s-a inceput musai sa o termine. Ce ar zice de asta monseniorul Robu cu cladirea Millenium de linga Sf. Iosif?

  8. George Gafencu spune:

    Ce sa mai zic, BOR-ul a pus tunurile si pe Contributors.

    Logica autorului mi se pare cel putin dubioasa.

    Increderea in BOR e pe la 60% curent si e in scadere.

    Sunt curios ce o sa mai zica autorul daca scade sub 50%. O sa mai fie vreo pretentie din partea BOR de finantare in conditiile in care populatia nu mai are incredere in biserica?

    Orice fel de argument o sa cada atunci.

  9. Pooler spune:

    Dle Marksteiner-Ungureanu, provin dintr-un satuc din Ardeal de cca. 600 de locuitori. Inaintasii nostri erau chiar mai putini. Cu toate acestea, ei au construit cate o biserica noua la fiecare aproximativ 200 de ani. Cea mai noua a fost ridicata spre sfarsitul secolului al 18-lea. Biserica mare, din piatra, cu turn de 40 de metri, cu sanctuar din lemn sculptat si pictura uriasa pe panza si orga, nu foarte mare, dar destul de sofisticata pentru toate tipurile de liturgii. In ultimii 40 de ani biserica a fost restaurata de 2 ori si a fost construita o noua casa parohiala. Langa parohie a fost ridicata o farmacie, un cabinet medical si doua camere cu baie pentru medic/farmacist pentru a avea unde sta cand vin in sat. Toate acestea din forte proprii, adica ale enoriasilor, oameni simpli, dar muncitori. 300-400 de oameni pot sa-si faca o biserica, daca vor. Chiar nu inteleg de ce trebuie sa finanteze statul din buget construirea de noi biserici.

  10. Alex spune:

    @Domnule Marksteiner-Ungureanu, aveti se pare un fundament academic de invidiat, cel putin la nivel de titluri, diplome si scrieri.
    Totusi, in pofida impresionantului CV, ce va face sa aplicati un autism moral cu atit mai socant cita vreme vine din partea cuiva ce si-a petrecut viata studiind?
    Singura “revendicare” a unei parti din vocea publica anti-biserica valida si extrem de usor de indeplinit este ce referitoare la autofinantarea cultelor.
    Va faceti ca nu intelegeti, nici d-voastra, nici alti corifei ai scrierii pro-BOR si pro-finantare a cultelor.
    Veniti in mod reflex cu aceleasi argumente deja consumate si invalidate de cite ori au fost folosite.
    Statul romin datoreaza BOR “ceva” pentru secularizarea averilor bisericii facuta de Cuza (averi in mare proportie inchinate bisericii grecesti/muntelui Atos, dar ce sa mai pierdem vremea cu subtilitati).
    Rominii sunt 83 – 85 – 90 – 99 % (depinde pe cine citesti si cit e de bortodoxizat autorul si sursele sale ) sunt ortodocsi, deci statul e dator sa le finanteze BOR-ul si preotimea, palatele si mertanele, catedralele tip faraonic si cite si mai cite…pe linga scutiri de taxe si impozite.
    Va intreb doar – ca tot sunteti si teolog (multumita educatiei universitare de stat rominesti) …credinta si relgia sunt trairi si fenomene publice sau private?
    Adica ..faptul ca persoana A crede in Isus si D-zeu si apostoli …e o chestiune de interes public, tine de obligatia statului si a societatii sa ii sustina acelei persoane credinta si religia?
    Exista institutii ale statului care sunt religioase? sau credincioase? Exista sectii de politie sau spitale sau bucati de carosabil, primarii sau servicii de ecarisaj “crestine”? Ortodoxe? Ma refer la cele de stat?
    Sau..mai degraba credinta in Isus, Buda, Mahomed sau Yeti tine de trairea interna, de sfera privata a persoanei fizice private? Iar statul si societatea doar trebuie sa nu ii interzica cetateanului sa creada (sau nu) in Yoda, Sf Pafnutie, The spaghetti monster sau Isus?
    Autofinantarea cultelor (si impozitarea acestora) ar fi singura solutie decenta, aplicabila de miine si miraculoasa pentru a incheia o data pt totdeauna disputele pe marginea religiei si rolului ei in societate.
    Ma bucur ca exista 85 % ortodocsi…inseamna ca doar cu un mic efort administrativ (popa + chitantier) BOR si-ar rezolva dintr-un foc pb finantarii, adunind de la fiecare enorias 1 , 2, 5 sau 10 lei lunar sau anual sau o data la cincinal (cit decide seful, ca de aia aveti patriarh). La 85 % din populatie …s-ar putea s-o scoata si mai bine cu finantarea asa, decit din “faramiturile” ce le pica preotimii de la buget. Ar putea poate face 10 catedrale si mai mari…ca tot creeaza locuri de munca si PIB cu constructia bisericilor noi.
    Deci..daca nu v-ati epuizat timpul de antena acordat de contributors, va rog sa imi raspundeti…de ce is mai dulci banii statului si nu ar fi mai buni banii direct si benevol de la enoriasi?
    PS. Vad ca sunteti tot mai multi “intelectuali ortodocsi” ce va exprimati pe aici…Virgil Iordache, dumneavoastra…si altii. Aveti ordin pe parohie sa combateti dupa ce v-a fluierat lumea in strada biserica publica si de la buget finantata? Intreb numa asa….ca pareti tare adunati la sfada.

    • George Gafencu spune:

      Domnule Alex,

      Nu cred ca o sa aveti vreo replica de la autor, asa ca o sa ma substitui autorului sa va dau ceva raspunsuri pe sleau.

      Motivul pentru care BOR se dedulceste la banii publici este faptul ca nu e asa de aprinsa credinta pe cat lasa sfiintiile lor sa creada.

      Stergerea finantarii de la banii publici ar insemna o condamnare la saracie pentru BOR.

      Cei care sunt credinciosi adevarati si s-ar decide sa doneze bani la biserica nu sunt prea multi.

      O taiere a BOR de la finantarea publica ar insemna sfarsitul ipocriziei si o trezire la realite pentru care biserica nu e nici pe departe pregatita.

      De aici cramponarea la banii publici, fie si pe considerente false sau irelevante.

      Punctele Dv sunt foarte solide si relevante in conditiile in care cei 85% au nivelul de credinta pe care il pretinde biserica de la ei.

      • Cezar Marksteiner-Ungureanu Cezar Marksteiner-Ungureanu spune:

        1. Nu pot răspunde la comentariile și întrebarile formulate în afara ariei tematice pe care am dezoltat-o în articol. 2. Apoi, nu pot răspunde în câteva rânduri la probleme care nu sunt lămurite de secole, în sute de cărți. 3. Nu răspund la comentarii nepoliticoase, aproape la limita bunului-simț. Astfel de comentarii le aprob, dar nu le pot răspunde. În textul meu eu nu am jignit, bruscat sau împroșcat cu ură în nimeni. Pretind același tratament. Eu nu reprezint prin ceea ce scriu poziția oficială a BOR-ul. E pur și simplu părerea mea, ca cetățean român. Am dreptul la așa ceva. Nu am primit „ordin pe parohie”, nu sunt cleric, și nici nu posed „tunuri” bisericești, ci doar cărți pe care le consult înainte să scriu un articol.
        Câteva precizări:
        a)Nu am spus nicăieri că e bine așa cum a fost sau că Biserica trebuie finanțată în orice fel de stat. Uitați-vă, vă rog, la concluzie, unde am pus accentul pe eficientizarea finanțării în scopul angajării unor categorii sociale care altfel fie nu găsesc un serviciu bun, fie primesc ajutor social de la stat. Ne mândrim cu mesterii nostri autentici peste hotare, îi cărăm prin străinate să demonstrăm profunzimea culturii românești și așa mai departe, dar în țară abia își duc traiul de o zi pe alta. De ce să nu încercăm să punem accent pe astfel de proiecte? Doar că e la mijloc vorba de Biserică?!
        b)Argumentul central al articolului e dreptatea, în cele două accepțiuni: egalitară sau fondată pe contribuție. Un guvern atunci când împarte banii trebuie s-o facă pe criterii clare, raționale, nu pe sentimente, astfel încât să genereze dreptate socială. Altfel nu mai suntem un stat modern și civilizat, ci premodern, în care dorința întâmplătoare a conducătorului devine lege, impusă la nevoie prin violență. Până acum am observat emoții puternice – „tensiuni” vorba lui Cioloș – pentru că au lipsit argumentele și dezbaterea. Și tensiunile nu au fost din parte Bisericii.

        • George Gafencu spune:

          Domnule Autor,

          Sunteti teolog ortodox si nu puteti sa imi dovediti mie ca ceea ce spuneti public in paginile unor ziare nu are sanctiunea oficiala a bisericii din care faceti parte. Faptul ca va ascundeti in spatele argumentului ca sunteti cetatean roman si va exprimati liber pur si simple nu tine in cazul asta mai putin daca nu va deziceti public de calitatea de teolog ortodox.

          In al doilea rand, va ascundeti in spatele unor argumente foarte subtiri. Vorbiti de dreptate sociala si alte vorbe mari care nu au nici un fel de suport in realitate.

          Cum imi puteti dovedi mie ca banii pe care pretindeti sa ii obtineti pentru caritate nu or sa se scurga prin coruptie in buzunare private sau imbogati preotii pe de laturi prin spagi obtinute pentru lucrari? Probabil ca saracimea ar obtine numai firimiturile la banii astia, devreme ce investitiile guvernamentale de care vorbiti nu sunt considerate achizitii publice si nu intra sub incidenta nici unei legi. Vorba ceea, biserica e stat in stat. Numai ea stie ce face fara nici un control extern.

          Pana cand biserica nu se dezice de coruptia interna, nu se curata de luxul desantat aratat de marii ierarhi si nu isi face mea culpa pentru preotii colaboratori ai securitatii nici nu ar trebui sa primeasca vreun ban public, atata vreme cat sunt suspiciuni mari in maniera in care acesti bani sunt cheltuiti.

          • Cezar Marksteiner-Ungureanu Cezar Marksteiner-Ungureanu spune:

            - Vă invit să faceți distincția esențială între dreptul fundamental la opinie al unui cetățean, absolvent de teologie ortodoxă, de chimie sau de biologie, și poziția oficială a Bisericii, exprimată prin Biroul de Presă al Patriarhiei Române. Aici o puteți accesa: http://basilica.ro/comunicat-de-presa-privind-finantarea-de-la-bugetul-de-stat-a-bisericii-ortodoxe-romane-110855.html
            - Articolul scris nu e de teologie, ci de etică și a fost sistematizat la rubrica „Administratie”.
            - Nu va pot garanta nimic legat de bani, pentru că nu-i treaba mea să garantez așa ceva. De aia există justiție și legi.

            • George Gafencu spune:

              Domnule Autor,

              Daca nu puteti garanta nimic in privinta banilor acordati pentru ca nu exista nici un cadrul legal care sa garanteze felul in care banii publici sunt cheltuiti, ideile Dv sunt frumoase, insa sunt rupte de realitatea din Romania.

              O sa va spun eu cum este cheltuit banul public in SUA, unde locuiesc.

              In orice fel de domeniu unde statul investeste sunt standarde de cost care sunt verificate la sange. Cine are ideea traznita sa sifoneze din banii publici ajunge la beciul domnesc pentru perioade foarte mari de timp, posibil pentru toata viata si fara posibilitatea de eliberare conditionata.

              De asemenea, IRS (fiscul american) tine sub supraveghere sporita toate organizatiile care se numesc caritabile. De multe ori organizatiile caritabile sunt cai de a albi bani negri si organizatiile caritabile veritabile care nu deschid ochii la ce bani primesc se trezesc complici la spalare de bani. Nici macar nu pot spune ca nu au stiut, pentru ca IRS se ofera sa verifice sursa oricarei donatii majore.

              Mai mult, cine vrea sa doneze bani unei organizatii caritabile, fie ea biserica sau organizatie de binefacere, poate sa obtina scutire de taxe pentru banii pe care ii doneaza intr-un anumit cuantum din venitul brut (procent generos). De ce contributia e limitata e simplu. Statul nu vrea tot venitul dat unei organizatii caritabile. Mai are si el de trait.

              La final, In SUA biserica e decuplata financiar de stat si bisericile traiesc numai din ce aduna din membrii sau donatii. Cam fluiera vantul prin bisericile ortodoxe romanesti. Cele grecesti infloresc pentru ca au invatat grecii sa scoata bani din piatra seaca.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Cezar Marksteiner-Ungureanu


Cezar Marksteiner-Ungureanu

A absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității Babes-Bolyai, Cluj-Napoca, precum și un Masterat în Doctrină și Hermeneutică creștin-ortodoxă în cadr... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)