joi, martie 28, 2024

Ieșirea din bârlog o vom face treptat, după ce vom include riscurile pe cele trei planuri: sănătate publică, social și economic

Noi, în România, am avut o abordare graduală a fenomenului Coronavirus, iar când spun „noi”, mă refer atât la autorități, care păreau inițial excesiv de prudente, cât și la o parte importantă din societate care a aderat la ideea întârzierii curbei de evoluție a epidemiei. Am înțeles, cumva intuitiv, că trebuie să abordăm întâi problema expansiunii virusului, practic problema de sănătate publică, iar apoi să tratăm alte efecte derivate – de pildă căderea economică, indiferent sub ce formă este sau va fi aceasta.

Dar apare frecvent dilema: nu cumva ar fi trebuit să menținem funcționale majoritatea sectoarelor și activităților economice? N-ar trebui la ora asta să izolăm rapid populația vulnerabilă, iar tinerii și cei în putere să se ducă la muncă, să consume, să aducă bătrânilor mâncarea la ușa și să susțină economia? Există această opinie, cumva să ieșim la război cu virusul ca să ne salvăm economia, doar că eu nu văd acest lucru oportun, ca moment.

Acum suntem cu toții în stadiul de a înțelege evoluția fenomenului Coronavirus, de a evalua și a include riscurile (eng. „contain the risks”), cum ar fi:

– dacă am avea o explozie a cazurilor totale și implicit a cazurilor grave, sistemul sanitar va face față sau ne trezim în două săptămâni cu o situație de tip Italia sau Spania? Deși România stă mai bine la numărul de paturi de terapie intensivă la suta de mii de locuitori decât Italia sau Spania, avem o problemă cu numărul e ventilatoare mecanice, doar 1.300 la acest moment. Practic, doar atâtea cazuri grave își permite sistemul nostru să trateze în același timp.

– apoi, presupunând că n-ar fi existat restricțiile administrative, sau că ele se vor relaxa în urmatoarele luni: dacă am ieși din casă, fie individual, familie sau un mic grup de prieteni, ce risc am avea de a contacta virusul noi sau cineva apropiat, în 3-6 luni? Ce risc există pentru formele grave? Se vehiculeaza informația că 60-70% dintre noi am putea fi infectați în următoarele luni, mulți am fi asimptomatici sau cu forme ușoare, iar sub o zecime ar fi cazuri grave. Dar acele procente ipotetice trebuie să le pliem pe noi, să ni le însușim cumva. De la ce punct încolo sistemul sanitar ar fi brusc depășit, cu alte cuvinte, cineva apropiat nouă ar face o formă gravă și nu ar mai fi loc în spital, cum se întâmplă acum în Italia sau Spania?

Toate acestea sunt întrebări la care învățăm și observăm pe parcurs răspunsul. S-ar putea ca peste 4 sau 6 săptămâni să știm mai multe cu toții și să abordăm mult mai adecvat evoluția virusului. Vom știi dacă ne-am speriat mai mult decât e cazul, sau dimpotrivă, resursele sunt insuficient adaptate și fenomenul mai durează.

Așadar, este normal ca în fața necunoscutului să te retragi, o perioadă, până când găsești o abordare coerentă – ca societate și la nivel de putere administrativă. Este o iluzie să te iei la trântă cu virusul invizibil, fără să cunoști manifestarea lui în populație și să presupui că lumea se va adapta din mers ca să găsească soluția optimă, va respecta distanțarea atunci când ea este comunicată, va fi responsabilă social și așa mai departe. Au încercat asta Italia, Spania, Franța, Marea Britanie, Germania sau SUA, iar după o săptămână s-au blocat parțial sau chiar total. Dacă soluția de continuitate economică ar fi existat rapid, cu siguranță ar fi aplicat-o alții, aceia despre care noi avem o impresie mult mai bună decât despre noi.

Cei din California, care erau la plajă zilele trecute, sau cei din Bavaria cu toată industria lor, n-ar fi vrut să își mențină economiile deschise? Ei nu se tem pentru joburi și pentru veniturile lor? Nu se tem că le cade economia? Cu toate dorința lor de a menține ritmul economic, cel puțin pe termen scurt au decis să îl pună pe pauză. Până când problema de sănătate publică devine gestionabilă.

Urmează celalalt tip de neliniște: cât o să stăm, așa, în case?

Nefiind obișnuiți cu ideea de pauză socială, după primele zile de izolare sigur ne punem acest tip de întrebare: cât durează? Urmează să stăm o lună? Două luni? Trei luni?

Sunt de părere că după ce toate părțile majore implicate în gestiunea fenomenului Coronavirus vor găsi un optim de abordare, restricțiile actuale care au fost impuse vor fi, treptat, relaxate.

– dacă am vedea, de exemplu, că după Sărbătorile de Paște nu ajungem brusc la 30.000 de cazuri, dintre care 2 – 3.000 grave (ceea ce ar putea provoca limitele sistemului nostru medical),

– dacă exersăm pe parcurs modele de a izola, pentru o perioadă, bătrânii noștri dragi și vedem că există deja asociații de voluntari care sprijină aprovizionarea lor – un exemplu aici

– daca observăm că maximul epidemiei în Europa va fi fost depășit în câteva săptămâni,

atunci am putea vedea, pe final de aprilie, o relaxare treptată a tuturor acestor restricții.

Pe parcurs am putea vorbi și de variante ulterioare, precum:

– izolarea pe o perioadă mai lungă, se vorbeste de 3 luni, a celor peste o anumită vârstă (65 de ani) și a celor vulnerabilități de sănătate, cu asigurarea aprovizionării lor. Modelul este enunțat în Israel, însă nu știm acum dacă este eficient. De aici deriva alte întrebări: cum ai grijă de bătrânii singuri din orașe sau din sate, cine se ocupă de ei, dacă copiii lor sunt departe? Iată că o idee teoretic bună, nu știm dacă va fi validată în realitate.

– redarea graduală a libertății de mișcare, cu menținerea unor restricții. Probabil petreceri sau reuniuni mari nu vom mai avea timp de câteva luni bune de acum înainte.

– apoi, cum vom răspunde adecvat la noile valuri de epidemie, odată ce vom fi trecut de primul val. Se pare că mai devreme de un an nu vom avea un vaccin disponibil pe scară largă, deci va trebui să generalizăm tratamente care vedem că funcționează.

Și tot treptat, se repornesc apoi motoarele economice. În luna mai, ar trebui să reintrăm într-un oarecare ritm, cel puțin gradual.

Motoarele sunt acum gripate pe o mare parte a globului, aceasta implicând o recesiune, adică două trimestre consecutive dificile, cu scădere de PIB. Însă e un preț pe care aproape toate țările au fost dispuse să îl plătească și caută să minimizeze acest cost prin sprijinirea populației și a industriilor grav afectate de deciziile administrative.

Până acum nu avem niciun exemplu de țară importantă care să fi lăsat economia să funcționeze aproape la fel cum o știam noi în februarie.

După trecerea șocului, vom știi cum să abordăm și alte provocări ale epidemiei, iar treptat vom reveni către un „nou normal”. Probabil nu va fi „normalul” cu care eram obișnuiți.

Distribuie acest articol

28 COMENTARII

  1. „este normal ca în fața necunoscutului să te retragi, o perioadă, până când găsești o abordare coerentă…”

    Pe bune?! Nu se aștepta nimeni ca incompetența și corupția să reprezinte vulnerabilități de securitate națională?!

    http://stiri.tvr.ro/oms-lumea-trebuie-sa-se-pregateasca-de-urmatoarea-pandemie-de-gripa_842712.html#view

    Nu mi-au spus autoritățile în mod clar, argumentat științific, cât de importante sunt investițiile în Sănătate, motiv pentru care s-au făcut studii [inclusiv] pe banii mei, în vederea construirii a 4 (patru) mari spitale regionale?!

    Despre ce vorbim aici?! Unde-s spitalele?! De ce nu vorbim despre cei care ar trebui să-nfunde pușcăria pentru distrugerea Institutului Cantacuzino?!

    Dom’le, e frustrant! Hoții au furat, la fel ca în Italia, banii destinați Sănătății, politicienii „m-au aburit” la greu, iar acum vor să fie eroi, îmi cer solidaritate, spirit de sacrificiu, conștiință civică…și alți bani! Altfel, voi fi lăsat să crăp, închis în casă, păzit cu soldații la ușă, pentru că sistemul sanitar românesc a fost excedat de numărul de bolnavi.

    • @Constantin – aveti un pic rabdare, ca nu stiti tot peisajul. In urma cu o saptamana, vorbeam la telefon cu un amic din RO, care era foarte indignat de „prostia” unei colege de birou. Colega lui era convinsa ca urma sa fie scoasa armata pe strazi, dupa niste discutii de-acasa cu sotul. Unele lucruri sunt planificate mai demult, din cate se pare.

  2. Acum suntem cu toții în stadiul de a înțelege evoluția fenomenului Coronavirus, de a evalua și a include riscurile (eng. “contain the risks”),

    Ma indoiesc ca a inteles cineva ceva! O asemenea fraza sforaitoare, (desigur f eleganta continind si un englezism) dovedeste ca nu am inteles nimic, normal ar trebui spus ca nu am inteles nimic, de abia atunci ar fi insemnat ca intelegem ceva.

    • Stiintific vorbind se stiu foarte multe lucruri despre acest virus si despre pandemia pe care a provocat-o, doar ca acele informatii nu sunt accesibile intelegerii populatiei sau mass-mediei. Se lucreaza in draci peste tot pentru producerea unui vaccin sau pentru dezvoltarea unei medicatii eficiente. Epidemia de SARS precedenta, din 2002-2003, ( pe fondul unei infectiozitati mai scazute si a unei mortalitati mai crescute a virusului SARS- CoV-1) a fost jugulata inainte de a se transforma in pandemie si ca urmare toate cercetarile au fost stopate din lipsa de clienti potentiali. Cu aceast virus, mult mai agresiv ca transmitere dar mai bland ca prognostic, lucrurile stau altfel iar piata potentiala pentru cine va gasi solutia eficienta este imensa. Nu cred ca este vreun laborator adecvat sau vreo firma farma din lume care sa nu lucreze la aceasta tema. Pentru ca premiul este foarte mare. Sunt folosite chiar si metode inedite, am citit despre inchirierea de capacitate de calcul la supercomputere pentru rularea tutror moleculeor cunoscute care ar putea interfera cu mecanismele de actiune a virusului.

  3. ..”…. Probabil nu va fi “normalul” cu care eram obișnuiți…. „…

    Un faliment financiar al Italiei ar avea urmări grave pentru toți partenerii asociați în UE.27. RFG va sprijini Italia până la trecerea crizei cu ajutorul BCE și UE.27/Comisia.
    Cred că în UE.27 se investește prea mult în trecut, se apără azi intreprinderi și jobs care nu vor rezista mult timp după terminarea crizei actuale. Cred că în UE.27 puterea de decizie, puterea politică și compromisurile făcute de guvernele „naționale” încearcă să favorizeze „trecutul”, fără a investi în viitor cum a fost în SUA în timpul Președintelui D. Roosvelt cu New Deal. Economia anglosaxonă funcționează altfel decât cea din UE.27.

  4. In orice tip de confruntare trebuie sa ne cunoastem pe noi insine si pe inamic . Atunci vom avea izbinda .
    Intrebarile care se pun :

    1. Ne cunoastem pe noi insine si puterile noastre ?

    Opinia mea este ca nu . Mai exact , cit timp a fost pace ne-am burdusit burtile nefacind provizii , nefiind prevazatori , neanticipind . Atit ca persoane fizice dar mai ales ca institutii .

    2. Cunoastem inamicul ?

    Opinia mea este ca nu ( inca ).

    Ori in aceste circumstante sansele de izbinda tind spre zero .

    Macar de ne-am fi cunoscut pe noi insine si puterile noastre am fi avut sansa 50% ……

  5. Sistemul sanitar nu trebuie să se ocupe decât de cazurile serioase, cazurile simple pot fi tratate la domiciliu, mai ales dată fiind calitatea spitalelor românești.

    Nu ne putem retrage cu toții în bârlog, că nu suntem capabili să hibernăm ca urșii, mai trebuie să mai și mâncăm. Sunt unele activități care pot fi suspendate pe termen nedefinit, gen meciuri de fotbal și concerte, dar producția de alimente nu poate fi suspendată, mijloacele de transport trebuie să circule, stațiile de benzină trebuie să fie deschise etc.

    Actualele măsuri, aplicate întregii populații, sunt eronate, sunt destinate doar impresiei artistice. Oamenii trebuie să poată ieși la aer, la plimbare, la soare, pentru că altfel vor ajunge la tot felul de alte îmbolnăviri, chiar dacă nu va fi coronavirus. Atât timp cât magazinele alimentare gen Tesco nu pot fi închise, contaminarea va fi practic garantată. Chiar în magazine pustii și cu suprafețe de 1-2 hectare, câteva zeci de oameni tot sunt prezenți. Poveștile cu 1,5 metri – 2 metri – 3 metri distanță rămân doar povești, ca să zică și autoritățile că au instruit publicul.

    În realitate, pentru oamenii valizi, cea mai bună opțiune e contaminarea, imunizarea și revenirea cât mai rapidă la o viață normală. Se mai abțin părinții o vreme să-i ducă pe cei mici în vizită la bunici, dar când în familie e de notorietate faptul că ”bunicul o duce dupa-amiaza în brațe pe bunica în dormitor”, nici pentru ei nu-și face lumea prea multe griji :) :)

    • @Harald – este foarte greu de inteles pentru cei ca tine, ca de fapt masurie de carantina actuale sunt o imunizare controlata, astfel incat numarul cazurilor grave sa poata fi stapanit. Prin metinerea activitatilor economice zilnice, prin mersul la slujba, se produce o infectare cu o rata aproximativ controlata, iar focarele sunt mai usor de izolat. Prin mersul la mall-uri sau la supermarket-uri transmisia era intamplatoare iar ancheta epidemiologica imposibila.

      Atitudinea initiala a lui Bo Jo si a lui Trump de favorizare a economiei in dauna vietii celor in varsta, daca ar fi avut rezultatele intentionate, v-ar fi dat apa la moara catorva sa sariti in capul UE, care prin masurile draconice pune economia la pamant. Din nefericire voi, ( la fel ca si in cazul Boeing 737 max.) functionarea unei economii cu pierderi de vieti omenesti planificate nu este o solutie acceptabila. Nu stiu ce varsta ai, probail pe la vreo 50 de ani sau mai putin, dupa amintirile despre comunism pe care le rememorezi, insa pot sa-ti spun ca si varsnicii au drept de vot , bani de cheltuit si sunt o piata imensa pentru o gramada de firme, de la farma, servicii medicale, pana la turism. Nu poti sa ii omori asa, cu paracetamol si oxigen ( ieftine) si sa vaduvesti spitalele din SUA si firmele de farmaceutice de milioanele si miliardele de dolari pe care i-ar scoate de la indivizii respectivi in anii de viata care i-ar fi ramas de trait in mod normal. Basca votul negativ.
      Lasata de capul ei, pandemia de SARS-CoV-2, la rata de infectare la liber intr-o populatie sensibila integral, va produce extrem de rapid, intr-un interval de max. 6-9 luni, un numar destul de clar de victime, aprox.1% din populatie ( in functie de surse). Asta inseamna milioane de indivizi ( in lumea civilizata cu putere de cumparare- poate 20-50 de milioane).
      Nici sa coplesesti spitalele acum, cand este penurie de orice, de la teste la masti, pana cand nu mai ai personal medical in picioare nu este o solutie , mai bine scazi rata de infectare rpin carantina partiala, pana se descopera o medicatie eficienta si ii ingrijesti pe bani mai multi.
      Cu focalizarea voastra pe cuvintele si frazele cheie pe care trebuie sa le livrati in mediul online, in orbirea voastra impotriva a tot ce inseamna un stat social de tip european nordic, sunteti in stare si sa va impuscati in picior. D.p.d.v. economic, cei care vor muri de coronavirus ar fi bine sa fie pastrati in viata, pentru refacerea mai rapida a economiilor.

      • @Ioan – masurile de carantina actuala sunt un circ ieftin din partea autoritatilor. Parca te laudai ca mor 60.000 de oameni in fiecare iarna in Europa de gripa sezoniera. Gata, nu mai moare nimeni de gripa comuna, toti mor de de virusul nou?

        In Romania mor 650 – 700 de oameni in fiecare zi, din care 6 – 7 in accidente rutiere. De ce nu ai auzit cifrele astea de la Arafat si trebuie sa le scriu eu? Spitalele din Suceava si Filiasi au contaminat de-a valma medici si pacienti, de asta e nevoie de „ordonante militare” si de carantina? Mai ai curajul sa te compari si acum cu Dl.Mihai Badici si cu Dl.Mircea Modan? Scrie vreunul dintre ei aiurelile pe care le scrii tu?

        • @ Harald- ce tot ii insiri pe cei care mor din alte cauze oricat ar fi de multi, cei cu COVID-ul sunt in plus. De ce sa acceptam moartea a 1% din populatie cand inca nu ne confruntam cu alte lipsuri decat ingradirea partiala a libertatii de miscare. Vi se duce planul de pensii pe apa sambetei, de sunteti asa disperati ? Vi s-a transmis pe canale subterane ca „vous êtes foutus…” daca nu porneste economia pana la Pasti? Luati-o mai moale, relaxati-va, profitati si puneti mana pe o carte, faceti curat in casa, ce atata graba! Ridica-ti ochii din tastatura si vezi pe unde iti este muierea!
          Deoarece suntem inca la inceputul epidemiei, numarul mortilor de COVID pare mic raportat la restul deceselor, dar daca ne-am infecta toti deodata, am ajunge sa murim 1% in 2-3 saptamani cu orice tratament disponibil azi. Iar cifrele vor deveni brusc mari, mai mari decat mortii din alte cauze, imposibil de ignorat. Matematica nu este punctul tau forte, iar daca Trump sau oricare alt lider se hotaraste sa ignore acest coronavirus cu rata sa exponentiala de raspandire, realitatea ii va da foarte repede in cap. Fii convins. Aici nu este vorba de schimbari climatice care evolueaza in sute de ani, SUA si UK ( si Romania) sunt cu 2 saptamani in urma Italiei iar in curand vom putea numara mortii de COVID si vom putea trage concluziile aferente diverselor abordari guvernamentale. SARS-CoV-2 este din categoria Boeing 737 MAX, daca pica nu mai zboara nimeni cu el, orice comentezi tu, ca pilotul, ca butonul…, daca Trump ridica carantina inainte de vreme, creste numarul de morti si sufoca sistemul de sanatate nu mai pupa realegerea la toamna.
          Daca arunca cu ‘jde mii de trilioane de dolari in populatie, poate mai are o sansa.

          Singura asemanare dintre mine si domnii Badici si Modan este ca, la fel ca dansi (si ca inca nu stiu cate milioane de romani…), dupa revolutie am ales sa raman in Romania. Atat, nimic mai mult, in rest fiecare cu opiniile sale, iar eu ii citesc cu placere pe ambii. Am dus-o si o duc mai mult decat rezonabil in Romania ( pentru ca fac o munca care este recompensata peste tot in lume, nu de alta…) si n-o sa ma simt prost acum doar pentru ca niste „influenceri” frustrati ca tine latra de dincolo de gard.

          • @Ioan – nici macar pe nava de croaziera, unde toti pasagerii au fost expusi fortat la contaminare, nu s-a ajuns la 1% din populatia totala a navei. Au fost 0,2%, adica 1% din 20%. Pe langa faptul ca structura de varsta a pasagerilor nu era cea medie a societatii. Insistenta cu care repeti „1% din populatie” descrie tocmai misiunea pe care o ai tu. Si explica de ce oamenii decenti stau departe de disputa asta, pentru ca ei nu sunt dispusi sa minta cu nonsalanta.

            • @Harald- ti s-a transmis o noua explicatie de la centru? De ce n-ai rabdare inca un pic.
              Cine ti-a spus ca toti pasagerii au fost expusi fortat la contaminare? Un om poate lua contact direct cu 3600 de alti oameni in doua zile? Au aplicat o carantina stricta la doua zile dupa imbarcarea celui infectat din Hong-Kong, pe parcursul carantinei au fost testati de multiple ori si extrasi de pe nava toti cei pozitivi, simptomatici sau asimptomatici si tranferati la spitale din Japonia, unde au fost foarte bine ingrijiti si tratati de la inceput. Tu compari asta cu situatia din Lombardia, unde pana nu ai nevoie de ventilator nu te primesc in spital si stai acasa cu ai tai zile in sir, iar cei asimptomatici bantuie pe strazi si prin magazine? Interpretarea corecta este ca si cu cele mai stricte masuri posibile, cu cel mai bun tratament, aplicate imediat, ai avut o rata de infectare de 20% si o mortalitate de 1% din cei infectati.

      • @Ioan – Trump a fost nevoit să ia măsuri restrictive pentru că democrații isterizau publicul, așa că trebuia să le tragă preșul e sub picioare. Dar n-a ajuns la ”ordonanțe militare”.

        Iar Boris Johnson e din echipă cu tine și cu Merkel, e la fel de ”conservator” ca și ea. Boris Johnson a stabilit calendarul interzicerii motoarelor termice și tot el organizează conferințe mondiale pe teme climatice. Asta e de fapt marea realizare a neomarxiștilor, faptul că au infestat întreg spectrul politic. De asta a și fost nevoie să apară AfD în Germania, pentru că CDU s-a dus peste SPD. În UK au dus lumea de nas cu Brexit-ul, deocamdată, însă UK e un stat la fel de neomarxist ca Suedia și net peste Germania la capitolul ăsta.

        • @ Harald- da fuga si ia-ti bilet la primul avion spre America, sa fii primul in blockstart cand va ridica Trump interdictia. Ai dreptate, Europa ( careia ii apartine si UK, macar dpdv geografic) este pierduta! Viva la revolucion! Hasta la victoria siempre!

  6. China tocmai se pregatest sa ridice masurile de carantina pt a-si putea relua activitatile economice, iar expertii epidemiologi occidentali spun ca din aceasta cauza China se va confrunta rapid cu un al doilea val al epidemiei pt ca inca sunt indivizi infectati si contagiosi (nevindecati).

    Probabil ca scenariul pe care va trebui mers pana va aparea un vacin este o luna de carantina totala urmata de o luna de activitate economica maxima.

  7. Oprirea activitatii economice este rationala, cand lipsesc comenzile, altfel trebuiesc gasite solutii adecvate de protectie a personalului, de folosire prin rotatie, etc. Mai mult de jumatate din activitatea economica este facuta de firme cu capital strain, cu decizii incognoscibile. Nu poti comanda pietei cand porneasca si cum sa functioneze. Numai pentru monopoluri si bugetari.

  8. Cred ca punctul de cotitura va fi dat de gasirea unui tratament eficient, care sa permita la un mod practic reducerea semnificativa a mortalitatii. In acel moment va fi mai usor sa se treaca la o prima faza de relaxare.

    • @radu – in emisfera nordica, sezonul gripei e noiembrie-aprilie in fiecare an. Poti sa contaminezi cateva sute de batrani in spitale, ca sa justifici prezenta armatei pe strazi, dar mai ai la dispozitie maximum o luna pentru asta. Dar daca vrei sa tii bisericile inchise si de Inviere, s-ar putea sa ai o surpriza si din partea BOR si din partea armatei.

  9. Si eu sunt de parere ca intai ar trebui sa controlam virusul prin izolare sociala drastica, si abia apoi sa incepem treptat sa dam drumul unor sectoare esentiale: agricultura, energie.

    Pana acum prioritatea zero ar trebui sa fie sectorul esential al sanatatii. Avem o problema fundamentala as zice: un bolnav asimptomatic poate baga in carantina un spital intreg. Pana nu rezolvam problema asta, si bineinteles a ventilatoarelor, paturilor ATI, testelor ( in timp real ), medicilor, samd., eu zic ca nu putem „da drumul” economiei.

    O mica nota pentru economie: mai toti economistii, baietii aia care n-au prevazut nici criza din 2009, au o idee fixa despre economie, si anume ca trebuie sa fie mereu crestere. Dupa ei, economia e un fel de epidemie: ori creste, ori se stinge :). Stim cu totii ca statele se imprumuta in mod galopant, si datoria publica creste asemenea epidemiei cand e „pe val”. De ce nu am putea stagna sau chiar da putin inapoi, ori lua o pauza de cateva luni, in care doar nevoile de baza sa fie sustinute – hrana, energie, sanatate? Fiindca institutiile alea care dau creditele statelor, adica bancile, nu ar mai avea profit, ba mai mult, ar risca un colaps, ele fiind un Caritas global. Statele isi pot creste datoria publica doar daca economia creste.
    Riscul cel mare este ca la un moment dat sa ne trezim din visare si sa vedem cacealmaua globala de tip Caritas: banii nostri, ai tuturor, pe care credem ca ii avem in banca au fost dati guvernelor, pentru lucrari de infrastructura ( haha ) si mai ales pentru a umple buzunarele clientelei politice. Daca ne ducem la banca sa ne luam banii, riscam sa primim niste titluri de stat si ne vor spune „aici sunt banii dvs.”. Acesta e motivul pentru care, peste noapte, statele devin extrem de generoase in a sustine chipurile economia. De fapt, e esential ca institutiile financiare de care depind sa nu cada. Daca vor cadea, va exista un haos planetar de un milion de ori mai mare decat ceea ce face CoVid acum.

    • „ar trebui sa controlam virusul prin izolare sociala drastica…”

      Mă iertați, dar prin izolare socială nu controlăm virusul, ci încetinim răspândirea lui. O acțiune directă asupra virusului se poate face prin tratament antiviral și vaccinare generală.

      Or, văd că circulă iarăși mesaje inepte despre 5G, care ar sta la originea transferului SARS-COV2 de la animale la oameni și ÎMPOTRIVA vaccinării! Pe iresponsabilii ăștia cine îi controlează?

      Apoi, realist vorbind, habar n-avem care este numărul contaminărilor. Ne este cunoscut doar „vârful aisbergului”. Epidemiologii zic că probabil 70% dintre locuitorii plantei vor fi contaminați în maximum 2 ani.

      Ceea ce face izolarea socială este să întărzie, să încetinească, acest proces, astfel încât sistemul sanitar să nu fie suprasolicitat.

      Și de ce-i suprasolicitat? Păi, în mare măsură, din pricina incompetenței și corupției! Și la București, și la Roma, și la Madrd etc. … Dar, mai ales la București.

      Unde-i Institutul Cantacuzino?!

      Unde-s cele patru mari spitale regionale?!

      De ce avem manageri numiți politic și ulterior cercetați/condamnați penal, ca dl Opresu, Beuran șamd. și ne pleacă medicii în străinătate?!

      • Amestecati prea multe lucruri. Daca am fi avut institutul Cantacuzino, ce s-ar fi intamplat ? Produceau ei un vaccin in 1-2 luni, cand se estimeaza ca va fi varful? Evident, un institut autohton, care sa produca vaccinul, peste cca 1 an, ar fi fost „nice to have”, dar nu cred ca asta e mare problema.

        Prin izolare se poate amana acel varf, deci e o forma de control. Daca nu puteti face conexiunea intre amanare si control, asta e. In primul rand ca nu aglomeram spitale. Le dam o sansa medicilor sa se dezmeticeasca, sa isi procure masti, sa inteleaga cum sa se fereasca, samd.

        • @Gigel _ „Daca nu puteti face conexiunea…”

          Ia să vedem, pot?

          Pentru simplificare, folosim analogia.

          Să presupunem că un răufăcător jefuiește casele și omoară locuitorii dintr-un cartier. Dacă plec de-acasă, salvându-mă, controlez/reduc rata criminalității. Dar, dacă organele de poliție rețin infractorul, îl reeducă în centrul de corecție făcându-l inofensiv, este controlat infractorul.

          Rezultatul este același, reducerea ratei de îmbolnăviri, dar este mai eficient să controlez virusul decât să mă ascund de el. Sper că am fost mai ușor de înțeles de data aceasta.

          De ce nu pot acționa autoritățile eficient? Păi, din pricina incompetenței (vezi Spitalul Suceava) și corupției (vezi numirile în funcții de conducere și lipsurile cronice din Sănătate). Institutul Cantacuzino a fost furat bucată cu bucată pentru a face loc proiectelor imobiliare.

          De ce ar fi fost necesar Institutul Cantacuzino, aflat în administrarea Armatei? Păi,… http://stiri.tvr.ro/profesorul-virgil-paunescu–-eful-catedrei-de-imunologie-a-universita–ii-victor-babe–din-timi–oara-spune-ca-a-descoperit-vaccinul-impotriva-covid_858382.html#view

          Nădăjduiesc că am fost suficient de explicit. Dacă lucrurile vi se par în continuare încurcate, vă rog să mă anunțați, pentru a vă ajuta să le deslușiți. Stimă.

          • Constantin: este mai eficient să controlez virusul decât să mă ascund de el

            Așa este, dar totuși se impun două precizări:
            a. În cazul nostru virusul infractor acționează ca un tâlhar la drumul mare, atacând primul rând pe cei care nu stau acasă.
            b. De asemenea, ineficiența poliției o fi datorată și incompetenței și corupției, dar mai ales lipsei unei arme eficiente împotriva infractorului respectiv. O astfel de armă nu există deocamdată nicăieri în lume. (Putem considera corupția generalizată la nivel global, dacă doriți, dar asta nu ne oferă soluții imediate la problema actuală.)

            Rezultă că, până la inventarea unei astfel de arme, singura apărare rămâne să te ferești din calea „infractorului”, ascunzându-te de el. Iar astfel, prin reducerea cazurilor de „tâlhărie” și, implicit, a consumului de resurse pe care acestea îl provoacă, se poate spera ca arma să fie descoperită mai curând.

          • O analogie nefericita. Majoritatea analogiilor sunt erori de logica fiindca nu suprind toate deosebirile, ci doar aparente asemanari intre cele 2 cazuri. Ganditi-va ca nu e vorba de un singur infractor. Ci de nenumarati, nevazuti. Si nu avem deocamdata o „politie” eficitena care sa ii prinda sau nu, deci nu este o problema de a alerta autoritatile.

            Daca doriti neaparat o analogie, cred ca mai degraba: suntem pe vremea lui Stefan cel Mare si ne ataca turcii: multi, si mai mult, nevazuti. Ce faceam cand se intampla asta? Chemam politia ? Nu, intai parjoleam totul in calea lor, sa nu aiba ce manca ( infecta in cazul nostru ), ne retrageam in munti sau alte locuri greu accesibile dusmanului ( acum doar in case ), si cu timpul castigat astfel, organizam o aparare decenta care uneori in istorie chiar a functionat, desi paream initial coplesiti, lasi, fricosi.

            Ce ar fi sa nu ii mai dam virusului ce infecta o vreme ? Cel putin pana cand se trezesc medicii, politicienii, ne vin testele, mastile, vedem ce merge si ce nu la alte tari, samd. Ca sa nu mai zic ca, cu cat ii dam sansa sa infecteze si sa se reproduca mai mult, cu atat ii oferim oportunitatea sa produca mutatii si mai agresive.

  10. Cea mai eficienta metoda pe termen lung este infectarea si imunizarea tuturor oamenilor.Oricum se va ajunge aici deoarece virusul nu va pleca nicaieri……

  11. Carantina stricta la domiciliu nu ajuta la nimic, este doar o mascarada politica. Este o probabilitate mai mare sa iau virusul mergand la zilnic la cumparaturi sau intrand in contact cu mai multe persoane la locul de munca, decat daca ies o ora pe zi sa ma plimb la aer curat prin oras. In plus, plimbarile ajuta la cresterea imunitatii, mai ales acum la inceput de primavara.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cristian Tudorescu
Cristian Tudorescu
Cristian Tudorescu este Managing Partner al companiei de consultanță Explore Asset Management, cu activitate de peste 15 ani în piața de capital locală și internațională.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro