Home » Analize »Justitie/Ordine publica » Citesti:

Ac de cojocul aleșilor incompatibili

Laura Stefan iulie 8, 2014 Analize, Justitie/Ordine publica
22 comentarii 1,179 Vizualizari

Curtea Constituțională a decis: parla­men­tarii găsiți incompatibili sau în conflict de interese își pierd funcția. Legea ANI spune că un ales declarat incompatibil sau în con­flict de interese nu mai poa­te ocupa aceeași funcție în următorii trei ani.

In­ter­pre­tarea sintagmei „ace­­­­eași funcție“ a generat am­ple dis­pute juridice. Prima dată când această problemă a ajuns la CCR a fost în no­iembrie 2013, în cazul par­lamentarului Ákos Mora, de­clarat incompatibil în ca­litatea sa de ales local de că­tre ÎCCJ. ANI a solicitat parlamentului, ca urmare a deciziei ÎCCJ, să constate în­cetarea mandatului de parlamentar al domnului Ákos Mora. Parlamentul a re­fu­zat să ia o hotărâre în această privință, con­siderând că noțiunea de „aceeași func­ție“ trebuie interpretată restrictiv, adică un primar declarat incompatibil nu mai poa­te ocupa funcția de primar, dar o poa­te ocupa pe cea de președinte de consiliu județean sau parlamentar. ÎCCJ și ANI au fost de părere că „aceeași funcție“ este o sintagmă care trebuie interpretată în sens larg și care acoperă toate funcțiile elective care intră sub incidența Legii ANI – adică un primar declarat în conflict de interese nu mai poate ocupa nici funcția de par­la­mentar, nici pe cea de consilier local sau județean. CSM a solicitat CCR constatarea existenței unui conflict juridic de natură constituțională între puterile statului – mai exact între autoritatea legislativă (Se­natul) și cea judecătorească (ÎCCJ) –, con­flict care consta în omisiunea Senatului de a finaliza procedura parlamentară cu pr­i­vi­re la sesizarea Agenţiei Na­ţionale de Integritate. Mai exact, CCR a hotărât că Se­natul trebuie să ia o decizie în privința mandatului dom­nului Ákos Mora după ce oferă o interpretare legală noțiunii de „aceeași funcție“. Așa cum ne-a obiș­nuit, Senatul a decis să ignore această obligație im­pusă prin decizia CCR, fapt de care au profitat toți aleșii care fuseseră găsiți incompatibili sau în conflict de in­terese în funcțiile elective ocupate an­te­rior. Subtil și în taină, parlamentul a decis să asigure imunitate tuturor celor cu pri­vire la care ANI descoperise, iar instanțele confirmaseră, existența unor probleme de integritate. De facto, Legea ANI era com­plet lipsită de eficiență, iar mecanismul ei sancționatoriu era ciuntit. Tot ce aveau de făcut incompatibilii și cei aflați în conflicte de interese era ca atunci când erau prinși să își schimbe funcția. Asistam așadar la o eternă plimbare dintr-o funcție în alta a celor cu probleme fără ca statul să le poa­tă aplica o sancțiune. Și, desigur, aleșii aveau un tratament privilegiat pentru că, pentru toți ceilalți, interdicția de a fi nu­mit într-o funcție publică pentru o pe­ri­oadă de trei ani opera ca urmare a cons­tatării incompatibilității sau a conflictului de interese. Era în mod evident un tra­tament inechitabil care proteja aleșii de sancțiunile decurgând din Legea ANI.

Săptămâna trecută, judecând o excepție de neconstituționalitate ridicată într-un do­sar aflat pe rolul instanței, CCR a eli­minat această inechitate constatând că Legea ANI este constituțională numai în măsura în care sintagma „aceeași func­ție“ este interpretată în sens larg, adică privind toate funcțiile elective care intră în competența Legii ANI. Efectul este de­vastator: toți aleșii declarați definitiv in­compatibili sau în conflict de interese își pierd funcția, indiferent dacă problemele de integritate vizează funcția prezentă sau una deținută anterior. ANI a anunțat deja că va trimite solicitări Camerelor par­la­mentului pentru eliberarea din funcție a parlamentarilor Ákos Mora și Bucur Stoi­ca, declarați incompatibili ca aleși locali. De asemenea, ANI cere Parlamentului Eu­ropean să revoce mandatul domnului Mir­cea Diaconu. Ei sunt primii, dar pe rolul instanțelor de judecată există astăzi zeci de dosare de incompatibilitate și conflict de interese privind parlamentari, con­si­lieri locali și județeni, primari și președinți de consilii județene. Dacă instanțele vor con­firma constatările ANI, toți își vor pier­de funcțiile deținute în prezent, chiar da­că nu sunt cele care au generat inițial pro­blemele de integritate.

Articol aparut in Revista 22

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "22 comments" on this Article:

  1. Barb spune:

    Nu cred ca o decizie a unei curti poate scoate din functie un reprezentant ales. IN primul rind pentru ca acel ales trebue sasi pioarda consentul celor ce lau ales prin inpeachement urmant de aducerea in instanta sau recall. A face un circumvent e nu numai abuz dar si nedemocratic iar in ce ma priveste eu personal consider ca institutia juridical CC e o incalcare a statului de drept si ca trebue desfiintata la fel ca si ANI sau DNA ori orice alta oprganizatie ca appendix al Justitiei libere si independente.

    • victor L spune:

      Iti dai seama ca nu esti singur? si nici primul. Acum 2 ani au incercat altii si n-au reusit.
      Dar e bine ca nu te ascunzi: “eu personal consider ca institutia juridical CC e o incalcare a statului de drept si ca trebue desfiintata la fel ca si ANI sau DNA ori orice alta oprganizatie ca appendix al Justitiei libere si independente.”
      Cind privesti in oglinda sa-i soptesti celui pe care il vezi: esti cel mai destept din tara.

      • Barb spune:

        In loc de dialog sau de comentariu constructiv chiar daca e de 2 lei tu recurgi la romanisme si nu tii cont de faptul ca acest format e de a expune idei sau pareri indifferent cit de idiotice ar fi acestea.

      • Hantzy spune:

        VL,
        intr-o societate de specialisti, specializarile juridice nu sunt, cu siguranta, o eroare. Insa nici nu doresc ca pretextul specializarilor sa mascheze autoritati privilegiate in interiorul unui stat de drept. Cum in astfel de institutii lucreaza specialisti numiti, se evita astfel mandatarea lor prin actiuni elective si, ca urmare, ei sunt formalizati pe post printr-o procedura paralela, fidelizati fiind autoritatii care ii numeste. E aproape clar cum vor vota membrii CCR, in functie de nevoile politice ale celui care i-a mandatat.
        Desfiintarea institutiilor nu este conforma cu statul de drept, dar formalizarea specialistilor pe post trebuie regandita.
        In speta de fata, iata ce spune Constitutia Romaniei:

        Incompatibilităţi ARTICOLUL 71
        (1) Nimeni nu poate fi, în acelaşi timp, deputat şi senator.
        (2) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului.

        (3) Alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică.

        Incompatibilităţi ARTICOLUL 105
        (1) Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea altei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de deputat sau de senator. De asemenea, ea este incompatibilă cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate în cadrul organizaţiilor cu scop comercial.
        (2) Alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică.

        Alte incompatibilitati nu am gasit in constitutie. Nu stiu cum au gandit parlamentarii legile organice complementare, dar e mai probabil ca ei stiu mai bine decat CCR.

    • victor/victoria spune:

      Tovarase Barb,

      Apreciez elanul (nu rumegatorul cornut), spiritul si activismul dvs. comunist intru regresarea Romaniei pe cele mai inalte culmi ale neantului intelectual si crimei organizate, dar va sugerez ca tema de casa subiectul “Institutia Curtea Constitutionala.” Goagaliti dvs. despre ratiunea constituirii unei astfel de institutii si rolul ei in democratie. Dupa ce prezentati tema am un alt subiect pt. dvs. Asta daca vreti sa treceti clasa. Va spun asta intrucat din ce ati comentat aici rezulta o debilitate grava nu numai dpdv epistemic dar si al perceperii realitatii.

    • Alex spune:

      Zau asa tov. Barb (parca Barb o chema pe sora lui Adrian Nastase): “eu personal consider ca institutia juridical CC e o incalcare a statului de drept si ca trebue desfiintata la fel ca si ANI sau DNA ori orice alta oprganizatie ca appendix al Justitiei libere si independente”.
      Si care ar fi justitia aia independenta, daca pot sa va pun aceasta umila intrebare? Cumva cea de pe timpul Stanoaicei sau cea pecare ne-o pregateste Ponta & comp.?
      Si care ar fi statul ala de drept? Cumva cel in care un hot dovedit (si-a pus nevasta pe post fara concurs) pe o functie, poate fugi linistit pe alta daca-l voteaza suficienti spalati pe creier de antenute? Sau cel in care un plagiator dovedit face mistouri ieftine de la inaltimea functiei de prim ministru si da OUG pe banda rulanta, inclusiv in domenii nepermise de constitutie (exemplu: avocatul poporului), bazandu-se pe faptul ca cel care ocupa vremelnic functia de avocat al poporului este o nevertebrata jalnica, biata umbra a ceea ce a fost odata? Sau poate statul de drept este cel in care un Mazare, un Nicusor Constantinescu, un Voiculescu, se pot purta cu averea statului ca si cum ar fi banii lor de buzunar si apoi sa scape linistiti?
      Un repezentant ales poate fi scos din functie oricand, daca a incalcat legea. Faptul ca fost ales, nu inseamna ca dupa aceea poate face orice pentru ca a fost ales. Tocmai faptul ca a fost ales intr-o functie de reprezentare a statului roman ar trebui sa-l faca mai responsabil si mai atent cu legea. Si da, legea poate sa nu permita alegerea unei persoane daca aceasta a fost dovedita in instanta ca a incalcat acea lege. Se intampla de foarte multe ori cu cei condamnati pentru diverse delicte (inclusiv Nastase si-a pierdut dreptul de a fi ales – si chiar pe cel de a alege – pentru o anumita perioada, atunci cand a fost condamnat pentru coruptie). Este rolul legii de a ne feri de abuzuri.
      Cred ca oricum mi-am racit gurade pomana, dar cand vad cum sustinatorii infractorilor tipa in gura mare ca ei sustin statul de drept, ma apuca amocul.
      Toate cele bune.

  2. sile spune:

    E o interpretare atat de evidenta (daca incerci sa urmezi spiritul legii), ca te si miri de ce a durat atat. Dar e un mare pas inainte.

  3. Unu-2 spune:

    De urmarit in viitorul imediat ordonantele de urgenta, sau daca nu merge asa, vreo lege cu articole putine data cu dedicatie acelora cu probleme. Din pacate ma astept ca parlamentarii sa apese un pic pe acceleratie, daca CCR a spus altfel, si sa ‘rezolve’ ei problema cumva, ca vorba aia, nu se poate sa avem zeci sau sute de incompatibili… Ar fi frumos sa-i vedem pe cei cu probleme data afara, insa tare ma tem ca nu se va intimpla. Ramine de vazut efectul hotaririi CCR la Mircea Diacono, ca acolo aplicarea o face o institutie europeana, nu onor Parlamentul Romaniei …

  4. Stelian spune:

    Sa stiti ca pe la altii legile sunt mai putin ambigui, iar guvernele guverneaza. Rar de tot dau ceea ce se cheama ordonante de urgenta pentru urgente (calamitati naturale sau ceva de genul asta), pentru perioade limitate si pentru anumite zone.
    Inca din 1990 legile au fost ambigui si cu dus -intors. Prima de care imi amintesc bine a fost decretul lege X (parca 90 sau 94) numit si “Mica Constitutie”, cel in care era vorba despre alegeri, adunare constituanta si altele. Unde la un moment dat se spune ca mandatul Constituantei este de 9 luni. Nitel mai departe, dar in alt articol se spune ca daca nu este gata in 9 luni, atunci mandatul se prelungeste pina la 18 luni. Fapt ce s-a intimplat. Cine a prelungit mandatul? Ei cu de la ei putere. Apoi se mai insira o serie de alte chestii (organizarea referendumului pentru constitutie) ca s-a ajuns ca urmatoarele alegeri sa nu fie in 9-12 luni, ci in 2 ani si jumatate.
    Consitutia actuala e plina de ambiguitati, care permite aberatii de genul: premier desemnat, solicita votul, dar parlamentul n-o face niciodata. Sau se scrie ca parlamentul este singurul organ legiuitor, dar guvernul da Ordonante de urgenta. Daca pentru ordonante e nevoie de lege de abilitare si sunt precizate cit de cit domeniile si interdictiile, pentru cele de urgenta nu se precizeaza nimic, deci pot atinge orice, inclusiv legi organice.
    Se zice undeva despre functia de deputat si senator ca nu e compatibila cu…, dar nitel mai jos, se spune alte functii vor fi stabilite prin lege.
    (ARTICOLUL 71 din Constitutie:
    (1) Nimeni nu poate fi, în acelaşi timp, deputat şi senator.
    (2) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului.
    (3) Alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică.

    in loc de ceva simplu si clar:
    (1) Nimeni nu poate fi, în acelaşi timp, deputat şi senator.
    (2) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibila cu exercitarea oricarei functii, cu exceptia celei de membru al Guvernului.)

    Sau se spune ca nimeni nu e mai presus de lege, dar cind e vorba de alesi stai ca nu e asa, noi hotarim daca x sau y poate fi arestat pentru coruptie sau accident sau mai stiu eu ce.
    Despre CCR si judecatile sale nu mai vorbim. Ca si ea a trebuit sa astepte cam o luna sa spuna daca un Referendum e sau nu valid.
    Legi absurde? Pai e una care obliga cetateanul ca in X zile sa-si schimbe CI (pe banii lui, evident) daca onor alesii sau guvernantii schimba numele strazii sau localitatii unde locuiesc. In caz contrar sunt pasibili de amenzi.
    Revenind la incompatibilitati, situatia ar fi mai simpla daca legile si Constitutia ar fi mai simple si mai clare, fara atitea ambiguitati, lasate asa intentionat de legiuitor.

  5. George Gafencu spune:

    Am o inalta apreciere pentru decizia respectiva.

    Putina lume e in stare sa vada cum s-a ajuns la ea. E o exceptie de neconstitutionalitate izvorata dintr-un proces. Elementul e foarte important, deoarece poate fi folosit eficient pentru a contracara efectele nocive ale ordonantelor de urgenta.

    In conditiile in care Avocatul Poporului, singura autoritate abilitata sa sesizeze CCR despre aspectele neconstitutionale ale ordonantelor de urgenta, alege sa nu isi faca treaba, singura alta posibilitate de a anula o ordonanta de urgenta este prin instanta.

    Conditia pentru asta este ca o parte care poate dovedi ca e lezata de OU sa dea guvernul in juidecata. Tribunalul o sa ia o exceptie de neconstitutionalitate si sesiza CCR care se poate pronunta anuland OU.

  6. Gore' spune:

    Eu cred ca interesant este de vazut motivarea CC. Daca o aveti la indemana poate ar fi bine sa o postati.
    Citind articolul Dvs., inteleg ca un text de lege care spune “aceeasi functie” de acum incolo va fi interpretat ca fiind “toate functiile elective care intra in competenta ANI”. Cam departe de sensul firesc al cuvintelor.
    CC este un fel de Robin Hood? Acolo unde i se pare ca un text de lege nu este moral, drept, just etc. intervine si rezolva lucrurile? Suntem in cazul in care constatam ca pana si la CC se poate judeca dupa principiul “scopul scuza mijloacele”?
    Nu e prima data cand Parlamentul emite legi care ii favorizeaza in mod direct pe parlamentari, pe ei sau grupul de interese pe care il reprezinta, partidul in randurile caruia sunt membri. Pentru asta trebuie sanctionati, cu metodele si mijloacele normale, legale, prin presiunea societatii civile etc.. Eu (atat cat am avut timp si am urmarit presa) nu imi aduc aminte sa fi vazut o luare de pozitie puternica, organizata, din partea unui reprezentant politic, a unui ONG etc. prin care sa se ceara completarea si modificarea legii astfel incat ea sa devina cu adevarat puternica, aplicabila si fara portilele unor interpretari ulterioare, sa fie cu adevarat un instrument care serveste interesului public.

  7. Kor spune:

    @Barb -e cazul sa te intorci inapoi pe bancile scolilor pe care le-ai absolvit, Dumnezeu si sfanta spaga stiu cum.

    • Barb spune:

      Am sa incerc satio expli proverbiala “prostie a romanilor” sau cum spuneti voi rasturnarea carului cu prosti in Romania. A nu cunoste sau a fi neinformat te include in grupul majoritatii si pentru informatia ta avem si noi prostii nostreui ..o multime chiar printer care ma numar si eu into multime de domenii, cu singura diferenta ca ai nostrii au bunul simt de a spune “eu nu inteleg sau nu cunosc ori nu sunt curent sau chiar poti sami explicit cu alte cuvinte sau chiar am sa ma informez. Acest lucru nu exista la voi romanii deoarece in cultura voatra a nu cunoste sau a nu intelege implica vinovatie si duce la admonestari verbale si chiar insulte la persoana si deaceia sa ajuns la aceasta patologie a prostiei, adica neinformatul sau necunoscatorul lipsit de bun simt pe care noi il numim imbecil ca morei cultural..

  8. Barb spune:

    Pentru curiosi: Imunitatea parlamentariloer sau a oriocarui ales are la baza principiul de a scuti alesul de mersul la tribunal si de litigii nefondate si nu inseamna imunitate la comiterea de infractiuni sau crime cum intelegeti voi.
    Exista totusi mecanisme constitutionale de aducere a reprezentantilor in instanta ca cetateni de rind dar numai dupe ce acestia isi pierd dreptul de consent dat de electorat. Acest drept de treprezentanta sau imunitate cum ii spuneti voi se pierde numai prin o alta alergere electorala sau recall ori prin impeachment ce e o procedura parlamentara in care reprezentantul acuzat e adus in fata parlamentului si prin vot deschis majoritar I se retrage acest drept de rteprezentant urmind ca Senatul sa confirme tot prin vot direct candamnarea acuzatul;ui la suspendare si trimiterea sa in fata curtii sau a judecatorului ca orce alt cetatean de rind.
    Cea ce trebuue sa invatati e ca un reprezentant nu poate si nu trebue sa fie scos din functie de catre birocrati sau nuniti in finctii ci numai de alti alesi legitim. Deasemeni un ales nu poate fi scos din functie de nici un judecator si de nici a curte de justitie fie ea Curtea Suprema sau chiar CC ce e in conflict constitutional cu existent unui singur sistem de justitie adica o singura curte.

    • Hantzy spune:

      Barb,
      in mare parte ai dreptate. Insa doar principial: alesul nu poate fi destituit de niste functionari numiti.
      Insa exista cazuri cand compatibilitatea nu era evidenta sau era necunoscuta alegatorilor, in momentul cand l-au votat pe incompatibil sa-i reprezinte. Pana la urma, tot alegatorii astia au votat constitutia, care stipuleaza anumite incompatibilitati sau face trimitere la niste legi complemetare care reglementeaza acest aspect. Printr-un vot acordat unui candidat, nici alegatorii nu pot ocoli constitutia. Si atunci?! Candidatul nu se mai poate prevala de alegerea respectiva, intrucat ea s-a bazat pe necunoasterea adevarului de catre alegatori. Iar ANI are tot dreptul sa ceara anularea mandatului.

      • Barbara spune:

        Alegerile nu sunt incoronari sau ungeri de la Dumnezeu. Deaceia alegerile candidatilor sunt periodice iar impreuna cu limitarea termenelor alesului creaza niste ingradiri sau obstacole impoptriva abuzului si a acumularii puterii politice.
        Alegatorii nu vor putea niciodata sa detina informatii suficiente asupra candidatilor si deaceia atunci cind candidatul intocmeste putinele conditii constitutionale de asi depune candidature (cum ar fi cetatenia, resident si in unele cazuri virsta) el poate fi ales chioar daca e un fost criminal sau are problem psichologice. Indiferent de situatie alegerea reprezentantului e paramount si nu poate fi pusa la indoiala de nimeni chiar daca alegatorii aleg foarte des induivizi dubiosi sau certati cu legea ….astia sunt candidatii, pe astia ii alegeti iar daca nu va place voua, candidate voi insuti dar nu aruncati copilul adata cu apa din copaie.
        Trebue sa intelegeti ca Democratia e un sistem imperfect dar ca e mai perfect decit celelalte si ca alegerile sunt o component minuscula a acestui sistem extrem de complex.

    • gobru spune:

      Onor tov. Barb ,
      sper ca intr-o zi aceasta ingrata CC sa clarifice la ce anume se refera “imunitatea” alesilor.Bunul simt ar spune ca se refera la a nu fi trasi la raspundere penal pentru opiniile exprimate in parlament .Poate mai clar spus: aceasta asa numita imunitatea inceaca sa protejeze un ales de ploitia politica.Daca nu ma inseala memoria acest termen,de “imunitate parlamentara”, a fost introdus dupa 1989 cand se simtea acut nevoie de protectia legala in fata oricarui tip de politie politica (ex”securitatea romana”).
      Dar orice “ales” este egal in fata legii,nu este super-cetatean si justitia nu are de ce sa aiba nevoie de acordul altor super-cetateni pentru a judeca posibilele incalcari de lege comise.
      De altfel e interesant de ce aceasta “imunitate” se aplica doar paralamentarilor si nu oricarui ales (de exemplu prima,consilier local etc).ar fi necesar ca orice DNA sa aiba aprobarea tuturor primarilor din RO pentru a efectua o urmarire penala ?Sau poate chiar incuviintarea tuturor “alesilor” din RO ? Pana la urma fiecare dintre acestia a fost la randul lui “ales” deci devine “imun”….Cel putin asa ar trebui sa fie ,onor tov. Barb ,daca aplicam in continuare logica si argumentele d-voastra .
      Opinia mea este ca orice “ales” nu este un super-cetatean deasupra legii ,ci doar un functionar public desemnata pe o perioada determinta de timp.In functia respectiva ar trebui sa aiba mai mult indatoriri decat drepturi.Din pacata in RO e invers :are mai multe drepturi decat indatoriri si e doar vino celor ce aleg.

      • Barb spune:

        CC e o alta justitie sau justitie in justitie cea ce e inacceptabil dupa parerea mea pentru simplul motiv ca in statul de drept trebue sa existe o singura justitie cu Curtea Suprema ca celmai inalta for. Chiar sunteti incapabil in a uintelege ca orce judecator si orce curte de justitie poate judeca sau abroga constitutionalitatea oricarei legi deoarecec ac easta e indatorirea lor ptincipala. Ce e atit de greu de inteles? Procuratura are si ea rolul ei in sistemul Juridic in a apara interesele statului si de a adduce in fata judecatorului probele si evidenmtele dar juramintul procurorului e de a apara interesele statului si nu a acuzatului deoarece avocatii au aceasta sarcina evidentiata de juramintul lor de a apara pe oricine si orice cauza indifferent daca e dreapta sau nu si indifferent daca ei nu cred in nevinovatia acuizatului.

  9. gobru spune:

    Nu sint specialist in organizarea justitiei intr-un stat de drept ( sau a justitiei in general…) deci nu ma pot pronunta in detaliu.dar ceeea ce stiu este ca CC se pronunta despre cum sint INTERPRETATE legile si celalate curti de judecata le APLICA .Dupa cum spuneam nu sint specialist in drept dar mai stiu ca exista diferite “categorii iin/de drept”( nu stiu dac exista vreun termen de specialitate pentru ce-am incercat acum sa definesc).
    Si ce mai stiu sigur este ca in Germania exista un CC care se ocupa cu exact acelasi lucru cu care se ocupa si CC din RO.Si acest CC german se pronunta tot asupra unor probleme de constitutionalitate si nu asupra unor cauze de drept comun.
    Si daca d-voastra puneti la indoiala eficienta acestei CC in cadrul statului de drept din RO(sau ce sper sa devina RO cat mai curand…),eu pun lcu greu la indoiala functionarea statului de drept in Germania (vorbesc din experienta proprie).O zi buna!

    • Barbara spune:

      Germania nu e singurul stat ce are aceasta forma de justitie cu CC dedicat constitutionalitatii legislative dar atit Germania cit si celelalte state nu reprezinta un model democratic de emulate. Trebue sa intelegeti ca voi ca Romaniaci trebue sa adaptati cit mai multe principii cu adevarat democratice si chiar sa le adaptatii culturii voastre disticte asa cum Germania a adoptat aceste principii la cultura si societatea lor (faptul ca merge la Nemti nu inseamna neaparat ca va functiona si la voi) atita timp cit nu corupeti principiile de baza sau cum spuneti voi “sa nu o luati razna”.
      Cea ce voi trebue sa faceti e sa va angajati in conversatii sau discutii referitor la ce fel de societate vreti sa lasati copiilor vostri si daca se poate sa aveti aceasta discutie sau dialog cit mai cordial posibil (nu ca cei ce ma insulta pe mine personal pentru simplul motiv ca ei nu inteleg sau ca nu sunt deacord cu ideile sau felul in care eu inteleg si privesc sistemele sociale).

  10. George Gafencu spune:

    Doamna Barbara,

    Am stat departe de polemica cu Dv, insa acum trebuie sa imi spun parerea, pentru ca vad ca sunteti adeptul unei democratii “originale”. Efectele democratiei “originale” ale lui Ion Iliescu se vad si acum, dupa 25 de ani.

    Societatile nu se pot dezvolta haotic. Ceea ce vreti sa propuneti acum a fost experimentat de altii cu 100 de ani in urma si cu rezultat similar cu ce se vede in Romania zilelor de azi.

    Un exemplu. Acum aproape 100 de ani, SUA era o societate la fel de corupta cum e Romania zilelor de azi, cu puterea impartita intre puterea crimei organizate cu politicieni, politisit si judecatori in buzinar si un grup oligarhic care avea puterea economica. Prin infiintarea FBI-ului, crearea standardelor de cost in domeniul public si inasprirea pedepselor pentru crime prim cumularea pedepselor SUA a reusit sa se debaraseze de marea criminalitate.

    Romania nu isi permite sa faca experimente costisitoare la ora asta. Le-a facut vreme de 25 de ani si a ajuns la fundul gropii.

    La ora asta, Romania trebuie sa se uita cum a rezolvat alte state care la ora asta sunt prospere problemele lor. Nu zic sa accepte orbeste felul in care si-au rezolvat problemele de coruptie, insa in nici un caz sa vina cu solutii care nu au fost testate nicaieri.

    In orice caz, definitiile democratiei, controlul puterilor si statului de drept sunt foarte clare si cunoscute in lumea occidentala de aproape 100 de ani.

    A veni acum si a disputa rolul instantelor de judecata inseamna a mina democratia din interior, pentru ca cele trei puteri trebuie sa se balanseze reciproc tocmai ca sa nu mai apara alta dictatura. Toate puterile statului sunt guvernate constitutie si girate de curtea constitutionala in Romania. In SUA orice fel de tribunal poate decide o lege neconstitutionala si ramane asa daca nu e contestata in apel pana la curtea suprema americana. Insa SUA e SUA si modelul care este in Romania actuala e foarte european.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Laura Stefan


Laura Stefan

Laura Stefan a studiat dreptul la Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti si a absolvit studiile masterale la Facultatea de Drept a Univestitatii din Cambridge. Lucreaza ... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)