Home » Administratie »Opinie » Citesti:

Holdingul Municipal Bucuresti – un experiment esuat. Gaura neagră de jumătate de miliard de euro din bugetul Capitalei

Roxana Wring martie 26, 2019 Administratie, Opinie
7 comentarii 1,931 Vizualizari

Din 2017, Bucurestiul se poate „lăuda” cu 22 de societăți comerciale pe acțiuni, care ar trebui să presteze servicii publice. Companiile au fost infiintate cu capital deținut în proporție de 99,9% de către Municipiul București și în proporție de 0,1% de SC Service Ciclop SA.

În realitate, eticheta de „companii municipale” ascunde 22 de paravane pentru drenarea banului public și pentru angajarea clientelei de partid pe banii contribuabililor și cu încălcarea legii. Până în februarie 2019, companiile au cheltuit 596 milioane de euro din care 75% pe salariile angajaților si pe bunuri si servicii.

Viena nu este Bucuresti

Încă de la început, Primarul General a plecat pe drumul Companiilor Municipale cu o minciună mascată de ideea „copierii unor bune practici”. Mai exact, potrivit primarului, cele 22 de societăți comerciale pe acțiuni ar fi urmat să reproducă în București modelul Holdingului Vienez. În realitate, ceea ce apropie cele două modele sunt diferențele, nicidecum asemănările, iar acest lucru este evidențiat în trei puncte esențiale.

  • Holdingul vienez are 4 domenii mari de activitate: dezvoltare imobiliară, cultură, logistică și media. În București au fost înființate 22 de companii care acoperă servicii în 22 de domenii diferite (parcări, IT, pază și protecție, voluntariat, managementul traficului, parcare, spațiu verde, cimitire, strazi, iluminat electric, constructii, ș.a.m.d.). Autoritățile vieneze s-au limitat la cele 4 domenii pentru că din analizele pe care le-au făcut a rezultat că pentru restul domeniilor serviciile pot fi oferite de către operatori privați la un raport calitate/preț mult mai bun.
  • Holdingul vienez operează prin proiecte derulate cel mai adesea în parteneriat public-privat, având ca obiectiv major atragerea de finanțare si de expertiza din zona privată, nu atragerea de bani de la Primărie, așa cum se întâmplă în cazul Companiilor Municipale.
  • Holdingul vienez are în spate o tradiție de aproape 50 de ani de activitate încununată de succes. În București și în România avem, din păcate, o „tradiție” în devalizarea bugetului public, în numirea în funcții pe criterii politice și nu pe criterii de performanță, în furt și risipă.

Înființarea a 22 de companii într-un singur an, angajarea a mii de oameni în același timp și gestionarea unor sume colosale din bugetul local s-a soldat cu un eșec răsunător, eșec confirmat și de Curtea de Apel București, care a decis ca societatile municipale au fost înființate cu încălcarea legii și ca activitatea lor trebuie să înceteze.

Cele mai neprofitabile companii din București sunt companiile municipale

În 2017, adică în anul înființării, companiile au beneficiat de majorări de capital social în valoare de peste 670.000.000 de lei și împrumuturi fără dobândă de peste 120.000.000 de lei. Banii s-au dus pe achiziții publice și cheltuieli cu personalul, beneficiul pentru municipalitate a fost zero.

În 2018, bugetele companiilor au crescut de aproape 16 ori față de 2017, ajungând aproape cât tot bugetul de investiții al Primăriei pentru 2018; cheltuielile cu personalul au crescut și ele în 2018 de 7 ori față de cele din 2017, ajungând de la 48,3 milioane de lei la 360,8 milioane de lei. Din aceste sume, cei mai mulți bani au fost folosiți pentru cheltuielile cu angajații, numărul acestora ajungând de la 572 în 2017 la nu mai puțin de 8.073 în 2018.

Ca imagine de ansamblu, în 2018 cheltuielile pentru funcționarea societăților, inclusiv cele pentru personalul angajat, au reprezentat 75,3% din totalul bugetelor, în timp ce investițiile au reprezentat doar 24,7%, o mare parte din sume fiind alocată pentru achiziționarea diverselor dotări. Rezultatul se transpune în câteva cifre ale dezastrului:

  • Compania pentru Pază și Securitate a înregistrat în 2018 aproape 1 milion de euro pierderi;
  • Compania Municipală Turistică a avut încasări de 3.000 de euro la 230.000 de euro cheltuiți, directorul de la Compania Municipală a fost plătit pe lună cu suma de 14.000 de lei;
  • Compania Municipală Imobiliară a înregistrat zero venituri în șase luni.

În ceea ce privește competitivitatea, așa cum am spus și la momentul votului din Consiliul General pentru trecerea unor bunuri din patrimoniul primăriei în cel al companiilor, companiile municipale nu respecta criteriul competitivității pieței. Spre deosebire de firmele private care se finanțează din resurse proprii si din piața de capital, companiile municipale se finantează preferențial din bugetul public indiferent de performanța economică. Astfel, societăți din mediul privat nu profită nici de împrumuturile fără dobândă, nici de măriri de capital social succesive din bugetul local.

În luna septembrie a anului 2018, USR București a sesizat Curtea de Conturi și Consiliul Concurenței cu privire la împrumuturile și majorările de capital social prin care peste jumătate de miliard de euro a trecut din conturile Primăriei în conturile Companiilor Municipale. Cele două instituții au fost chemate să verifice, în funcție de atribuțiile ce le revin, atât legalitatea și oportunitatea împrumuturilor și a majorărilor de capital, cât și respectarea prevederilor legate de ajutorul de stat și prevenirea unor practici anti-concurențiale pe piață. Săptămâna trecută, USR a înregistrat o plângere și la Comisia Europeană, DG Competition, referitoare la posibile ajutoare de stat ilegale în favoarea companiilor municipale care aparțin municipiului București.

Nici la capitolul transparență situația nu este mai bună. Încă de la început, municipalitatea a vorbit în termeni cât mai generali despre majorările de capital și împrumuturile de la bugetul local acordate companiilor, singurul scop exprimat fiind: „de a susține activitatea societăților în vederea îndeplinirii obiectivului de activitate prin asigurarea necesarului de fonduri pentru desfășurarea în bune condiții a activității societăților”. Cum poate verifica un bucureștean că banii atribuiți din bugetul public au fost folosiți pentru „desfășurarea în bune condiții a activității societăților”? Nu poate, pentru că cei de la conducerea companiilor s-au sustras de la obligațile de transparență și raportare. Potrivit legii, societățile sunt întreprinderi publice în sensul dat de OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice și au obligația de a deține un site public unde să apară informațiile prevăzute de lege. Singura mențiune legată de societățiile comerciale apare pe site-ul Primăriei Capitalei, unde există o rubrică numită „Holding Municipal” și unde sunt listate societățile la care municipalitatea este acționar majoritar. Pe site-urile companiilor municipale informația lipsește cu desăvârșire sau este sumară, in cel mai bun caz. Fără rapoarte de activitate și fără rapoarte financiare publice, contribuabilii nu au nicio pârghie de verificare a cheltuirii bugetului local.

În noiembrie 2018, Curtea de Apel Bucuresti a admis acțiunea USR de anulare a proiectelor de hotărare prin care au fost inființate Companii Municipale. Mai mult, instanța a constatat probleme grave nu doar la aprobarea înființării Companiilor, ci și la mecanismul în sine prin care s-au constituit aceste societăți. Decizia instanței este definitivă. Primarul General trebuie să dizolve companiile municipale care în aproape doi ani de funcționare au tocat peste 2 miliarde de lei din bani publici, fără a aduce vreo îmbunătățire serviciilor publice din București. Cu toate acestea, Gabriela Firea continuă să ignore decizia instanței, împingând Capitala spre un dezastru administrativ de proporții.

Din 2017, Bucurestiul se poate „lăuda” cu 22 de societăți comerciale pe acțiuni, care ar trebui să presteze servicii publice. Companiile au fost infiintate cu capital deținut în proporție de 99,9% de către Municipiul București și în proporție de 0,1% de SC Service Ciclop SA.

În realitate, eticheta de „companii municipale” ascunde 22 de paravane pentru drenarea banului public și pentru angajarea clientelei de partid pe banii contribuabililor și cu încălcarea legii. Până în februarie 2019, companiile au cheltuit 596 milioane de euro din care 75% pe salariile angajaților si pe bunuri si servicii.

Viena nu este Bucuresti

Încă de la început, Primarul General a plecat pe drumul Companiilor Municipale cu o minciună mascată de ideea „copierii unor bune practici”. Mai exact, potrivit primarului, cele 22 de societăți comerciale pe acțiuni ar fi urmat să reproducă în București modelul Holdingului Vienez. În realitate, ceea ce apropie cele două modele sunt diferențele, nicidecum asemănările, iar acest lucru este evidențiat în trei puncte esențiale.

  • Holdingul vienez are 4 domenii mari de activitate: dezvoltare imobiliară, cultură, logistică și media. În București au fost înființate 22 de companii care acoperă servicii în 22 de domenii diferite (parcări, IT, pază și protecție, voluntariat, managementul traficului, parcare, spațiu verde, cimitire, strazi, iluminat electric, constructii, ș.a.m.d.). Autoritățile vieneze s-au limitat la cele 4 domenii pentru că din analizele pe care le-au făcut a rezultat că pentru restul domeniilor serviciile pot fi oferite de către operatori privați la un raport calitate/preț mult mai bun.

  • Holdingul vienez operează prin proiecte derulate cel mai adesea în parteneriat public-privat, având ca obiectiv major atragerea de finanțare si de expertiza din zona privată, nu atragerea de bani de la Primărie, așa cum se întâmplă în cazul Companiilor Municipale.

  • Holdingul vienez are în spate o tradiție de aproape 50 de ani de activitate încununată de succes. În București și în România avem, din păcate, o „tradiție” în devalizarea bugetului public, în numirea în funcții pe criterii politice și nu pe criterii de performanță, în furt și risipă.

Înființarea a 22 de companii într-un singur an, angajarea a mii de oameni în același timp și gestionarea unor sume colosale din bugetul local s-a soldat cu un eșec răsunător, eșec confirmat și de Curtea de Apel București, care a decis ca societatile municipale au fost înființate cu încălcarea legii și ca activitatea lor trebuie să înceteze.

Cele mai neprofitabile companii din București sunt companiile municipale

În 2017, adică în anul înființării, companiile au beneficiat de majorări de capital social în valoare de peste 670.000.000 de lei și împrumuturi fără dobândă de peste 120.000.000 de lei. Banii s-au dus pe achiziții publice și cheltuieli cu personalul, beneficiul pentru municipalitate a fost zero.

În 2018, bugetele companiilor au crescut de aproape 16 ori față de 2017, ajungând aproape cât tot bugetul de investiții al Primăriei pentru 2018; cheltuielile cu personalul au crescut și ele în 2018 de 7 ori față de cele din 2017, ajungând de la 48,3 milioane de lei la 360,8 milioane de lei. Din aceste sume, cei mai mulți bani au fost folosiți pentru cheltuielile cu angajații, numărul acestora ajungând de la 572 în 2017 la nu mai puțin de 8.073 în 2018.

Ca imagine de ansamblu, în 2018 cheltuielile pentru funcționarea societăților, inclusiv cele pentru personalul angajat, au reprezentat 75,3% din totalul bugetelor, în timp ce investițiile au reprezentat doar 24,7%, o mare parte din sume fiind alocată pentru achiziționarea diverselor dotări. Rezultatul se transpune în câteva cifre ale dezastrului:

  • Compania pentru Pază și Securitate a înregistrat în 2018 aproape 1 milion de euro pierderi;

  • Compania Municipală Turistică a avut încasări de 3.000 de euro la 230.000 de euro cheltuiți, directorul de la Compania Municipală a fost plătit pe lună cu suma de 14.000 de lei;

  • Compania Municipală Imobiliară a înregistrat zero venituri în șase luni.

În ceea ce privește competitivitatea, așa cum am spus și la momentul votului din Consiliul General pentru trecerea unor bunuri din patrimoniul primăriei în cel al companiilor, companiile municipale nu respecta criteriul competitivității pieței. Spre deosebire de firmele private care se finanțează din resurse proprii si din piața de capital, companiile municipale se finantează preferențial din bugetul public indiferent de performanța economică. Astfel, societăți din mediul privat nu profită nici de împrumuturile fără dobândă, nici de măriri de capital social succesive din bugetul local.

În luna septembrie a anului 2018, USR București a sesizat Curtea de Conturi și Consiliul Concurenței cu privire la împrumuturile și majorările de capital social prin care peste jumătate de miliard de euro a trecut din conturile Primăriei în conturile Companiilor Municipale. Cele două instituții au fost chemate să verifice, în funcție de atribuțiile ce le revin, atât legalitatea și oportunitatea împrumuturilor și a majorărilor de capital, cât și respectarea prevederilor legate de ajutorul de stat și prevenirea unor practici anti-concurențiale pe piață. Săptămâna trecută, USR a înregistrat o plângere și la Comisia Europeană, DG Competition, referitoare la posibile ajutoare de stat ilegale în favoarea companiilor municipale care aparțin municipiului București.

Nici la capitolul transparență situația nu este mai bună. Încă de la început, municipalitatea a vorbit în termeni cât mai generali despre majorările de capital și împrumuturile de la bugetul local acordate companiilor, singurul scop exprimat fiind: „de a susține activitatea societăților în vederea îndeplinirii obiectivului de activitate prin asigurarea necesarului de fonduri pentru desfășurarea în bune condiții a activității societăților”. Cum poate verifica un bucureștean că banii atribuiți din bugetul public au fost folosiți pentru „desfășurarea în bune condiții a activității societăților”? Nu poate, pentru că cei de la conducerea companiilor s-au sustras de la obligațile de transparență și raportare. Potrivit legii, societățile sunt întreprinderi publice în sensul dat de OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice și au obligația de a deține un site public unde să apară informațiile prevăzute de lege. Singura mențiune legată de societățiile comerciale apare pe site-ul Primăriei Capitalei, unde există o rubrică numită „Holding Municipal” și unde sunt listate societățile la care municipalitatea este acționar majoritar. Pe site-urile companiilor municipale informația lipsește cu desăvârșire sau este sumară, in cel mai bun caz. Fără rapoarte de activitate și fără rapoarte financiare publice, contribuabilii nu au nicio pârghie de verificare a cheltuirii bugetului local.

În noiembrie 2018, Curtea de Apel Bucuresti a admis acțiunea USR de anulare a proiectelor de hotărare prin care au fost inființate Companii Municipale. Mai mult, instanța a constatat probleme grave nu doar la aprobarea înființării Companiilor, ci și la mecanismul în sine prin care s-au constituit aceste societăți. Decizia instanței este definitivă. Primarul General trebuie să dizolve companiile municipale care în aproape doi ani de funcționare au tocat peste 2 miliarde de lei din bani publici, fără a aduce vreo îmbunătățire serviciilor publice din București. Cu toate acestea, Gabriela Firea continuă să ignore decizia instanței, împingând Capitala spre un dezastru administrativ de proporții.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "7 comments" on this Article:

  1. ion spune:

    Orasul arata cam rau …

    • Constantin spune:

      “Orașul arata cam rău …”

      Păi, acesta a fost motivul pentru care s-a înființat Holdingul Municipal București, ca orașul să fie făcut să arate mai bine…

      În cel mai recent sondaj de opinie, într-o expresie de neînțeles a masochismului, d-na G Firea s-a clasat pe primul loc în rândul personalităților în care bucureștenii au încredere.

      Eu nu aș fi fost de acord să i se încredințeze nici măcar administrarea unei scări din blocul în care locuiesc. Concetățenii mei au altă opinie…

      Probabil va avea încă un mandat de primar general. Cu ajutorul Opoziției, firește. Îmi amintesc în context de circul creat la Primărie de PNL după plecarea d-lui Oprescu. Părea decis să sprijine PSD în ocuparea funcției de primar general și nu o putea face chiar pe față, în mod explicit.

      Iar fără PNL, USR are puține șanse de reușită dacă nu se face mai vizibil. Inclusiv prin acțiunile care l-au consacrat, în salvarea clădirilor vechi ale Bucureștiului. Spre exemplu nu mai știu care este situația cu zona Buzești-Berzei, sau Cathedral Plaza. În fine…

      Sunt însă câteva lucruri în București care sunt de-a dreptul enervante. Casa Radio, aproape terminată în 1990, mă rog, atât cât era, a ajuns o ruină. Nimănui nu pare să-i pese. Circul Foamei de la Piața Unirii este un șantier din vremuri imemoriale, iar metroul se construiește în Drumul Taberei, cu surpări de imobile, de mai mult timp decât țin eu minte! Lângă Biserica Armenească este un bloc turn care a ars parțial și a rămas în ruină de nu mai știu când…

      De câini și gunoaie nu reușim să scăpăm (dar avem contracte pe sume uriașe – inclusiv pentru deszăpezire – cu dl Ciuclea și pensioane pentru câini cu sprijinul d-lui Tudy și Portico!) …

      Fetele care vând facturi sunt la locul lor în Colentina (dar aud pe dl Gigălău că desfășoară acțiuni de optimizare a colectării veniturilor din TVA – a început cu numirea d-nei Mihaela Triculescu la ANAF!)…

      Cablurile stau spânzurate pe stâlpi ca la Monrovia (deși am plătit d-lui Tibi o avere ca să le îngroape!)…

      Dacă parcurgi ca turist distanța între Kilometrul zero, de la Sf Gheorghe, Centrul vechi cu bere ieftină șamd., la Palatul Parlamentului îți rupi picioarele (la propriu!) pe dalele de granit montate pentru o grămadă de bani astfel încât să nu reziste mai mult de o vară… (deși ar putea, corect montate și cu încheierea unor contracte de mentenanță oneste, să reziste precum cele romane, mii de ani!)…

      Nu mai scriu, pentru că încep să mă enervez. Aș vrea să văd/aud USR vorbind despre lucrurile astea…

      • ion spune:

        Sunt o gramada de probleme, nu am vazut sa se discute pe undeva public. Mediul urbanistic e foarte important, el face ca lumea sa doreasca sa traiasca acolo sau sa plece intr-un mediu mai placut in Italia sau Olanda. Acum orasul se dezvolta haotic, dupa tipare ramase de pe timpul socialismului.

        Eu cred ca USR sau cine o fi, ar trebui sa explice si sa arate publicului larg cum ar trebui sa arate un oras, o localitate, sa arate toate defectele, dezavantajele si avantajele unor solutii. Si sa repete de multe ori, pana intra in cap.

        La noi inca nu s-a facut un click in cap pe modul de viata occidental, lumea continua sa traiasca in mod sovietic, toti vin la oras in blocuri, si se comporta ca proletarii (mizerie). Vor trebui ani de zile pentru a arata si explica oamenilor un mod de viata. Partidele nu o fac, intelectualii nu o fac, toti discuta ce a facut personajul de comedie cutare sau cutare, tot ce vedem e schimbarea acestor personaje, iar oamenii umbla derutati, nici nu stiu ce sa ceara.

        Incercam sa salvam cladiri individuale, ziceti de turnul langa biserica armeneasca, dar mergeti acolo si vedeti ce e in toata zona acolo, dezastru urbanistic. Acolo ar putea fi un cartier frumos si dragut burghez, in loc avem niste ruine si niste blocuri care cresc peste ele. Constructiile sunt absolut haotice, se gandeste cineva la inaltimi, la densitatea populatiei? La spatiile publice? De gunoi nici nu vorbesc, gunoi, cabluri peste tot, reclama peste tot, totul scris, apa nepotabila, zgomot, aer, trafic ca in africa, parcari haotice, transport public urat.

  2. NouFiuciăr spune:

    Nu trebuie sa vina nimeni din afara… ne “descurcam” si singuri.

  3. DanielOm spune:

    Cum se pot ignora deciziile instantei? Se da din umeri asa?!

  4. andreea spune:

    O analiză foarte bine documentată.
    Care din păcate arată incă o dată dezastrul managerial și financiar de la primăria Bucureștiului.
    Mie mi se pare halucinant ca un oraș care are resurse să arate în halul în care arată. Iar noi, cei din București, care ne plătim taxele și impozitele, sa nu primim în schimb dacât minciuni, aroganță, mizerie, praf, blocaje, trafic de secol 19, pomi masacrați, noxe, trotuare găurite și peticite etc…
    Am fost nu de mult în Cluj. Măcar de acolo să învețe și madam firea…
    Bine, pe ea e clar că nu o intereseaza deloc Bucureștiul. Doar ea, familia și clientela partidului…

  5. Florin spune:

    una din directii, si-a cumparat, probabil pentru imagine, 2 bmw-uri electrice, un altul clasic si un nissan.. cu tot cu girofar :)



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Roxana Wring


Roxana Wring

Roxana Wring este consilier general al Municipiului Bucureşti, din partea USR, aleasă în iunie 2016. Studiile universitare le-a făcut la București și la Londra, unde a obțin... Citeste mai departe


Carte recomandata

E randul tau

@adrian - trebuie neapărat să-ți spun un secret, acum, cât nu ne aude nimeni: numai progresimea ...

de: Harald

la "Din nou, despre sfidarea consensului științific: Cum a fost descoperit craterul de impact Chicxulub și, implicit, extincția non-darwiniană a dinozaurilor și altor specii"

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Cauta articole

ianuarie 2020
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Dec    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)