Home » Analize »Justitie/Ordine publica » Citesti:

Carti penale si alte productii intelectuale

Ioan Durnescu februarie 22, 2016 Analize, Justitie/Ordine publica
9 comentarii 1,137 Vizualizari

De vreo cateva luni incoace am fost cu totii martorii unei dezbateri publice ad-hoc pe marginea lucrarilor stiintifice publicate de catre persoanele private de libertate. Am ascultat in tot acest timp numeroase opinii mai mult sau mai putin informate despre legitimitatea, corectitudinea sau legalitatea unui astfel de demers. Am fost chiar impresionat sa ascult de la o persoana bine cunoscuta in Romania o definitie foarte exacta a lucrarii stiintifice. In orice caz, mi-a fost clar ca publicul este divizat intre mai multe puncte de vedere. Unii considera ca in penitenciar nu poate fi realizata o lucrare stiintifica. Altii critica procedura prin care aceste lucrari au fost declarate stiintifice. O alta parte a publicului deplange coruptia care pare ca a invaluit acest fenomen.

Fara a avea pretentia ca voi discuta toate aceste perspective si profitand de relativul calm instalat dupa suspendarea articolului 96 alin 1 lit. f) din Legea nr. 254/2013, as vrea sa aduc in atentia publicului un punct de vedere tehnic sau penologic.

Scurt istoric

Prima data cand se face legatura dintre liberare si redactarea unei lucrari stiintifice este in Legea 23/1969 pricind executarea pedepselor. La art. 24 se arata ca persoanele care ‘au elaborate lucrari stiintifice, recunoscute de organele competente si care, prin aplicarea lor in practica, contribuie la dezvoltarea economiei nationale ori a stiintei’ pot fi propuse spre gratiere.

Mai mult, cateva articole mai jos, Legea prevede ca la liberarea conditionata se considera ‘trei zile executate pentru doua zile muncite’ la elaborarea lucrarior stiintifice sau la inventii/inovatii (art. 26).

Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal preia ad literam aceasta prevedere (art. 76 alin. 1 lit. f)). In temeiul acestei Legi, precum si a Regulamentului sau de aplicare, directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor adopta Decizia nr. 619/2011 privind organizarea muncii persoanelor private de libertate. Nu discutam aici despre legalitatea sau corectitudinea acestei Decizii. O parte dintre deficientele sale structurale au fost discutate pe www.snlp.ro.

Sectiunea 8 din aceasta Decizie este dedicata elaborarii lucrarilor stiintifice publicate si a inventiilor. Pe scurt, procedura prevede ca persoana privata de libertate sa inainteze o cerere catre directorul unitatii prin care sa solicite aprobarea elaborarii unei astfel de lucrari. La cerere se anexeaza si o recomandare scrisa din partea unui profesor universitar sau un conferentiar din specialitatea lucrarii cu privire la ‘relevanta tematicii’. Deci, recomandarea vine inainte de elaborarea lucrarii si nu atesta decat ca lucrarea se inscrie intr-o sfera stiintifica anume. Prin urmare, imi este greu sa inteleg de ce s-a cerut sanctionarea profesorilor care au semnat astfel de recomandari. Este extrem de posibil ca cele mai multe lucrari sa se inscrie unui spatiu stiintific anume. Probabil, lipsa de informare? Mai departe, o comisie de selectionare la munca analizeaza cererea si propune directorului o solutie. In cazul in care cererea este aprobata, se stabilesc programul de lucru si locatia destinata activitatii. Programul de lucru era, probabil, necesar dat fiind modul de calcul al zilelor castig – 3 zile executate pentru 2 de munca. La momentul finalizarii si publicarii (la o editura recunoscuta CNCSIS) lucrarii, persoana in cauza solicita comisiei de propuneri pentru liberare conditionata acordarea zilelor castig. Pentru mai multe detalii privind aceasta procedura, puteti vizita site-ul mai sus mentionat.

Dar sa ne intoarcem la istoria noastra.

Legea 254 / 2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate reformuleaza articolul referitor la lucrarile stiintifice si considera 30 de zile executate pentru fiecare lucrare publicata sau inventie brevetata (art. 95 alin. 1 lit f)). Legea intra in vigoare in februarie 2014, insa nu are norme de aplicare. Din inertie, se aplica normele de aplicare anterioare (de la Legea 275/2006), iar Decizia 619/2011 referitoare la lucrarile stiintifice se aplica in practica cu mici adaptari. Data fiind noua metoda de calcul a zilelor executate se considera ca nu mai este necesar un program de lucru si o evidenta stricta a numarul de zile alocate unei lucrari. Personalul de penitenciare solicita Administratiei Nationale a Penitenciarelor o noua metodologie pentru recunoasterea lucrarilor stiintifice si a zilelor castig, insa, in absenta normelor metodologice, ANP nu poate onora aceasta cerere. De ce normele metodologice ale unei legi adoptate in 2013 nu exista nici in 2016 este o intrebare la care fostul guvern ar trebui sa raspunda, si nu doar politic.

Problema

In 2015 se ajunge la un numar record de 331 lucrari stiintifice publicate de catre 65 de persoanele private de libertate. Aceste cifre ajung sa irite opinia publica si, implicit, pe noii administratori de la Ministerul Justitiei. Cifrele sunt ingrijoratoare nu numai ca valoare bruta, cat si ca tendinta: in 2013, numarul scriitorilor din penitenciare era de 14, pentru ca acest numar sa creasca la 50 in 2014 si la 65 in 2015. Folosirea incorecta a acestor lucrari ca metoda de diminuare a timpului petrecut in inchisoare pune numeroase probleme de natura juridica. In primul rand, este subminata autoritatea instantei de judecata care isi vede sentinta diminuata in mod semnificat pe un temei injust. Mai mult, au aparut suspiciuni serioase legate de furtul intelectual, multi dintre autorii acestor lucrari fiind banuiti ca nu si-au scris singuri lucrarile sau le-au plagiat. In tot acest context de indignare generala (pe buna dreptate !) au inceput sa fie aratati cu degetul si potentialii vinovati: Guvernul pentru ca nu a adoptat noile norme metodologice, Administratia Nationala a Penitenciarelor pentru ca a aplicat o Decizie care nu garanteaza in niciun fel calitatea, comisiile de propuneri pentru liberarea conditionata pentru ca ‘nu au vegheat’ la respectarea spiritului legii, profesorii si conferentiarii universitari pentru ca au fost complici la o procedura viciata, detinutii pentru ca au abuzat de o prevedere favorabila lor etc.

Din descrierea de mai sus, se poate observa ca inflatia de lucrari stiintifice publicate de catre persoanele private de libertate se datoreaza unui complex de factori. Pe de o parte, observam un dezinteres grosolan sau incompetenta fata de reglementarea corecta si legala a executarii pedepsei cu inchisoarea. Pe de alta parte, observam schimbari structurale importante, cum ar fi modul de calcul al zilelor castig de la Legea 275/2006 la Legea 254/2013. Pe vechea lege, pentru a castiga 30 de zile, persoana privata de libertate trebuia sa demonstreze ca a lucrat 60 de zile. Pe legea noua, presa a speculat ca au existat si lucrari scrise in 48 de ore.

Mai mult, pe legea veche exista un control asupra programului de lucru, ceea ce facea mai dificila insusirea masiva a unor texte provenite din exteriorul penitenciarului.

O alta problema structurala esentiala este cea a procedurii de recunostere a unei lucrari stiintifice – cea consacrata prin Decizia nr. 619/2011 – si care este hilara. Toate filtrele de calitate sunt, practic, asezate stramb sau nefunctionale.

Prezenta profesorului sau a conferentiarului universitar este marginala, acesta fiind chemat sa certifice ca un subiect poate fi abordat intr-un anumit camp stiintific. Cred ca sunteti de acord cu mine ca, fortand putin imaginatia, aproape toate temele pot fi atacate din perspectiva mai multor discipline stiintifice. Probabil ca CNCSIS-ul a fost introdus in procedura ca un posibil filtru de calitate, prezumtia fiind ca editurile recunoscute de catre aceasta institutie, folosesc referenti si nu publica decat lucrari de calitate inalta. Dupa cum s-a vazut, aceasta prezumtie a fost cel putin naiva; cele mai multe edituri sunt companii private interesate de profit si mai apoi de renume. Daca au existat autori care le-au garantat acoperirea costurilor si a profitului, unele dintre acestea nu au ezitat sa publice orice. Aici s-ar cuveni sa reflectam mai mult asupra calitatii productiei stiintifice nu numai in spatiul carceral, dar si in afara lui. Se arata inca o data ca penitenciarele fac parte organica din sistemul social in care functioneaza.

In concluzie, procedura nu acopera in niciun fel calitatea produsului final: structura, abordare, rigurozitate, coerenta etc.

La toate aceste deficiente de natura legislativa sau metodologica este posibil sa se fi adaugat si un nou factor – cel al noii structuri a populatiei penitenciare. Daca privim in perspectiva ultimilor 3 ani, putem observa ca, desi numarul detinutilor a scazut, numarul celor condamnati pentru infractiuni de coruptie (gulerele albe) a crescut de la 232 (in 2013), la 309 (in 2014) si la 353 in 2015. Cei mai multi dintre autorii de lucrari stiintifice in penitenciare par a proveni in principal din acest grup de detinuti, grup ce se afla in continua expansiune.

Solutii

Atat legislatia nationala, cat si cea internationala stimuleaza munca in randul persoanelor private de libertate. Recomandarea Rec. (2006)2 asupra Regulilor europene privind penitenciarele a Consiliului Europei dedica nu mai putin de 17 aliniate muncii in penitenciar. Asa numitele Mandela Rules adoptate in 2015 de catre Natiunile Unite aloca un intreg capitol muncii in penitenciar (Regulile 96-103). Literatura penologica abunda in dovezi ca munca pe durata detentiei, mai ales daca are legatura cu interesele persoanei si oportunitatile reale din libertate, poate contribui semnificativ la reducerea riscului de recidiva.

Munca corectionala este definita in diferite jurisdictii in mod diferit. Uneori este obligatorie. Alteori este recompensata printr-un regim de detentie mai usor. In unele tari, participarea la munca este recompensata prin zile castig si bani. Se pare ca Romania apartine acestui ultim grup de tari.

Este stiut ca exista mai multe forme de munca, iar munca intelectuala este una dintre ele. Nu exista niciun motiv pentru care munca intelectuala ar trebui sa fie considerata in mod diferit de cea fizica, in mediul penitenciar. Cum se arata si in Regula 99 a Mandela Rules (ONU, 2015), ‘organizarea si metodele muncii in penitenciar trebuie sa fie cat mai aproape de cele din libertate si trebuie sa pregateasca detinutul pentru o cariera ocupationala normala dupa liberare’.

In concluzie, munca intelectuala trebuie sa fie incurajata in peniteciare in aceeasi masura cu cea fizica, pentru a oferi tuturor persoanelor private de libertate posibilitatea de a se regasit din punct de vedere ocupational.

Cand ma refer la munca intelectuala, nu ma refer strict de lucrari stiintifice, ci si la alte tipuri de lucrari cu valoare artistica (ex. opere de arta, romane). Nu inteleg de ce un pictor nu poate beneficia de aceleasi beneficii cu ale unuia care culege porumb sau scrie carti. La fel stau lucrurile si cu romanele. Unele dintre cele mai cunoscute romane ale literaturii universale au fost scrise in penitenciare (ex. Don Quijote de la Mancha, Our Lady of the Flowers, The Enormous Room etc.). De ce un autor de romane recunoscut nu ar putea benefica de o reducere de 30 de zile din pedeapsa? Evident, calitatea produsului respectiv trebuie evaluata si recunoscuta de comunitatea specialistilor din acel domeniu.

Aici se pot regasi mai multe solutii. In ceea ce priveste lucrarile stiintifice, s-ar putea construi un mecanism de tip peer review in care, in functie de domeniul lucrarii respective, sa fie solicitati trei specialisti (eventual, aflati pe o lista pusa la dispozitie de catre organizatiile profesionale – ex. Ad-Astra) care, independent unii de altii si in conditii de anonimat, sa evalueze daca acea lucrare intruneste standardele minime ale unei lucrari stiintifice pentru acel domeniu (originalitate, structura, coerenta, rigurozitate metodologica etc.). Mecanisme similare pot fi imaginate si pentru alte categorii de produse intelectuale. Daca vom abroga articolul referitor la lucrarile stiintifice si inventiile ar trebui sa abrogam si articolele referitoare la munca fizica. Nu vad de ce ar trebui incurajata numai munca fizica in mediul carceral. In opinia mea, convingerea ca nu pot fi elaborate lucrari stiintifice sau artistice in penitenciar este o prejudecata. Si chiar daca ar fi asa, ar trebui sa construim o realitate in care, cei care pot si doresc, sa poata elabora astfel de lucrari chiar si in aceste spatii. Judecand fara patos, am vazut printre lucrarile publicate de catre detinuti si cateva lucrari de istorie recenta sau memorialistica absolut admirabile. In final, ar trebui sa ne amintim ca inchisoarea inseamna numai privare de libertate si nimic mai mult. Cand vom intelege cu adevarat acest principiu de baza, vom reusi, poate, sa abordam problema inchisorii mai echilibrat si pragmatic.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "9 comments" on this Article:

  1. Consonant spune:

    ” Deci, recomandarea vine inainte de elaborarea lucrarii si nu atesta decat ca lucrarea se inscrie intr-o sfera stiintifica anume. Prin urmare, imi este greu sa inteleg de ce s-a cerut sanctionarea profesorilor care au semnat astfel de recomandari. Este extrem de posibil ca cele mai multe lucrari sa se inscrie unui spatiu stiintific anume. Probabil, lipsa de informare?”

    Domnule draga, chiar ne iei pe toti drept idioti? Cand detinutul G.C. face o cerere sa scrie o lucrare despre aliantele matrimoniale din tarile romane in evul mediu, prima intrebare pe care ti-o pui este daca cineva care nu are absolut nicio recomandare ca ar putea face asa ceva in conditii normale, nu cele anormale de penitenciar, ne ia drept idioti. Dar uite ca mai sunt si altii care marseaza la asa ticalosie!

  2. DanT spune:

    “Nu inteleg de ce un pictor nu poate beneficia de aceleasi beneficii … La fel stau lucrurile si cu romanele. … Evident, calitatea produsului respectiv trebuie evaluata si recunoscuta de comunitatea specialistilor din acel domeniu.”
    Adică să-i discriminăm pe pictorii şi scriitorii fără talent, refuzându-le eliberarea anticipată? :)
    Eu personal sunt preocupat de situaţia deţinuţilor care sculptează în boabe de orez, deorece n-am văzut pe nimeni să le ia apărarea. :)
    “In final, ar trebui sa ne amintim ca inchisoarea inseamna numai privare de libertate si nimic mai mult.” – dar problema e că dvs. căutaţi soluţii prin care, aşa cum remarcaţi mai înainte, “este subminata autoritatea instantei de judecata care isi vede sentinta diminuata in mod semnificativ pe un temei injust.”.

  3. Harald spune:

    Faptul că un deținut ar putea scrie romane în închisoare îl privește direct și personal. În ce mod ar putea fi asta un asemenea beneficiu pentru societate încât să-i fie redusă pedeapsa? E plină lumea de literatură de ficțiune, probabil sunt zeci de milioane de titluri. Valoarea literară a unui roman o decide piața și critica de specialitate, nu Administrația Penitenciarelor.

    Participarea la munca obișnuită are un rol educativ, contribuie la viitoarea reintegrare socială a deținutului. Însă munca scriitorului este individuală (și individualistă) prin excelență, pe el reintegrarea socială l-ar putea determina să aloce chiar mai puțin timp pentru scris decât în închisoare. Cât credeți că vor scrie Copos și Becali în libertate? :P

    Povestea asta cu lucrările științifice scrise în închisoare e doar un mod tipic românesc de a duce totul în derizoriu. Detenția, munca, eliberarea condiționată etc. Și nu în ultimul rând, chiar ideea de lucrare științifică e dusă astfel în derizoriu, însă la inflația de doctorate din RO chiar ar fi păcat să-i blamăm tot pe Copos și pe Becali pentru asta :)

  4. Anonymous Coward spune:

    Din comentariile de mai sus (asa putine cum sunt), se pot trage doua concluzii:

    1) Publicul romanesc e incapabil sa rationeze logic pe baza unor reguli clare. Ce legatura are capacitatea unui potential autor de a scrie sau nu o lucrare stiintifica despre un anumit subiect cu posibilitatea de abordare stiintifica a respectivului subiect? Sa-i ceri dascalului universitar sa ia in calcul acest aspect, cel putin in conditiile reglementarilor actualmente in vigoare inseamna in fapt sa-i ceri sa incale legea. Prima data trebuie schimbata legea – necesitate sustinuta si in articol – abia apoi cel care avizeaza un anumit subiect poate include si alte aspecte in procesul de decizie decat stricct posibilitatea de abordare stiintifica a unui subiect.

    2) Romanii nu considera munca intelectuala echivalenta cu munca fizica. In fapt, o considera inferioara. Drept e, in conditiile actuale, ceea ce fac detinutii scriitori e orice numai munca intelectuala nu. Asta nu inseamna, insa, ca munca intelectuala propriu-zisa nu e tot munca, cel putin la fel de valoroasa, ca instrument de reeducare si de reducere a probabilitatii de recidiva, precum munca fizica. Facand o eroare de rationament similara cu cea de la punctul 1), romanii se dovedesc incapabili de un rationament logic pornind de la premise bine definite. Faptul ca reglementarile actuale elimina orice urma de control al calitatii asupra rezultatelor muncii intelectuale, dar le pastreaza pentru munca fizica, nu justifica in nici un fel ideea cum ca munca intelectuala e imposibila sau inacceptabil de echivalat cu munca fizica, din punct de vedere al capacitatii de reeducare.

    Mai simplu spus: aparent, statistic, ca natie, suntem incapabili sa comparam mere cu mere, cand cosurile de ccomparat contin si pere.

    Sa fie oare obtuzitatea asta intelectuala cauzata de calitatea invatamantului de pe parcursul ultimelor doua decenii?

    • Consonant spune:

      Domnule draga, acum chiar ca ne iei drept idioti! Daca ai avea minima experienta cu stiinta, poate ca ai fi cugetat putin inainte de a lovi tastele cu falangele. Orice entitate care gireaza cercetarea stiintifica, mai inainte de a-si da acordul pentru demararea unui proiect stiintific, verifica daca petentul are minima calificare pentru a intreprinde acea cercetare. Simplu! Nicio institutie serioasa nu va gira vreun proiect adus de cineva care nu poate dovedi competenta in acel domeniu. Un cadru universitar care gireaza o posibila lucrare stiintifica din partea cuiva care nu-si poate dovedi competenta este, intr-o formulare blanda, sau corupt sau escroc.

    • Harald spune:

      @ Anonymous Coward – s-ar cuveni să faceți distincție între munca de dragul muncii și munca utilă. De exemplu, a săpa o groapă de vreo 20mc pe câmp și a o astupa la loc necesită o mare cantitate de muncă, însă utilitatea pe ansamblu e zero. Deși urmele gropii rămân, se vede că s-a muncit acolo. În mod similar ”munca intelectuală” prestată de Copos și Becali are tot valoarea zero. chiar dacă urmele se văd..

  5. Gheorghe spune:

    Hai sa fim oameni seriosi. Pai Becali cand deschide gura in trei vorbe face cinci greseli de exprimare si e capabil sa scrie lucrari stiintifice? Este clar o incalcare alegii de catre cei din penitenciare si nu m-as mira sa aflu la un moment dat si cati bani a platit acesti detinuti talentati pentru a fi lasati in pace.Hotia in Rpmania nu cunoaste limite nici in ce priveste cuantumul, nici in ce priveste diversitatea metodelor de a o face! Astia suntem si nu ar ajunge nici 50 de DNA-uri ca sa ii inculpe pe toti hotii!

  6. CT spune:

    Nu stiu câți dintre dvs cunoasteti viața din penitenciar. Pentru deținuți si personal. Sau măcar daca ati vizitat vreodată un penitenciar sau daca ati stat de vorba cu un deținut. Bănuiesc ca nu. Cel putin asa arată postările dvs. I. Durnescu chiar stie ce vorbeste. Eu nu sunt de acord cu tot ce a spus (partea cu profesorii e ușor altfel) insa adevarul este ca nici profesorii nu sunt toti la fel, nici jurnaliștii si nici deținuții, cu siguranța! Intr-un penitenciar gasesti analfabeți, intelectuali, țărani sau orășeni, foști angajați sau oameni care nu au muncit niciodata in viața lor. Recidiviști , oameni care au venit pentru prima data la închisoare, criminali si violatori, șoferi care au ucis din culpa sau corupți… Tineri si bătrâni, vizitați sau abandonați de familie … Pentru toate aceste categorii trebuie facut ceva! Unii poate nu au avut nicio șansa in viața lor iar altii au avut prea multe si le-au ratat. Ca afara.,. Pentru societate este important ca infractorul sa se întoarcă acasa mai bun decat a plecat sau măcar la fel… Da, sunt se acord ca munca intelectuala sa fie răsplătită. Nu, nu sunt de acord cu felul in câte s-a profitat de asta insa primii vinovați sunt politicienii si legiuitorii. Ei au lăsat lucrurile asa. Chiar nu vedeți?!



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Ioan Durnescu


Ioan Durnescu

Conf. Dr. la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala din Universitatea Bucuresti. - Universitatea Al I Cuza Iasi, 1993-1997 - Diploma de licenta in Asistenta Sociala - Uni... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)