Home » Administratie »Politica & Doctrine »Reactie rapida »social-democratie » Citesti:

Guvernul-tătuc și „grija” față de Moldova

Dorin Dobrincu martie 17, 2017 Administratie, Politica & Doctrine, Reactie rapida, social-democratie
60 comentarii 3,013 Vizualizari

Doamna Sevil Shhaideh, ministrul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice și Fondurilor Europene, a ajuns marți, 14 martie a.c., la Iași, unde a avut întâlniri cu primarii din județ. Dincolo de faptul că miza venirii ministrului în capitala Moldovei are directă legătură cu jocurile de putere din interiorul principalului partid de guvernământ, în mod particular ale celui ieșean, mi-au atras atenția considerațiile de natură economică. Doamna Shhaideh a ținut să închidă orice perspectivă critică cu privire la acțiunile cabinetului din care face parte: „Aș vrea să eliminăm orice discuție că guvernul ignoră Moldova”. Chiar dacă guvernul și-ar dori să elimine „orice discuție” care privește problemele regiunii istorice din nord-estul României, merită să-i reamintim că noi, cetățenii, nu suntem nici angajații săi, nici nu facem parte în masă din „poporul PSD”, cum susținea zilele trecute un politician care ne amenința cu AKM-ul. Cu alte cuvinte, reafirm că este dreptul oricărui cetățean să chestioneze acțiunile guvernanților.

În aceeași expunere de la Iași, ministrul Dezvoltării Regionale a precizat că în cadrul Programului Operațional Regional, care are în vedere autoritățile locale, regiunii de Nord-Est îi este alocată cea mai mare sumă (un miliard de euro). Iar în cadrul Planului Național de Dezvoltare Locală județul Iași ar avea a treia sumă din țară (600 de milioane de lei). Însă ministrul uită să spună că regiunea de Nord-Est este cea mai mare atât ca suprafață, cât și ca număr de locuitori. Iar județul Iași este cel mai populat din România. Având în vedere toate acestea, ar fi fost anormal să fie altfel. Și apoi, ce mai rămâne din discursurile sforăitoare ale „solidarității” între regiuni și județe, între cetățenii români?

Poate găsim un răspuns în datele oficiale. Avem la îndemână alocările prevăzute de Ministerul Transporturilor în cadrul bugetului pentru anul 2017. Potrivit cifrelor – care nu au scăpat celor interesați, mai ales presei locale (menționez ReporteriIS și Ziarul de Iași) – investițiile prevăzute de Ministerul Transporturilor pentru drumurile din regiunea Nord-Est în anul 2017 se ridică la doar 3,87% din total. Și asta, reamintesc, pentru cea mai extinsă și mai populată așa-numită regiune de dezvoltare, cu șase județe, între care Botoșani (0,06 milioane de lei), Neamț (0 lei), Vaslui (0 lei), Suceava (110 milioane de lei), Iași (152 milioane de lei). Și în alte regiuni s-au înregistrat județe care au primit sume mici sau cărora nu li s-a acordat niciun ban (în această situație sunt Călărași, Ialomița, Covasna, Harghita, Bistrița, Buzău). Prin comparație, pentru județul Teleorman s-au alocat 3,2%, iar pentru Timiș 7% din total. Dar să vedem cifrele aranjate altfel și să aducem și unele noi: pentru Teleorman s-au prevăzut 360 de milioane de lei, pentru Constanța – 356 de milioane, iar pentru Timiș – 877 de milioane. Să fie vreo legătură între aceste sume și faptul că din județele amintite vin, în această ordine, Liviu Dragnea, Sevil Shhaideh și Sorin Grindeanu? Iar Bucureștiul va primi 7.284 de milioane de lei. Nu, nu este o eroare. 60% din totalul sumelor prevăzute pentru investițiile gândite la Ministerul Transporturilor vor merge spre capitală. Mă întreb doar: România are o capitală sau Bucureștiul are o țară?

În multe zone au fost constant neglijate investițiile care ar putea contribui la dezvoltarea acestora, inclusiv la creșterea gradului de confort pentru niște oameni oricum defavorizați măcar prin situarea geografică într-o margine a României, la granița estică a Uniunii Europene. În nord-est, mai precis în județul Botoșani, există un drum național codificat DN24C. Pe harta rutieră (online) acesta este trecut cu galben, semn distinctiv pentru căile de comunicație modernizate, în orice caz asfaltate. Ei bine, acest drum este doar de pământ pe distanța Manoleasa-Rădăuți Prut, în acest din urmă loc fiind și un punct vamal între România și Republica Moldova. Ca fapt divers, drumul trece și prin Mitoc, satul natal al ministrului Finanțelor Publice, Viorel Ștefan. Nu știu dacă ministrul mai ajunge acolo, dacă mai este interesat de baștina sa. În orice caz, nu am remarcat să fie interesat de susținerea zonei. În 2012, premierul de atunci, Victor Ponta, a aflat cu nedumerire, ca să nu spun cu indignare, că acest drum era încă de pământ și a susținut că trebuie găsită o rezolvare, că șleaul trebuie asfaltat. Nu s-a făcut nimic. Între timp a venit un alt cabinet al partidului său. Sătui să tot aștepte onorarea unor promisiuni făcute de politicieni fără cuvânt, botoșănenii au început o acțiune de protest la fața locului, dar și în media la începutul acestui an. Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, s-a deplasat la Botoșani, a afirmat că este o „rușine” ca un drum național să fie de pământ și le-a promis oamenilor că acesta va fi asfaltat. Până nu văd utilajele la lucru și mai ales covorul asfaltic așternut, moldovenii au toate motivele să fie sceptici.

Însă mai ales conectivitatea Moldovei cu restul țării pare să fie complet ignorată de guvern. Toate autostrăzile din România se află, pe o linie imaginară, la sud de Carei-Zalău-Cluj-Năvodari/Marea Neagră. Tot spațiul de la nord-nord-est de această linie este complet lipsit de acest tip de infrastructură. Moldova este singura regiune istorică a României în care nu există nici măcar un milimetru de autostradă. Se afirmă tot mai des că autostrada Iași-Târgu Mureș se va face tocmai în 2030 (e neclar dacă atunci va fi terminată sau dacă abia va începe). Este oare exagerat să afirmăm că avem două Românii, una în care autostrăzile sunt deja vizibile și o alta a drumurilor de pământ la fel de vizibile? Legătura dintre existența unor căi de comunicație moderne și dezvoltarea economică este înțeleasă de tot mai mulți oameni. Cu atât mai mult în cazul regiunilor cărora drumul spre epicentrul economiei-lume căreia îi aparținem le este îngreunat de existența unor lanțuri montane. Explicit, drumul dinspre Moldova spre Europa occidentală trece obligatoriu peste Carpații Orientali. Aceștia trebuie sparți spre a se asigura legătura Moldovei cu Transilvania, iar de acolo mai departe spre centrul și vestul continentului nostru.

Cei care aleg să meargă cu trenul de la Iași la București (sau retur) – nu mai mult de 406 km – trebuie să se înarmeze cu multă răbdare. Dacă în urmă cu 27 de ani traseul era făcut în puțin peste cinci ore și jumătate, astăzi este nevoie de cca șapte ore și jumătate. Asta înseamnă o medie de 55-56 km/oră. În Uniunea Europeană viteza trenurilor este de peste 100 km/oră. Trenurile de mare viteză probabil se vor vedea pe plaiurile noastre doar în paginile scriitorilor de SF-uri.

Nu putem ignora un fapt vizibil pentru oricine: marile investiții publice au ocolit Moldova în ultimele decenii. Ele pot fi regăsite în alte părți ale României, dar nu la nord de Milcov. Proiectele esențiale pentru noi – în special autostrăzile și drumurile rapide, dar și modernizarea și extinderea rețelei de drumuri județene, modernizarea căilor ferate, podurile peste apele mari, precum cel peste Dunăre, la Galați-Brăila, în discuție dinainte de 1989 ș.a.m.d. – nu sunt în atenția autorităților centrale. Ceea ce s-a făcut în Moldova până acum s-a făcut mai ales cu resurse locale. Dau ca exemplu aeroportul din Iași, care a fost modernizat în ultimii patru ani cu bani de la Consiliul Județean și cu fonduri europene. În vreme ce aeroporturile din sudul și din vestul țării au primit bani de la guvern pentru extindere, pentru modernizare, pentru aeroportul din Iași nu a venit nici măcar un leu ca urmare a unei decizii luate în Palatul Victoria.

Mi se pare că lipsa investițiilor publice importante în această regiune denotă și desconsiderarea oamenilor din aceste vaste zone ale României, dar și lipsă de viziune și, nu mă sfiesc să spun, lipsă de patriotism. „Interesul național” a ajuns să fie doar o formulă lipsită de conținut pentru mulți politicieni. Guvernul pare să nu înțeleagă că fără investiții publice majore în infrastructura din Moldova decalajele de dezvoltare între regiuni se vor accentua. Fără o infrastructură corespunzătoare nu vor putea fi atrase nici mari investiții private, mai ales cele industriale. Iar aceasta are și va avea în continuare consecințe asupra nivelului de trai, salariilor, legăturilor cu lumea, situației demografice și, de ce nu, asupra viitorului nostru. Centrul – politic și administrativ – are o mare responsabilitate în identificarea unor soluții pentru rezolvarea acestor probleme. Dacă este peste puterile sale să facă acest lucru, același centru ar trebui să le lase regiunilor dreptul de a identifica soluții pentru dezvoltare și de a le pune în practică.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: ,



Currently there are "60 comments" on this Article:

  1. Mircea M. Cociu spune:

    Domnul Dobrincu are dreptate in totalitate! “Drumul Național 2 este o șosea națională din România, care leagă capitala București de frontiera cu Ucraina prin punctul vamal Siret. Străbate de la sud la nord partea de est a României (regiunile istorice Muntenia răsăriteană și Moldova) și trece prin orașele: Urziceni, Buzău, Râmnicu Sărat, Focșani, Adjud, Bacău, Roman, Fălticeni, Suceava, Siret. Formează o parte din drumul european E85. Se suprapune și cu E60 pe porțiunea dintre București și Urziceni, iar în Suceava are o mică porțiune comună cu E58.
    Structura
    De la București până la intersecția cu DN28 din dreptul localității Săbăoani, Neamț (aflată la nord de Roman), șoseaua are patru benzi, două pe sens, dintre care una, cea laterală pe fiecare sens, este una îngustă, de doar 2,5 m lățime, oficial desemnată ca bandă pentru opriri de urgență. Ea, însă, este folosită de șoferi pentru circulație, pentru facilitarea depășirilor, deși lățimea drumului permite depășirea fără trecerea peste axul drumului doar atunci când ambele vehicule implicate sunt autovehicule mici. Această situație este valabilă pe aproape întreaga porțiune de la București la Săbăoani. Cele patru benzi au toate lățime suficientă pentru circulație (3,5 m) doar pe anumite porțiuni: între București și ieșirea din Afumați, între Buzău și ieșirea din Mărăcineni, o parte de aproximativ 8 km din drumul între Poșta Câlnău și Oreavu (în județul Buzău) și pe poduri. Între intersecția cu DN28 și punctul de trecere în Ucraina de la Siret, DN2 este o șosea cu două benzi, câte una pe sens.”

  2. Chiar eu spune:

    Cred ca gresiti cand spuneti: “Toate autostrăzile din România se află, pe o linie imaginară, la sud de Carei-Zalău-Cluj-Năvodari/Marea Neagră. Tot spațiul de la nord-nord-est de această linie este complet lipsit de acest tip de infrastructură. Moldova este singura regiune istorică a României în care nu există nici măcar un milimetru de autostradă. ”
    Nici in zona de S-E Oltenia nu exista autostrazi deloc! Iar autostrada Craiova-Pitesti (promisa celor de la Ford de vreo zece ani) este programata sa fie executata pe undeva pe la Pastele Cailor!
    In rest sunt de acord. Exista regiuni din Romania care sunt complet ocolite de investitii publice si ma refer aici la Moldova si Oltenia. Judetul Teleorman dat ca exemplu pentru multele fonduri primite anul acesta este un judet unde ani la randul investitiile publice cu bani de la guvern au fost minime.
    In privinta autostrazilor atata timp cat ne vom baza aproape exclusiv pe bani europeni va trece multa vreme pana sa avem o retea de autostrazi satisfacatoare. Se pare ca banii nostrii din taxe si impozite trebuie sa satisfaca populismul actualului guvern PSD-ALDE.

  3. Polilogu spune:

    Subscriu total acestui punct de vedere, pe buna dreptate indignat ! Nu sunt moldovean, sunt banatean, dar asta nu ma impiedica sa constat adevarul descris si de d-l DOBRINCU .Legaturile de infrasctructura cel putin dintre Moldova si Ardeal sunt cruciale pentru ROMANIA. Harta repartitiei ”saraciei romanesti ” trebuie obligatoriu modificata. Aceasta ”harta” nu poate fi perpetuu exploatata ca sursa demagogica , ca bazin electoral pentru comunism/neocomunism. Nu putem sa ne lasam inselati in halul asta !

  4. radu spune:

    Sunt investitii facute – dn2 refacut aproape complet in ani ’90 in conditiile in care restul tarii a inceput sa primeasca fonduri pentru drumuri abia 10 ani mai incolo.

    Dupa asta universitatile din iasi au scaderi uriase ale numarului de studenti. Cu toate astea sunt primele pe lista de fonduri primite.

    Problema in Moldova e in special locala – politicienii de acolo fac tot posibilul sa nu se dezvolte zona sau pun piedici in calea proiectelor pe care nu le vad ale lor sau din care nu beneficiaza si ei cu ceva. Chiar dumneavoastra ati amintit de trecerea Braila/Galati – Dobrogea in care numai ca nu s-au batut si au alungat orice solutie (la un moment dat se venise chiar cu un parteneriat cu chinezi sa faca un pod).

    • Dorin Dobrincu Dorin Dobrincu spune:

      Sunt de acord cu dvs. că politicienii locali au partea lor de responsabilitate – mare! – în chestiunea (sub)dezvoltării Moldovei. În același timp, într-un stat ultracentralizat posibilitățile de acțiune la nivel mare sunt reduse. Iar limitele sistemului politic și administrativ din România sunt vizibile de multă vreme pentru oamenii de bună credință, informați și interesați de spațiul public.

      În privința universităților din Iași care ar primi mai mulți bani în comparație cu alte universități, v-aș ruga să-mi arătați date, cu sursele lor. Din câte știu, situația se prezintă exact invers. Istoricii – mai ales cei care se ocupă de istoria educației, în mod particular a universităților – știu că înainte de 1916 Universitatea din București primea mai mulți decât Universitatea din Iași, iar după 1920 și cea din Cluj a luat-o înainte din motive exclusiv politice, de construcție națională. După 1989 s-a observat o evoluție asemănătoare.

      • radu spune:

        E simplu numarul de studenti la fara taxa pentru Iasi a ramas acelasi in timp ce numarul de studenti inmatriculati la stat s-a injumatatit in ultimii 8 ani in conditiile in care Iasi are si cel mai mare numar de studenti straini. Pe termen lung proiectiile nu cred ca nu au in vedere o si mai mare scadere tinand seama ca abia acum intra copii celor plecati din tara care probabil la varsta de 18 ani vor pleca si ei.
        Intr-o tara normala Iasiul ar fi trebuit sa cedeze o parte din locurile la fara taxa catre universitatile in tara care nu sunt afectate de scaderi atat de mari ale numarului de studenti (iar aici sunt Brasov, Timisoara, Cluj si Constanta).

  5. Dinu spune:

    Ar fi bine sa primeasca Bucurestiu atat, pt ca prima prioritate ar trebui sa fie centura Bucurestiului, singura capitala europeana care nu are centura de autostrada. centura de acum este o rusine nationala. S-ar rezolva o buna parte din traficul infernal daca nu am fi nevoiti sa traversam orasul intrand doar prin nord.
    Moldova primeste mult mai mult decat produce, deci nu au ce sa se planga cei de acolo, cat timp sunt constant subventionati de cei din sud, centru si vest. Sa munceasca mai mult, sa produca fara sa astepte pomana de la stat. fara suparare. omul sfinteste locul

    prioritatile la infrastructura trebuie sa fie regiunile care produc bani, pentru a multumi investitorii gen Renault, Ford, industria automotiva din jurul Brasovului, a Timisoarei, etc

    • Dorin Dobrincu Dorin Dobrincu spune:

      Ideea că moldovenii ar vrea să fie asistați de alții este doar o presupunere comodă. O „aroganță”, ca să preiau un termen din sud. Pe ce vă bazați când afirmați că Moldova primește mai mult decât produce? Aveți date? V-ați uitat și cât se produce în realitate aici, cât se încasează la buget?

      Sper că suntem de acord că investițiile strategice ar ajuta Moldova mai mult decât pomenile electorale vânturate și în Ferentari sau Berceni, și în Nicolina sau Dacia. Conectivitatea cu alte spații, mai ales cu Europa centrală și de vest, este esențială pentru dezvoltarea acestei regiuni. Există o legătură directă între infrasctură și atragerea investițiilor, nu doar a multinaționalelor (deși acestea sunt cele mai vizibile). Renault și FGord au ajuns în sud prin decizie politică, nu pentru că dealurile din Argeș erau frumoase sau pentru culoarea cerului de la Craiova. Mitsbubishi se va instala probabil la Timișoara pentru că autostrada este aproape. Băncile și-au stabilit sediile centrale mai ales în București pentru că au vrut să fie aproape de putere. Țin să reamintesc că spre deosebire de oricare alt oraș din România, principalul atu al Bucureștiului este statutul de capitală. În baza acestui fapt au fost și sunt atrase – când nu de-a dreptul drenate – capitaluri diverse, inlusiv umane.

      • Dinu spune:

        domnule Dobrincu, puteai gasi si dvs foarte usor cu un google search.
        http://www.economica.net/harta-judetelor_80453.html
        http://www.economica.net/harta-judetelor-cine-a-primit-cei-mai-multi-bani-de-la-bugetul-de-stat-in-2012_50281.html
        Moldova primeste cam dublu fata de cat da. Deci vedeti, statul roman deja investeste in Moldova mai mult decat merita, mai mult decat produce.
        Si eu sper ca suntem de acord ca prioritatile sunt axa est-vest (constanta-nadlac) si nord-sud (cluj-bucuresti). Plus legarea Brasovului de Bucuresti care ar aduce foarte multi bani pe termen mediu si lung din turism.
        Sunt de acord ca si Moldova trebuie legata prin autostrazi atat de sud cat si de vest, dar intai sa finalizam ce am inceput si sa ne ocupam de prioritati. Moldova nu este o prioritate

        • Stefan spune:

          Exact asta este esenta articolului: “Moldova nu este o prioritate”! Cu tristete!

        • Dorin Dobrincu Dorin Dobrincu spune:

          Mai sunt disponibile și alte calcule, care ne arată o realitate diferită de cea care susține clișeele cu privire la Moldova cea care primește bani din alte părți. Spre exemplu, potrivit datelor furnizate de Direcția Regionala a Finanțelor Publice Nord-Est, în anii 2012-2015, din cele șase județe care compun această „regiune de dezvoltare” s-au colectat 30,2 miliarde lei (adică 6,6 miliarde de lei). S-au întors la autoritățile locale doar 22,7 miliarde. Chiar dacă există diferențe și în interiorul regiunii – o treime din venituri sunt generate în județul Iași, mai ales în municipiu – pe ansamblu balanța se echilibrează. Și unde este diferența de venituri din Nord-Est? Oare nu cumva în alte părți? Vedeți mai multe aici: http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/moldovenii-au-platit-in-patru-ani-la-stat-cat-pentru-o-autostrada-pana-la-targul-mures–125307.html

          Nu sunt defel de acord că unii – mereu aceiași – binemerită, iar alții sunt o povară în această țară. Cred că moldovenii s-au săturat să li se spună că regiunea lor nu este o prioritate. Dacă nu ar exista doar meschine interese susținute de clanuri cantonate la centru și în anumite regiuni, dacă ar exista mai multă atenție la realitățile din teren, dacă s-ar înțelege importanța investițiilor stratetice, atunci cu siguranță am vedea lucrurile puțin altfel.

    • silicon_v spune:

      Sa le moara capra de tot, adica.

      Chiar nu intelegeti ca Romania e ca o motor care merge in doua pistoane, desi are patru?

      Poti sa gandesti sa investesti mereu si mereu in zonele care produc, dar o sa ajungi la niste dezechilibre de nu le mai poti repara. Zone sarace, zone fara locuri de munca, zone depopulate vs. zone foarte dezvoltate economic. O sa ai mereu 40-50% din populatie care produce mult mai putin decat ar putea.

      Nu sunt moldovean si, mai rau, nu am mai trecut pe acolo de mult timp, dar, din cate stiu eu, zona aia are nevoie ca de aer de legaturi viabile cu vestul tarii.

      Nu au cerut pomeni si redistribuiri de la buget pentru consum, au cerut drumuri care sa ii lege de restul tarii. Astfel de legaturi ii vor ajuta sa se dezvolte. Nu au ales ei sa fie la granite estica a tarii, si nu la cea vestica, care asigura legaturi rapide cu UE. Dar vad ca vrem musai sa ii vedem ca pe o alta tara, nu ca pe Romania. Cam asa ne-am comportat si cu fratii din Basarbia, cand faceau parte din Romania, acum 80 de ani.

      E valabil pentru toate zonele defavorizate ale tarii, trebuie legate de zonele dezvoltate si de coridoarele europene si dupa aia or sa inceapa sa produca, odata ce investitiile vor ajunge si acolo. Asta ar trebui sa fie prioritatea guvernului, dar vad ca are altele, cu codul penal, cu gratieri, chestii de importanta majora pentru tara.

      Oricum investitiile or sa fie sacrificate din nou de catre PSD, datorita bugetul aberant propus. PSD care s-a crezut un fel de Ali-Baba, intrat in pestera comorilor. Toate rectificarile negative din anul asta (si imi e ca or sa fie mai mult de doua) se vor face in dauna investitiilor.

  6. Jay spune:

    Regiunea (provincia) Moldova are o conditie istorica de saracie si inapoiere, care tine de secole. Doar partea nordica – Bucovina – a fost usor favorizata prin apartenenta la imperiul austro-ungar, pana in 1918. De-abia dupa 1948 au fost initiate si desfasurate proiecte consistente de dezvoltare pe termen lung, urmand principiul armonizarii ramurilor economice in toate regiunile Romaniei (de aceea s-a efectuat si noua impartire admin-teritoriala). Astfel s-au realizat investitii considerabile in industrii precum textila, confectii, constructii, alimentara, pielarie, dar si, dupa anii ’60, ind. metalurgica si constructoare de masini, pe ideea apropierii si integrarii cu nivelurile altor regiuni, mai ales Transilvania/Banat, istoric mult mai dezvoltate. Implicit si infrastructura s-a dezvoltat.

    Dupa 1990, noul regim a considerat ca tot ce se realizase in cel anterior a fost rau/gresit/prost etc. si, in buna traditie a locului, s-a revenit la ignorarea si indiferenta caracteristica autoritatilor din secolele trecute. Probabil ca, in perioada 1948-1989, moldovenii au fost traumatizati de socul industrializarii si al modernizarii fortate, care le-a zdruncinat mentalitatea paseist-contemplativa, fapt care i-a determinat sa revina cu drag la conditia de margine de lume, langa fratii lor de peste Prut, cei mai saraci din Europa. Evident, sunt si exceptii (ex. fratii Pava)

    Pot fi (si chiar sunt) si alte, multe alte explicatii, dar elementul cauzal esential al ecartului economico-social fata de restul tarii ramane mentalitatea deficitara, specifica traitorilor din regiune…

    • Dorin Dobrincu Dorin Dobrincu spune:

      „Moldova are o conditie istorica de saracie si inapoiere, care tine de secole”, spuneți în postarea dvs. În raport cu cine? Cu Europa centrală – inclusiv cu Transilvania – cu siguranță. În raport cu Valahia nicidecum. Există destule date istorice care arată că înainte de 1859 Moldova stătea mai bine la multe capitole în comparație cu Valahia. La nord de Milcov moșiile erau mai bine lucrate, administrația era ceva mai bună, drumurile erau mai bune (vedeți și https://www.bunadimineataiasi.ro/istoricul-dorin-dobrincu-unirea/). Știți că la 1858 în Moldova existau cca 600 de km de șosele (într-un fel, echivalentul în epocă al autostrăzilor de astăzi), iar în Valahia doar 260 de Km? În condițiile în care cea din urmă era mai mare decât prima, care se înjumătățise prin pierderile teritoriale de la 1812 (și 1775). Cu privire la situația de astăzi din sud, vedeți doar cât de „prospere” sunt județele de pe Dunărea oltenească și muntenească. O fi responsabilă de asta – ca să vă citez – „ mentalitatea deficitara, specifica traitorilor din regiune…”

    • silicon_v spune:

      Si zi asa, au revenit cu drag la conditia de margine de lume, caci modernitatea “le-a zdruncinat mentalitatea paseist-contemplativa”?

      Ai, ai, ai, ca multe cuvinte rele imi vin in tastatura… Si nu sunt moldoveani nici de a saptea spita.

      Uite cum sta cu revenirea asta cu drag la conditia de margine de lume. Conform recensamantului din 2011:

      “Cifrele emigratiei sint insa subestimate, dupa cum arata chiar INS, din cauza imposibilitatii de a-i recenza pe cei plecati cu toata familia. Cele mai multe persoane care au ales sa plece din tara provin din judetele din Moldova. Practic, cinci din cele opt judete ale Moldovei ocupa primele 5 pozitii din topul romanilor plecati, top condus de judetul Bacau (peste 57.000 de cetateni plecati). ”

      Zona se depopuleaza, sute de mii de oameni pleaca la munci cumplite in Italia si Spania, dar dumneata vizesi la mentalitatea paseist-contemplativa a moldovenilor care nu ii lasa pe sa munceasca si sa se dezvolte.

    • Torquemada spune:

      Multe prostii se mai debiteaza ! Voit sau nevoit (comanda ?) ! Apologetii teoriilor gen “elementul cauzal esential al ecartului economico-social fata de restul tarii ramane mentalitatea deficitara, specifica traitorilor din regiune…” (care daca nu sunt straini vorbitori de romana, asa cum cred eu, sunt romani “straini” bine de ce se intampla pe aici ) au habar de unele repere ? Cum ar fi :

      1.-Ceausescu a investit de-a lungul “domniei” de 30 (treizeci) de ori mai mult in Craiova decat in Iasi . De ce ?
      2.-are cineva habar ca si firmele din Moldova platesc la bugetul central aceleasi impozite si taxe ca in toata Romania ? Din care se intorc sub forma de investitii mai nimic ! De ce ?
      3.-are cineva habar ca industria din Moldova (inclusiv fabrici cu mare traditie, cum ar fi postavul produs la Buhusi, si imens de multe altele – platforme intregi – Savinesti, Galati, Onesti, Bacau, Iasi – cam toata platforma de la Terom la IMAMUS ) au fost taiate si vandute printre primele ? Iar oamenii alungati afara de unde trimit (inca) bani buni ? De ce ? Decizia nu a stat in plan local !
      4.-fratii de peste Prut ? Da, ne sunt frati. Cel putin noua moldovenilor din dreapta Prutului. Daca restul romanilor nu rezoneaza e o mare problema. Avem guvernanti “aprobati” pe criterii globaliste sau iubitori de neam ? Din fapte (un gazoduct fara gaz, ceva gradinite reparate, niste microbuze…..) se pare ca “nationalismul romanesc” a intrat rau la apa. Ori Gheorghe Asachi avea mare dreptate in tot ce spunea ?
      Se pare ca Moldova este o zona care “frige”. Tare ! Daca turcii veneau aici la pradat si duceau la Stambul (lucru probabil stiut foarte bine de doamna Sevil Saiddeh), acum se “prada” frateste ! Se duce la Teleorman, Timisoara, Cluj……………inclusiv in autostrazi care inghit (nu numai cele gen Bechtel) banii colectati inclusiv din Moldova cea cu “mentalitate deficitara”.
      Cineva se joaca cu focul, intr-o zona care frige ! Lucian Boia a umplut rafturile librariilor din Romania (mai ales ale unora). Asta nu inseamna ca romanii se ingramadesc sa-l citeasca. Mai aveti de lucrat ! -:)

      • OvidiuD spune:

        Voi, moldovenii și muntenii suferiți de sindromul persecuției dar nu vă uitați la politicienii pe care-i aveți. Toți îs de vină pentru problemele pe care le aveți numai voi nu. Sunteți perfecți. Toți vă fură și vă iau și voi dați totul, munciți 80 de ore pe săptămână de vă rupeți.

        • Stefan spune:

          Nu ca panselutele sau luminitele de Paste ar fi gratis!

        • Dorin Dobrincu Dorin Dobrincu spune:

          Politicienii din Moldova reprezintă o parte extrem de importantă a problemei acestei regiuni, de acord. În același timp, într-un stat hipecentralizat sunt chestiuni esențiale care nu se pot rezolva doar local, județean sau regional (din păcate, acest nivel este mai degrabă mental, dacă facem abstracție de forma fără fond a „regiunilor de dezvoltare”). Dincolo de percepțiile intraregionale, rămâne realitatea că investițiile publice majore – care ajută economia, care permit atragerea investițiilor industrial sau de alt tip – s-au realizat toate în Trasilvania, Banat, Muntenia și Dobrogea. Absolut toate. Verificați, vă rog.

  7. Harold spune:

    In toate tarile din lume cei din capitala desconsidera provincia, In Romania specific Ardealul ii desconsidera pe cei din vechiul regat in general iar pe moldoveni in special. In Romania politica e dominata de Capitala si de Ardeal deci nu va asteptati la nimic bun.

  8. SKBjull spune:

    Sunt doar un om simplu, poate greșesc, dar din ce știu eu Moldova a fost regiunea istorică care a votat constant cu FSN/FDSN/PDSR/PSD, adică grupul infracțional organizat care nu face absolut nimic pentru țară și totul pentru protejarea intereselor proprii.

    Asta tot încerc să-i explic și la moldoveanul de taică-meu, știu că toți sunt corupți, dar există o diferență subtilă între cei care iau 10-20-30-n % comision din ceva ce se construiește și cei care fac doar studii de fezabilitate. Da, toți ar trebui să ajungă la pușcărie, fiindcă au furat, dar celor care au lăsat ceva în urmă, parcă le-aș da pedepse mai mici.

    În rarele momente când alții în afară de GIO au guvernat, ar fi fost stupid să deturneze bani de la cei care le-au dat votul spre cei care nu i-au votat vreodată.

    La fel cum e la fel de stupid să faci autostrăzi în regiunea în care căruțele sunt mai numeroase decât mașinile pe drumurile naționale, când Timișul e pe locul 2 pe plan european la numărul mașini/cap de locuitor.

    Hai să nu mai fim ipocriți, să unim Constanța cu Nădlac, să avem măcar o arteră, să-și atingă Clujul și Timișoara și București limitele de dezvoltare și vă garantez că va pune mediul privat presiune pe guvernanți pentru infrastructura în Moldova.

    P.S. Auzisem prin popor o poveste cum că nu se vor face autostrăzi spre Est câtă vreme Rusia nu va fi îngenunchiată. Oituz, Mărășești, Mărăști sunt cuvintele cheie.

    • Gina spune:

      PS-ul Dvs are mult sens.
      Auzisem ca parca la Botosani e stadion de fotbal la standarde internationale. Nu spun sa nu fie stadion super tare, spun ca asta arata care au fost prioritatile.
      E drept ca soselele nationale nu trebuie sa depinda doar de ce poate mintea mafiotii locali, dar cand greutatea acestoara e mare si controlul mic, atunci avem ce se vede.

    • Dorin Dobrincu Dorin Dobrincu spune:

      Vă reamintesc că și Muntenia a votat masiv cu PSD-ul (în diversele sale forme) de-a lungul anilor. Și Dobrogea multă vreme. După cum sunt județe sau cel puțin orașe mari din Moldova care au fost cunoscute multă vreme pentru opoziția la PSD. Puteți verifica repede pe internet. Clujul a avut timp de mai multe mandate un primar care întruchipa național-ceaușismul rezidual; era votat de populație, desigur. De aproape 10 ani Bucureștiul are primar PSD (pe față acum, camuflat anterior). Nu uitați că marile scandaluri de corupție s-au produs mai ales la centru sau în directă legătură cu acesta. A proiecta asupra Moldovei/moldovenilor ideea unei inferiorități culturale, care s-ar vedea la vot, mi se pare că ține doar de stereotipurile populare.

      Îndemnul ca moldovenii să aștepte până alții – bucureștenii, ardelenii, bănățenii și mai știu eu cine – își ating „limitele de dezvoltare” este inacceptabilă pentru noi, cei care locuim în nord-estul României. Nu cred în presiunile pe care mediul privat de la București sau din Ardeal le-ar pune pentru construirea autostrăzilor în nord-estul țării. Presiunile reale, eficiente în aceasta privință pot veni doar din Moldova.

  9. ubu spune:

    suntem impinsi in batele rusilor.
    cu timpul o sa ne trragem singuri la aia si fara ne impingeti voi din valahia.

  10. gicu spune:

    si totusi
    Am avut o colega de munca crescuta in Roman, școlită în București, a trecut pe la Călărași până la revolutie si mai apoi a ajuns după soț în Transilvania.
    am avut multe discuții despre diferențe între ardeleni si moldoveni dar de cele mai multe ori îmi argumenta că acestea sunt false. Și aproape întotdeauna avea dreptate.
    Ceea ce mi-a spus că a observat ea ca diferente între moldoveni si ardeleni este următoarea :
    Aici în Ardeal părinții se străduiesc să le facă un rost, să-și ajute copii până târziu și după ce sunt la casa lor, pe când în Moldova acest lucru nu se prea întâmplă. Poate dacă ar fi fost si moldovenii mai doritori să lase copiilor lor (urmasilor) o situatie mai bună, în timp ar fi apărut o reducere a decalajului istoric. Poate ar fi bine ca fiecare (părinte, consilier, primar, parlamentar) să încerce să lase mai mult urmașilor lui.

  11. Marian spune:

    E bine ca situatia conectivitatii si a celorlalte implicatii (sociale si economice) sa fie pusa pe tapet. Solutia dupa parerea mea ar trebui cautata in schimb in alta parte, nu in rugamintile fierbinti adresate autoritatilor bucurestene. Moldova a fost neglijata cu buna stiinta. Moldovenii sunt batjocoriti pe toate caile, media in special ofera un portret standard al “vasluianului betiv si degraba varsatoriu de sange”. Trebuie incetat cu aceasta vaicareala si apucat zdravan taurul de coarne: adica trebuie inaintata autoritatilor de la Bucuresti o cerere ferma de autonomizare a regiunii. Doar asa Moldova isi va putea gestiona coerent proiecte cum sunt cele de infrastructura majora. Oricum, e clar ca Moldova e tinuta in Romania doar ca rezervor al natalitatii (e singura regiune cu natalitate pozitiva). Statul Romania ultracentralizat s-a dovedit un esec: Bucurestiul a luat cam tot caimacul dupa dezastrul Unirii de la 1859 cand Iasul a pierdut statul de capitala in schimbul unor promisiuni desarte. Elitele din orasele Moldovei trebuie sa militeze asiduu pentru aceasta autonomie. Altfel Bucurestiul isi va bate constant joc de Moldova si ne va face “puturosi”. Sa nu uitam totusi ca majoritatea celor plecati la munca in strainatate sunt din judetele Moldovei. Cati bani au fost trimisi in Romania de catre moldovenii plecati la munca? De ce Bucurestiul isi bate constant joc de Moldova? Oricum statul numit Romania e o minciuna: legaturile dintre provincii au fost de fapt putine si intre regiuni a existat constat o ura acerba. Ca sa nu mai punem la socoteala ca Romania a fost condusa de oameni din sud: olteni, gorjeni, dobrogeni, teleormaneni. Aceasta situatie trebuie sa inceteze si autonomia Moldovei ar rezolva multe probleme. De fapt federalizarea Romaniei e posibil sa genereze multe solutii, dar desigur putini sunt cei care vor sa gandeasca outside the box.

    • donquijote spune:

      Mergand pe logica dumneavoastra, ca moldovenii din afara tarii contribuie la PIB, as zice ca solutie este sa imigram toti si astfel pib-ul tarii ar fi salvat.
      Aveti cumva date concrete cu cat contribuie la buget (adica transferati in taxe si impozite) banii trimisi de moldovenii din strainatate in comparatie cu oltenii, sau dobrogenii sau bucurestenii aflati la munca in afara tarii? Cati bani trimite un capsunar fata de un medic, inginer, profesor de exemplu?
      Si care este ponderea acestora in buget comparat cu banii produsi local (comparand efectul in banii colectati prin taxe si impozite)?
      Eu nu sunt economist si chiar nu am o imagine despre aceste valori, dar este uimitor cat de prospere sunt marile supermarketuri intr-o zona aproape depopulata prin imigratie.
      Oare TVA colectat de la retailerii din zona ajunge ca sa se plateasca ajutoarele sociale din zona?

  12. Alina V. spune:

    aici nu mai e vorba de PSD PNL sau USR. Nu mai e vorba demult de partide politice. E clar ca e vorba de un clivaj regional care se adanceste pe zi ce trece. Daca subdezvoltarea Moldovei va continua sa fie cultivata cu buna stiinta de la Bucuresti, probabil procedura de separare a Moldovei de Romania va incepe cat de curand. Si probabil va fi mai bine asa. A se vedea cazurile Scotiei si Cataloniei.

    • Mirela spune:

      Catalonia este istoric cea mai dezvoltata provincie a Spaniei (Tarragona a fost unul cele mai mari porturi ale antichitatii romane iar Barcelona era oras burghez la 1300) iar Scotia ar ramane cu controlul asupra celei mai mari parti din exploatarile din Marea Nordului.
      Moldova are doar lemn si inca ceva oameni.

      • Autonomie
        Moldova are nevoie de autonomie fata de Valahia care oricum ne-a furat la Unirea din 1859. Valahia ne e datoare vanduta si tot ei continua sa fure. Iasul trebuia sa fie capitala nu Bucurestiul. Ne-am ales cu guvernarea damboviteana care nu va da bani pentru Moldova niciodata. Au fost deja incepute lucrari de infrasrtuctura majora in sud. Pana sa ajunga ceva bani la noi, vom vedea ca nu mai e forta de munca. Trebuie oprit exodul popu latiei spre tara miticilor. Autonomie! Inainte Moldova!

  13. Alex spune:

    la sa fii scris vreun ardelean ceva asemănător si ce mai săreau românii verzi de apere tara de unguri. Da…hai sa lăsăm regiunile istorice sa se descurce fara “ajutor” de la centru.Ardealul de azi ar începe. Se poate ? promitem sa nici nu punem viza la carpati☺

    • Moldovean spune:

      ai exprimat exact genul de atitudine pentru care ar trebui ca Moldova sa ceara independenta si mai abitir. Cum spunea un comentator de mai sus: regiunile istorice ale statului hibrid Romania se urasc de moarte. Ardelenii se cred buricul pamantului, ca fara ei se duce totul de rapa. Ca moldovean consider ca au unirea din 1859 a fost o eroare intrecuta doar de greseala de a uni tara cu Transilvania in 1918

  14. nico spune:

    Legatura aeriana prin cursele low-cost Bucuresti Iasi a ajutat foarte mult bussines-ul in ultima perioada. Banuiesc ca se pot deschide curse si catre alte orase din tara, Cluj, Timisoara, Constanta din Iasi. Asta ca sa trecem peste impedimentul autostrazilor si trenurilor proaste sau inexistente deocamdata. La fel se poate proceda si in cazul Sucevei, care i plus, in perioada verii si a Sarbatorilor de iarna pot atrage si foarte multi turisti, dispusi sa-si inchirieze local o masinuta mica pentru deplasare.

    • Mihai spune:

      o mașinuță mică pentru deplasare … pe drumuri de pământ!

    • alex spune:

      Aveti dreptate: dezvoltarea transportului aerian in ultima vreme (datorita investitiilor locale, pe parcursul multor ani) a mai dezmortit un pic lucrurile. Problema apare cind trebuie sa transporti marfa de la un capat in altul al tarii, trecind peste munti, pe niste sosele inguste, cu pericole la tot pasul.

  15. parerea mea spune:

    Oltenia primeste si a primit intotdeauna mai mult decat toata Moldova – de mai bine de jumatate de secol -, dar se plange ca nu primeste destul si ca NU va primi.
    … vorba aceea: primeste tzitza doar coplilul care tzipa si plange!
    Asadar, propun sa facem din Moldova o prioritate si pentru sudisti.
    Solutii pentru aceasta sunt, multe chiar la indemana, privind peste Prut, de ce sa nu le folosim?
    Pot fi create partide si miscari regionale, cooperari interegionale, intre euroregiunile transfrontalire si fara acordul celor care detin cel mai sarac si inapoiat stat din Europa cu care fac de vor ei, fara niciun drept, si refuza sa repreziunte interesele a mai bine 20% din cetateni in stat.
    Cresterea puterii Eurororegiunilor, dupa modelul polonez poate fi o solutie pentru Moldova…
    E adevarat, aceasta nu o poate realiza singura, nefiind bagata in seama de sudisti, insa isi poate IMPUNE interesele stat coalizandu-se cu altii, facandu-si un plan de bataie regional, pana cand nu e prea tarziu.
    Trimitand oameni in Parlamente care sa se bata pentru Moldova!

  16. nimeni nu cedeaza putere in estul salbatic daca nu e constrans spune:

    Oltenia primeste si a primit intotdeauna mai mult decat toata Moldova – de mai bine de jumatate de secol! -, dar se plange ca NU a primit, primeste destul si ca NU va primi.
    Vorba aceea: primeste tzitza doar coplilul care tzipa si plange!
    Iar de moment ce nu ne-am unit cu Oltenia, deoarece nu exista, atunci cand am facut Romania, propun sa facem din Moldova o prioritate si pentru sudisti.
    Solutii pentru aceasta sunt, multe chiar la indemana, privind peste Prut, de ce sa nu le folosim?
    Pot fi create partide si miscari regionale, civice, politice, cooperari interegionale aprofundate, intre euroregiunile transfrontaliere, sub egida UE si fara VOIA celor care detin cel mai sarac si inapoiat stat din Europa cu care fac de vor ei, fara niciun drept, si refuza sa repreziunte interesele a mai bine 20% din cetateni in stat, deoarece nu sunt PRIORITARE – prioritatile lor fiind intotdeauna trasate astfel incat, mai ales dupa 1866 si WW2.
    Cresterea puterii Eurororegiunilor, dupa modelul polonez, poate fi o solutie pentru Moldova…
    E adevarat, aceasta nu o poate realiza singura, nefiind bagata in seama de sudisti, insa isi poate IMPUNE interesele in stat coalizandu-se cu altii, facandu-si un plan de bataie regional, pana cand nu e prea tarziu, trimitand oameni in Parlamente care sa se bata pentru Moldova!

  17. gicu spune:

    ce vroiam sa spun
    si noi în Ardeal avem aceeasi impresie că Bucureștiul ne cam fentează (cu tot cu ardelenii nostrii în el).
    Dacă asteptați ca primarul, … sau vecinii de pe scară să facă mai mult pentru familia voastră decât faceți voi….. atunci așteptați degeaba. Nici unde în lume nu-ți face nimeni binele așa… pur și simplu. Puneți osul la treabă și nu mai așteptați de la centru. Cam de vreo două secole așteptați degeaba. (Valabil și pentru ardeleni si olteni și ceilalți).

  18. Dorian spune:

    Zilele trecute a aparut in Ziarul Financiar urmatorul text:
    http://www.zf.ro/eveniment/de-la-deschiderea-autostrazii-pib-ul-constantei-a-crescut-dublu-fata-de-restul-economiei

    Produsul intern brut al judeţului Constanţa a crescut cu o viteză dublă faţă de cea a restului economiei de la deschi­derea autostrăzii Bucureşti – Constanţa, în noiembrie 2012 şi până în prezent, arată datele Institutului Naţional de Statistică şi ale Comisiei Naţionale de Prognoză”

    Fara acest gen de investitii, partea de est a Romaniei va ramine mereu in urma. Degeaba se agita unii, precum comunistii inainte spunind ca “moldovenii trebuie sa munceasca mai mult”. Unde sa munceasca? Daca nu se vor face investitii pentru a crea job-uri care sa aduca valoare adaugata, atunci falia dintre Moldova si “prioritatile actuale” se va adinci.
    Mi se pare o mare bataie de joc ca judetele lui Dragnea, Shhaideh si Grindeanu sa primeasca de cinci ori mai mult decit regiunea Nord-Est.

  19. sa nu va asteptati ca un oltean sa reprezinte interesele MOLDOVEI in statul roman spune:

    Cu alte cuvinte, daca nu esti capabil sa asiguri o dezvoltare unitara a teritoriului national si refuzi sa-mi reprezinti politic interesele in stat – interesele mele fiind la fel de prioritare ca ale tale! – cel mai intelept ar fi sa cedezi din puterea centrala regiunilor nemultumite de politica si administrarea ta.
    De unde si pana unde intr-o Democratie iti poti permite sa ignori interesele celorlati si sa trasezi prioritati care te avantajeaza doar pe tine – nici macar UE sau Europa per ansamblu! -, sa nu ai niciun plan de dezvoltare pentru ceilalti sau sa le ignori propriile planuri de dezvoltare in context european?
    Unde s-a mai pomenit in lume civilizata un stat NATIONAL acaparat de o minoritate de sub 50% din cetateni, care se considera puri si superiori celorlati, din toate punctele de vedere, tratandu-i ca atare? Cand ei sunt minoritari pana isi in corpul national perpetuu, privind la moldovenii de peste Prut, ii trateaza pe ceilalti ca rude indepartate si sarace fara prea multe drepturi in propriul lor stat si in cadrul natiunii pe care-o constituie!
    … mana de lucru ieftina, cetateni sacrificati intereselor gastii care detine statul, posibil de trasferat acolo unde e nevoie, cu propriile nevoi de dezvoltare ignorate – inainte de a ne fi integrat in UE – dezvaluie barbarismele statului anterior care supraietuiesc pana in zilele noastre, intr-un cu totul alt context istoric, daca privim numai la Ucraina.

  20. Andrei spune:

    Aveti perfecta dreptate! Toate investitiile strategice si valoroase pe care Romania le are sunt in afara arcului carpati si au fost facute in principal in sudul tarii. Inclusiv autostrazile din Transilvania sunt pentru sud nu pentru ardeleni, ca daca nu le erau necesare sa se conecteze cu vestul ne le faceau. Autostrada Transilvania e una din cele mai mari rusini nationale si afront adus ardelenilor. Acum sudul saboteaza si Transregiofeleac finantat prin fonduri europene doar pentru ca suntem diferiti. Unde nu aveti dreptate e ca Moldova a primit inaintea Ardealului finantarea pentru unele drumuri si sta mai bine la capitolul asta decat Ardealul. Inca din 2001 axa care traverseaza de la nord la sud Moldova a fost largita la aproape 4 benzi. Ardealul a vazut astfel de drumuri abia prin 2008 si pe putini km. Plus drumurile din regiunile turistice si Bucovina e un exemplu. Evdent sunt si exceptii. Vreau sa va reamintesc declaratia lui Radu Berceanu din 2008 care spunea ca trebuie investit cel putin 1 miliard de dolari in Transilvania ca sa recupereze decalajele din infrastructura fata de restul tarii. Noroc cu UE si fondurile altfel nu vedeam nici un ban. Sudul nu se comporta deloc responsabil si e capul cu paduchi la Romaniei. Aia de acolo practica prostitutia si sunt compromisi moral. Nu au nicio legatura cu valorile europene. Doar manevre si hotii.

    • dusu spune:

      in Ardeal exista singura sosea betonata intre Brasov si secuime ; in eventualitatea ca era nevoie repede de tancuri acolo

    • Dorin Dobrincu Dorin Dobrincu spune:

      Contractul pentru autostrada Transilvania a fost semnat în 2003, dar negocierile începuseră cu destul timp înainte. Există multe tronsoane de autostradă și șosele de centură cu regim de autostradă dincolo de munți, spre exemplu la Arad, Timișoara și Sibiu. Care până la a le folosi celor din alte părți, le folosesc în primul rând ardelenilor și bănățenilor.

      Dacă lucrurile rămân așa cum au fost programate la București, în Moldova nu va exista o autostradă mai devreme de 15-20 de ani. Ceea ce ar condamna regiunea la subdezvoltare. Pentru că spre deosebire de Ardeal, care nu are un lanț muntos spre Europa Centrală, Moldova are unul spre vest, cu o lățime care în medie este de peste 100 de km.

      • Calauza spune:

        Nimeni nu te obliga s-o iei pieptis, cand ai Pasuri si trecatori atat de vechi!
        … studiii geo, masuratori meteo de zeci de ani, pe linga atatea SF-uri!
        Va puteti inchipui cat ar putea costa o autostrada functionala, de la un cap la altul, care sa treaca prin Siberia Romaniei, peste doua siruri de munti si-o vale adanca!, la altitudini de peste 1000 de metri, insumanad in total vreo 120 de km! si cat ar putea costa sa treci o autostrada prin Pasul Oituz, cu tunel pe sub Moghioros si cateva viaducte, avand in total max 30 de km. De altfe, distanta Iasi-Brasiv e mai mica decat cea Iasi-Tg.Mures, iar Moldova TOATA are nevoie de o legatura moderna urgent cu restul UE, care sa se si poate si realizata intr-un timp rezonabil – care sa-i asigure accesul la mediana continentala, in speta Nordul Italiei, Sudul Frantei, Spania, evident prin state UE.
        Pentru restul, candva in viitor, vitala va fi legatura terestra, feroviara in principal, cu UE prin Polonia, trecand prin Ucraina desigur.

        • Dorin Dobrincu Dorin Dobrincu spune:

          Am scris deja mai jos că o autostradă pe ruta Iași-Târgu Mureș este o necesitate. Cât despre drumurile deja existente peste Carpați, acestea nu pot fi transformate în autostrăzi din diverse motive, nu doar tehnice.

          Împărtășesc ideea de a avea căi bune de comunicații – terestre și feroviare – cu Polonia, prin Ucraina. Din păcate, situația geopolitică a vecinului nostru de la est va amâna probabil cu decenii reactivarea drumurilor și căilor ferate care au contat cândva enorm pentru Moldova, scurtă vreme (în interbelic) și pentru România. Și din acest motiv nu ne putem permite amânarea pentru atâtea decenii a comunicațiior rutiere rapide, eficiente și sigure, care să permită deplasarea dinspre Moldova spre Vest – și invers – a oamenilor și mărfurilor. Îndeosebi acestea din urmă reprezintă marea problemă. De aceea se și opresc investițiile industriale semnificative dincolo de Carpați, mai ales în zonele în care există autostrăzi. Sau în sud, dar tot aproape de autostrăzi.

          • viaducTunel viaDuct spune:

            De ce sa se suprapuna?
            Pe vala Oltului credeti ca se se va suprapune si e necesar sa sfredeleasca Muntii Fagaras?
            Autostrazile trasate pentru Moldova in MEGA plan sunt trasate in BATAIE de JOC, …deoarece! sunt trasate PE HARTIE, evident, fiind doar de hartie pana la Sfantu-ashteapta.
            Pe culuarul Siretului e destul loc pentru un TGV si o autostrada, pe linga infrastructura existenta, fara sa fie necesare prea multe expropieri.

  21. radu spune:

    stimate domnule, problema autostrazilor in Moldova sta in prostia politicienilor. Nu exista un plan si o cerere coerenta a politicienilor din Moldova pe aceasta directie.
    Ce anume va lega aceasta autostrada?
    Vor fi conectate principalele orase ale Moldovei?
    Va fi asigurata legatura cu Bucurestiul?
    Daca se doreste o autostrada peste Carpati pe unde va trece si ce anume va lega?
    Exista acum un plan al Iasiului de a se lega singur de A3.
    Un plan al Bacaului de a se lega de Brasov.
    Galatiul daca se cauta prin ziarele locale vrea la A2.
    Daca scormonim presa gasim si planuri ale Sucevei care nu au legatura evident cu ceilalti.

    Iar Bucurestiului i se rupe ca na prea multe cereri si oricum parlamentarii vin cu avionul. Tot Bucuresti care a infundat culoarul european care nu mai e acum core…

    Logic e sa se faca un masterplan acceptat de majoritate iar nemultumitii sa taca.

    • Dorin Dobrincu Dorin Dobrincu spune:

      Autostrada Iași-Târgu Mureș nu este un moft, ci o necesitate. Ea are menirea de a lega Moldova de Transilvania prin centrul celei dintâi regiuni, dinspre est spre Vest. Prin intermediul unor drumuri de bună calitate s-ar ajunge repede la ea și dinspre nord, și dinspre sud. Prioritatea pentru Moldova nu este o autostradă spre București – există în această direcție un drum acceptabil pe valea Siretului -, ci spre vest. În acest fel s-ar scurta sensibil timpul necesar pentru a ajunge în sistem rutier în Europa centrală. Ceea ce este vital mai ales pentru transportul de mărfuri. Există deja studii serioase cu privire la necesitatea unei asemenea autostrăzi, inclusiv cu privire la avantajele pentru Moldova în primul rând, dar și pentru România în ansamblu. Vedeți: http://moldovavreaautostrada.ro/ Vedeți și: http://georgeturcanasu.blogspot.ro/2013/10/normal-0-false-false-false-en-us-x-none_17.html

      Logic – și drept! – este să se urmărească și interesele Moldovei, nu doar ale altor regiuni. Da, suntem nemulțumiți de felul în care se împart de la centru resursele publice pentru investiții, în primul rând pentru cele strategice. Tocmai de aceea nu vom tăcea. Nici pe acest subiect, nici pe altele.

      • calau spune:

        De ce NU? Daca respectivii vor face pana la urma Autostrada pana la Brasov, ati putea avea o legatura STRATEGICA, absolut!, direct prin Brasov. Cu siguranta va amintiti de inundatiile din urma cu vreo 10 ani cand doua saptamani nu s-a putut circula prin stramtoare.
        Ceva imi spune ca influenta Brasovului e mai mare decat cea a Tg.Muresului, daca nu egala, pentru ordonatorii de credit care jongleaza politicianist cu AUTOSTRAZI si scot pe gura numai panglici.

      • radu spune:

        ok doar ca politicienii din Moldova au votat altceva. La momentul actual masterplanul prevede o autostrada intre targul neamt – iasi pentru 2020 si una pe dn2 (bucuresti – suceava) pentru 2022.

        Eu unul nu neg utilitatea unei legaturi de mare viteza peste Carpati intre Moldova si Transilvania. Doar ca metoda de comunicare si decizie mi se pare gresita. In mod sigur nu vor fi mai multe si in plus trebuie vazut si care ar fi mai acceptabila ca si costur/beneficiii – discutam de o autostrada intre tg neamt si targul mures in munti pe o distanta intre 100 si 200 de km. In plus o autostrada care urca la 1.000 inaltime. Dupa experienta cu dezapezirea A2 nu prea cred ca suntem in stare sa o tinem deschisa in plina iarna.

        In acelasi timp Bacau – Brasov ar avea o trecere prin munti (intre Onesti si Sf. Gheorghe) de 100km si p inaltime maxima de 600.

      • andrei spune:

        Totusi sunteti constient ca pana in 2020 din autostrada Bucuresti-Ploiesti, mai exact de langa Ploiesti se va construi un drum expres pana la Bacau? Un drum expres inseamna 4 benzi de circulatie si 75% din eficienta unei autostrazi. Tot in masterplanul de transport al Romaniei va fi construita si autostrada Sibiu-Brasov si Brasov-Bacau practic legand Moldova la occident. Ca sa fiti si corect acel drum expres Ploiesti-Bacau vine in completarea primului drum largit la 1,5 benzi de circulatie pe sens de prin 2001 inca cu mult inaintea altor regiuni… La traficul din 2001 era un fel de autostrada pe atunci si o mare investitite pt toata Moldova (de la nord la sud). Transilvania numai prin noroc s-a bucurat de traseul unor investiti care nu au fost destinate ei ci Romaniei. Suntem si mai defavorizati si de aceea sustinem regionalizarea. In alt caz avem si alte optiuni.

        • Dorin Dobrincu Dorin Dobrincu spune:

          Am mari îndoieli că „autostrada” Ploiești-Bacău se va face până în 2020. Așa că dacă nu ați fi insidios, nu ați insista să cred vorbele unor politicieni care sunt parte a unor găști din sud sau din nord-vest și au alte interese, nu să susțină investițiile strategice în Moldova.

  22. donquijote spune:

    Asta mai lipsea. Din comentarii se si vede o crestere a frustrarilor in fiecare dintre provinciile istorice.
    Continuand in directia asta, la capatul tunelului se zareste iugslavia.

    As sugera sa se ia ca studiu de caz Republica Moldova, ca sa vedem ce s-ar putea petrece in Moldova noastra. Deocamdata clasa politica din Moldova este destul de retinuta din cauza restrictiilor impuse de la centru si de la UE. Imaginati-va ce s-ar intampla daca toti baronii locali ar avea chiar mana libera. Tunurile se dau si acum, dar “mai cu fereala”.
    Vremea lui Sechelariu ar deveni un vis frumos, prin comparatie.

    Poate ca moldovenii ar trebui sa-si aleaga mai cu grija reprezentantii astfel incat banii de la centru (multi, putini…) sa ajunga mai mult in investitii si nu in crestera unor averi. Este frapant in Moldova in aceeasi masura, saracia extrema a majoritatii locuitorilor dar si bogatia unei minoritati ghiftuite.

    • radu spune:

      Nu e chiar asa, yugoslavia era un stat nefunctional din start. Adica sudul nu avea nici o legatura cu vestul sau nordul iar sarbii se purtau ca niste colonizatori desi nu corespundeau din start notiunii.
      In Romania provincia principala in jurul careia graviteaza restul e Transilvania si nu sudul cum se spune pe aici. Singura divergenta la asta e Bucurestiul – eu personal as considera oportun o schimbare a capitalei poate ca nu e tarziu pentru asta nici acum dar ideal ar fi fost sa se fi facut sa zicem in ’77. Personal as alege Sibiul :) (are aeroport, autostrada) si ar fi un fel de Bonn.

      In plus de asta Bucurestiul nici macar nu e functional ca oras, transportul rutier e in majoritatea timpului blocat iar toate utilitatile sunt falimentare si sustinute cu bani de la buget – incalzire…
      Iar costurile ca sa fie facut functional ar justifica mutarea.

    • radu spune:

      si daca tot te gandesti la modelul yugoslav sunt doar 2 oare care graviteaza sa zicem in afara centrului – depind de drumuri comerciale din afara decat de cele dinauntru. Unul e Constanta iar celalalt e Timisoara. Iar principalul partid de guvernamant a vazut asta si premierul si vicepremierul sunt de acolo. In plus nu coordoneaza zona vaste deci nu e o problema atat de mare. Poate ca ar trebui mai bine integrate pe viitor pentru ca lipsesc cel putin in Constanta multe din instrumentele statului roman (institutii, universitati, transport, spitale).

      Clujul si Iasiul sunt parte din centrul de putere al Romaniei (institutii, universitati, spitale etc… ). Iar alte orase sunt pe orbita lor.

      • donquijote spune:

        Eu m-am referit efectiv doar la ideea care pare ca se tot ambaleaza in provincii, daca este sa ascultam pe unii dintre comentatori: moldovenii sunt suparati (dupa un secol si jumate) ca au pierdut la Unirea din 1859, ardelenii ca au pierdut in 1918 samd …
        Acestea sunt lamentari gen: ce bine ar fi fost daca mergeam de capu nostru si nu ne mai incurcam cu voi… In momente de criza cu putin gaz pus peste foc de alti binevoitori, se pot inflama, cu consecinte imprevizibile, chiar atunci cand ar fi mai multa nevoie de unitate.

        Daca credeti ca Jugoslavia a meritat sa se sparga cu acest pret…
        Eu cred ca, asa cum era, Jugoslavia era un stat mai functional decat a fost Romania si le-ar fi fost mai bine daca gaseau un mod de existenta in comun, evident nu cu forta si nu sub autoritatea unei natiuni-lider.
        Din nefericire orgoliile unor personaje locale, dorinta lor de a fi lideri, au valoare mai mare decat milioane de vieti pierdute.

  23. Reactivarea Culoarului dintre MARI poate scoate mai dihai Moldova din saracie fatza de AUTOSTRADA iluziilor Desharte spune:

    Vreau sa mai adaug faptul ca Ucraina este stat asociat la UE, iar cetatenii lui au dreptul de a circula liber prin UE ca si moldovenii, si probabil a inceput negocierile pentru a deveni membru al UE, sau urmeaza sa le inceapa destul de curand. Cetatenii turci, desi tzara lor a inceput de zeci de ani negocierile pentru a adera la UE nu au nici azi dreptul de a circula liber pe teritoriul UE! Iar Drumul Mare Moldovenesc, cel care a si stat la baza tzarii Moldovei sute de ani, trecea de mult spre Polonia pe drum de fier, taman prin Galitia, mai apoi prin Bucovina si Galitzia, Vama fiind la Burdujeni, linga Suceava, cand Galatiul era Porto Franco!
    Unicul port romanesc ramas – la Dunare, e adevarat – toate celelalte fiind turcesti, raiale de secole!

  24. Mircea Modan MirceaM spune:

    Cred ca puneti problema partial gresit (desigur, e si partial corect :P )
    Primo, locuiesc in Banat, langa Timisoara, nu avem canalizare si apa curenta. Drumuri de piatra in sat. Primar etern PSD-ist, fonduri europene atrase zero. Nu ce chiar roz. Rezolvam cum putem, prin dezvoltare individuala, mana nevazuta bla, bla. E greu, dar asta e, nu asteapta nimeni para malaiata.(ei, nu chiar nimeni)
    Secundo,da, sunt avantaje mari zonale, dar si dezavantaje enorme. Somajul extrem de mic face ca salariile sa fie mai mari, se gasesc foarte greu meseriasi calificati in anumite domenii…multe. incepand cu brutari si croitorese si sfarsind cu IT-isti. Un salariu de 1500 de euro pt junior level in IT este deja un fapt.
    Tertio, ma gandeam la firme de genul Gemini Cad, din Iasi soft propriu, dezvoltare atat la intern cat si la extern etc. Dedeman? Uau!…Se poate. Sa dai vina doar pe politicieni si pe autostrazi e pagubos.
    Chiar si cu autostrazi costul de transport este mai mare spre vest, iar estul este R Modlova, Ucraina si Rusia…potential mult mai mic. Strategia de dezvoltare ar trebui sa fie adaptata pentru specificul Moldovei, tinand cont de aceste distante oricum mai mari fata de vest. Probabil ca alocari mai mari de resurse nerambursabile europene pentru investtitii productive ar fi o solutie. Costul mai mic cu munca ar compensa costul mai mare cu transportul. (E valabil pentru toti, in Banat de ex, graul e mai ieftin pentru ca distanta fata de Constanta e mai mare etc)Studiile de fezabilitate punctuale, pe banii investitorilor privati, vor tine cont de dezavantajele zonale si vor accelara acolo unde aveti competitivitate, dezvoltand-o. Studii pentru afaceri private in special.
    Se pune prea mare accent pe ce vine de la centru, trebuie sa depasim asta si sa ne concentram pe ce putem noi, individual,la nivel de firma sa facem.
    Fratii Paval, patronii Dedeman sunt in fond din Suceava, si au pornit cu un magazin in Bacau…sunt niste tipi absolut fantastici, ca viziune si mod de gandire a unei afaceri solid si performant Si mai sunt multi altii.. cu siguranta ar gasi solutii si la nivel zonal.
    Grija trebuie sa plece de la individ, in primul rand… imi e groaza sa ma gandesc la “stirile” care, aproape invariabil, incep cu “evenimente” din Moldova. Or, asta nu se rezolva doar cu autostrazi…aici e marea problema , cred. Si nu stiu care e solutia, pe termen scurt.

    • Fata Lui MORGAN spune:

      Autostrada MORGANA!
      Ati mai vazut autostrazi vitale care ocoleasc centre de marimea Bacaului, dar leaga Pascani de Tg.Neamt?
      Partial adevarat, insa fara investitori interesati de manopera ieftina deoarece nu au cum transporta eficient produsele obtinute, in restul UE sau AIUREA, mai VA!
      Avantajul Vestului RO e relativ, daca privim o harta distanta iasi-Bruxelles e mai mica, PRADOXAL, decat bruxelles-TIMISOARA, si nu trebuie sa treaca niciun MUNTE prin Austria!
      …consumul de combustibili si energie fiind mult mai mic – Belgia fiind un mare exportator, fara sa mai vorbim de Hamburg si Berlin.
      Parerea mea e sa incerce modernizarea si trecerea caii ferate ucrainene la standarde UE, pe toata partea de Vest a Ucrainei, in schimbul integrarii ei efective in circuitele UE, pentru inceput, iar apoi sa lege marile centre de PORTURI: Galati-Braila, Constanta chiar, dar in special Odessa; cu o infrastrusctura moderna de transpot terestru – cele la o distanta mai mare de 120-150, doar cu linie ferata moderna, deocamdata,
      Dupa cum spuneam avantajul Vestului e relativ.
      Ce investitor serios vine doar sa gasesca manopera ieftina pentru a ansambla chestii, fara a produce mare lucru aici, crescand artificial pib-ul zonal, deoarece e mai aproape de infrastructurile UNGARIEI si Austriei, in special – pentru c-au vanat mistretii de crescatorie a lui Tziriac -, ci nu de marile centre de productie continentale si de CONSUMATURI – si care investitor serios nu ar veni sa si produca efectiv chestii in Moldova pe care sa le imbarce si sa le vanda in India par example, daca nu va place piata ucraineana, sau in Australia, daca nu in Egipt! Cel putin otel au berechet, la indemana, din vreo trei mari combinate, daca-l bagam in seama si pe cel de la Ribnitza, iar fier e din belsug in Ucraina.

    • Dorin Dobrincu Dorin Dobrincu spune:

      Sunt de acord cu o mare parte a afirmațiilor din postarea dvs. Dar am și păreri diferite. Într-o țară în care vorbele sunt mari, iar faptele mici, iar uneori lipsesc cu desăvârșire, merită să le reamintim guvernanților ce și cum spun, ce și cum fac. La fel și concetățenilor care susțin direct sau indirect acțiunile celor dintâi.

      Multe ramuri economice cunosc în anumite zone ale Moldovei o creștere semnificativă în ultimii ani, bazate pe ceea ce au putut face privații singuri. Exemplul firmei Dedeman este potrivit, desigur, dar el nu este singurul. Potrivit unor date publice, în vara anului 2016 se înregistrau în Iași aproape13.000 de angajați în IT și outsourcing (în 2013 erau doar 6.000). Există aici 800 de firme active implicate în acest fel de activități cu sediul în Iași, câteva dintre ele chiar cu peste o mie de angajați.

      Însă pentru investițiile industriale este nevoie de o autostradă. Și nu spre sud, ci peste Carpați. Studiile făcute mai ales de către privați sau în mediul academic (spre exemplu, de geografii preocupați de geaografie umană și economică) arată că o asemenea autostradă se impune, ar avea trafic și ar susține dezvoltarea celei mai mari părți a Moldovei, dar și a unei părți din estul Transilvaniei. Iar pentru lucrări de acest fel este nevoie de investiții publice. Că place sau nu, și cetățenii din Moldova plătesc taxe și impozite. Nu uitați, vă rog, că autostrăzile din Transilvania sau Banat s-au făcut cu bani veniți de la centru, nu doar cu banii localnicilor. Adică și cu banii colectați de către stat de la moldoveni, olteni ș.a.m.d.

      Împărtășesc ideea că în primul rând indivizii trebuie să aibă grijă de ei. Însă noi nu cerem pomeni, așa cum văd că face guvernul actual, ci solicităm o mai corectă împărțire a resurselor pentru investiții publice care să ajute la dezvoltarea regiunii noastre. Nu e vorba ca guvernul să ne rezolve problemele locale, în orașele și comunele noastre – și aici avem apă caldă, curent electric, transport în comun, școli și universități –, ci de ceva foarte simplu: statul să-și onoreze contractul social. Într-un stat ultracentralizat, deciziile privind investițiile strategice – și nu este vorba doar de autostrăzi – deciziile se iau la centru, netransparent.

      În privința știrilor mizerabiliste cu privire la Moldova aș fi mai reținut. Avem studii serioase privind infracționalitatea, privind faptele antisociale pe regiuni? Sau avem mai degrabă senzaționalismul cultivat prin varii canale media, bazat pe stereotipuri rezistente și parcă în expansiune? E comod pentru mulți din alte părți să știe că ei sunt buni, frumoși, educați și bogați. Ei bine, nu uitați că la începutul anilor 1990 un ziar central (Evenimentul Zilei) publica o știre conform căreia în zona Pașcani o găină născuse doi pui vii. Câți vor fi crezut grozăvia? Câți ar crede astăzi același lucru. Având în vedere audiența posturilor de televiziune specializate în manipulare, a site-urilor care răspândesc – deseori cu ajutorul cititorilor – știri false, mă tem că ne apropiem de cifre îngrijorătoare.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Dorin Dobrincu


Dorin Dobrincu

Istoric, cercetător la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași, Academia Română – Filiala Iași (din 1995). Domeniile principale de interes sunt istoria politică, ... Citeste mai departe


E randul tau

Pai mai dati foc pe ici pe colo si o rezolvati!

de: radu

la "#Rezistența. Sau cum a reinventat România speranța socială"

Cauta articole

martie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Feb    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)