Home » Analize »Justitie/Ordine publica » Citesti:

MRU nominalizat la șefia SIE. Gheorghe Iancu driblează magistral Constituția și dă în bară (cu capul)

Cetatean iunie 26, 2015 Analize, Justitie/Ordine publica
43 comentarii 4,047 Vizualizari

Rar mi-a fost dat sa vad un fost Avocat al Poporului atat de “cunoscator” in ale Constitutiei!

Ultima isprava a lui Gheorghe Iancu ca Avocat al Poporului a fost o sesizare in favoarea lui Adrian Nastase adresata CCR in anul 2012 cu putin inainte de lovitura de stat ; sesizarea, daca ar fi fost admisa, l-ar fi scapat pe viitorul N0049 de dosarul Trofeul Calitatii si de condamnarea cu executare ce se intrevedea la orizont; drept “rasplata” pentru aceasta sesizare facuta in 19.06.2012, in data de 3.07.2012 Gheorghe Iancu a fost debarcat de USL din functie!

Nu as fi dat atentie acestui fost “Avocat al Poporului” daca nu ar fi facut-o lata (juridic). Sa explic:

91. Presedintele Klaus Iohannis l-a propus pe MRU Parlamentului, pentru a fi votat ca sef al SIE. Temeiul constitutional al propunerii: articolul 65, alineatul 2, litera h) din legea fundamentala:

Camerele îşi desfăşoară lucrările şi în şedinţe comune, potrivit unui regulament adoptat cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, pentru [...] numirea, la propunerea Preşedintelui României, a directorilor serviciilor de informaţii şi exercitarea controlului asupra activităţii acestor servicii“.

2. Primul care a sarit ca ars a fost tata socru (Ilie Sarbu), care a scos o perla juridica: “E ilegală. Președintele face propunerea în CSAT și apoi vine la Senat. Nu am auzit să fie o ședință a CSAT. Am vorbit cu Victor Ponta, nu știa nimic, nu a fost consultat. Noi nu o să votăm. Nu s-a discutat nici în privat. PSD nu va vota în mod sigur propunerea”.

3. Cel care a preluat din zbor perla juridica si a transformat-o in briliant constitutional a fost Gheorghe Iancu, care a tinut sa explice relatia dintre legea nr. 1/1998 SIE, art. 6 alin 1 (“Conducerea Serviciului de Informaţii Externe se asigură de către un director, cu rang de ministru, numit de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării la propunerea Preşedintelui României”) si Constitutia Romaniei, art. 65, alineatul 2 litera h) amintit mai sus. Il voi cita pe Iancu in intregime si va rog sa incercati sa urmariti rationamentul acestuia:

3“Dânsul (președintele – n.r.) a spus așa: eu fac propunerea și ea se duce la Parlament. Până la urmă, s-a combinat legea din 1998 cu Constituția. Nu! Se aplică un singur text. Dacă te duci la lege, atunci îl numește CSAT-ul”, subliniază Gheorghe Iancu. „Trebuia să se adreseze CSAT. Și de acolo, nimic, pentru că Legea 1/1998 spune că îl numește CSAT-ul. Nu e nevoie de votul în Parlament, pentru simplul motiv că – a spus și Augustin Zegrean acest lucru – este neconstituțională, dar este legală. Sigur, e o aiureală, din punctul ăsta de vedere. Trebuie aplicată legea specială în domeniu. Pentru că legea aceasta n-a fost pusă în acord cu Constituția, este exact situația de la Șova: s-a aplicat regulamentul, cu toate că acel regulament era neconstituțional. Se aplică legea, chiar dacă legea e neconstituțională, dar se aplică legea, pentru că este legea specială în domeniu. Nu Parlamentul trebuie să-l numească! Și o să ridici acum 1.000 de opinii că până acum așa s-a procedat. S-a procedat prost”. (sublinierile apartin Digi24)

Daca nu ati inteles, traduc eu: intre o lege neconstitutionala (declarata “speciala”) si Constitutie, se aplica mereu legea, caci este “speciala”.

Inainte de a deslusi driblingurile juridice ale lui Iancu, sa intelegem, rapid, de ce vrea Ilie Sarbu ca decizia numirii lui MRU sa fie adoptata de CSAT si nu de Parlament; ginerele Ponta e vicepresedinte CSAT, in CSAT hotararile se iau prin consens si este destul un vot impotriva pentru a se bloca orice numire.

Sa ne intoarcem acum la Gheorghe Iancu si sa explicam acum, in asa fel incat sa inteleaga si domnia sa, relatia dintre legea 1/1998 a SIE si Constitutia Romaniei.

i) In primul rand, Iancu a citat gresit cele spuse de Augustin Zegrean, Presedintele CCR. Cu referire la numirea lui Claudiu Saftoiu la SIE, Zegrean a spus:

2Sigur, trebuia să se facă modificarea… Cum să zic, numirea este constituțională, dar e nelegală. Au descoperit problema în 2006, când l-au numit pe Săftoiu, dar, pentru că actele erau deja făcute, au mers așa în continuare și nu au mai modificat nimic. Este o lipsă acolo, un vid. Legea trebuie refăcută acolo. Cineva trebuie să pună acolo în text, că nu poți să folosești Constituția ca unealtă de lucru”.

Acum, vine domnul Gheorghe Iancu si incurca borcanele, citand gresit din Zegrean. Reluati, va rog, transcrierea interriului dat de Iancu la Digi 24, unde acesta zice: “a spus și Augustin Zegrean acest lucru – este neconstituțională, dar este legală”.

Aiurea in tramvai! Sa nu jucam alba-neagra cu particula de negare “ne”!

Augustin Zegrean a spus ca numirea este constitutionala, dar nelegala, pentru ca (si a oferit o explicatie) legea 1/1998 este dinainte de adoptarea Constitutiei din 2003. De altfel, si legea SRI si legea SIE au nevoie urgenta de modernizare juridica, iar articolul 6 din legea SIE este dovada cea mai buna, intrucat dateaza dintr-o vreme in care directorul SIE era numit de CSAT, in timp ce, dupa anul 2003, directorii serviciilor sunt numiti de Parlament. De aici aparentul conflict, pe care maestrul Iancu il rezolva printr-un dribling juridic de mare finete. Iata cum.

4ii) Citez: “Se aplică legea, chiar dacă legea e neconstituțională, dar se aplică legea, pentru că este legea specială în domeniu“. Maestrul Iancu reuseste sa slefuiasca, in direct, doua diamante de interpretare juridica:

- o lege trebuie aplicata chiar daca este neconstitutionala

- exista legi “speciale in domeniu” care sunt deasupra Constitutiei

iii) Sa reamintimca legile sunt de trei feluri, o spune Constitutia insasi, la art. 73, alin (1): “Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare“. Atat. Maestrul Iancu a inventat insa in direct la TV categoria legilor “speciale in domeniu”, care sunt deasupra Constitutiei!

iv) Nu exista, nici macar principial, un conflict juridic intre lege si Constitutie care sa fie transat in favoarea legii ”speciale”, pentru ca din start primeaza Constitutia cu a ei suprematie:

Art. 1 alin 5 din Constitutie: ”În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie“.

v) Ce se intimpla insa in cazul de fata, al aparentului conflict intre legea 1/1998 (care cere ca seful SIE sa fie numit de CSAT) si art. 65 din Constitutie (care stipuleaza ca Parlamentul numeste sefii serviciilor secrete)? Pentru maestrul Iancu, mare cunoscator in ale Constitutiei, se pot furniza trei solutii:

- Prima. Citirea si aplicarea articolului 154 din Constitutie privind conflictul temporar de legi:

5(1) Legile şi toate celelalte acte normative rămân în vigoare, în măsura în care ele nu contravin prezentei Constituţii.

(2) Consiliul Legislativ, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a legii sale de organizare, va examina conformitatea legislaţiei cu prezenta Constituţie şi va face Parlamentului sau, după caz, Guvernului, propuneri corespunzătoare“.

Faptul ca onor Consiliul Legislativ nu a facut de 12 ani (!!!) Parlamentului propunerea de modificare a legii 1/1998 e spre blamul sau, insa acest lucru nu e o scuza pentru a incerca, precum maestrul Iancu, un dribling de mare finete al Constitutiei (pentru a aplica o lege clar neconstitutionala). Articolul 154 alin 1 din Constitutie este un zid de care nu se poate trece cu fente juridice ieftine si peste care nu se poate arunca nici o minge/lege “speciala”!

- A doua. Citirea si aplicarea Deciziei 261/2015 a CCR:

7Chiar şi în absenţa unei jurisprudenţe a instanței de contencios constituțional de asanare a viciilor de neconstituționalitate, supremația Constituției obligă la o interpretare a sistemului normativ [...] în concordanţă cu Legea fundamentală; orice abatere de la aceasta concordanţă conduce la nulitatea  dispozițiilor legale în cauză“.

In traducere: chiar daca CCR nu a constatat explicit printr-o decizie ca art. 6 alin 1) din legea 1/1998 este neconstitutional, suprematia Constitutiei atrage, prin raportare la art. 1 alin 5 si art. 154 alin 1 din Constitutie (citate mai sus) nulitatea de drept a art. 6 alin 1) din legea SIE.

Poate Gheorghe Iancu, fost avocat al Poporului, se declare aceasta lege chiar “galactica” ori “cosmica” (nu doar “speciala in domeniu”), articolul 6 alin 1 ramane la fel de nul sub aspect juridic !

9- A treia si cea mai frumoasa sub aspect politic. Pentru a nu mai da dureri de cap maestrului Iancu si senatorului Ilie Sarbu, premierul interimar Gabriel Oprea poate da o Ordonanta de Urgenta prin care sa puna in acord  legea 1/1998 cu legea fundamentala. A spus-o insusi Augustin Zegrean inca din  februarie 2015:

Este o lipsă acolo, un vid. Legea trebuie refăcută acolo. Cineva trebuie să pună acolo în text, că nu poți să folosești Constituția ca unealtă de lucru [...] Legea trebuie modificată printr-o altă lege sau chiar și printr-o ordonanță de urgență, mai ales că postul de director al SIE este vacant acum, iar urgența s-ar justifica (sursa).

10Prin urmare, pentru ca fostul Avocat al Poporului (care, atentie, daca se va schimba majoritatea parlamentara, va dori sa devina judecator CCR in 2016, v-o dau in scris!) sa isi probeze solidele cunostinte juridice, il invit public sa imi conteste interpretarea de mai sus sau, si mai bine, sa faca direct o sesizare de nelegalitate la CCR in caz ca MRU este numit sef la SIE.

As vrea sa vad cum argumenteaza Gheorghe Iancu la CCR ca eventuala numire a fost constitutionala, dar nelegala.

Sunt tare curios sa vad cum dovedeste el suprematia legii “speciale” in dauna Constitutiei!

Articol publicat si pe blogul Politeia.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "43 comments" on this Article:

  1. ada spune:

    Acesta este unul dintre dascălii din învățământul superior. Și câți mai sunt ca el!
    …Unde ne sunt dascălii de altădată!!!!!!!!!!!!!

  2. Peter Manu spune:

    Dezbaterea ar castiga daca am cunoaste pregatirea juridical a persoanei care semneaza “Cetatean”.

    • Cetatean Cetatean spune:

      Buna ziua! Va contrazic. Dezbaterea are de castigat numai daca argumentele invocate sunt corecte (sub aspect logico-juridic), indiferent cat poarta la pantofi sau ce pregatire au cei care la propun.

      • Mihail Lungu Mihail Lungu spune:

        Nu pot decât să vă dau 100% dreptate.
        Văd două posibilităţi. Dacă cititorul (care vrea să comenteze) are habar de materie, atunci va putea recunoaşte singur, fără ajutorul unei informaţii colaterale (“Da ăsta cine naiba mai e?”), calitatea argumentelor prezentate şi le va putea lua în considerare, chiar dacă este de altă părere. Dacă, dimpotrivă, este un ageamiu, atunci oricum ar trebui să-şi ţină gura.

  3. Cetatean Cetatean spune:

    Buna ziua :)

    Gheorghe Iancu este conferentiar universitar la Facultatea de Drept din Bucurest, formator a zeci de mii de studenti, viitori avocati, juristi, judecatori, procurori.

    http://www.drept.unibuc.ro/dyn_doc/cv/Iancu-Gheorghe.pdf

    Intre 1990 si 1995, in plina epoca Iliescu, a fost procuror la Parchetul de pe langa Inalta Curte. Intre 1995 si 2000 a fost secretar al CCR (!!!).

  4. victor L spune:

    Recunosc: iti trebuie mult curaj (ma feresc de alta rima) ca sa te dai arbitru, adica sa analizezi spusele dlor Zegrean si Iancu. Ma gindesc ca ar trebui sa le fii coleg :P
    In fond, ambii au analizat aceleasi neconcordante intre Legea SIE si Carticica.
    Doar ca privind din unghiuri diferite.
    Daca legea SIE este nelegala, zic eu, nepriceputul, atunci si functionarea SIE este nelegala.
    Marturisesc: nu am nimic impotriva lui MRU la sefia SIE. Dar nu am putea sa nu mai perpetuam ilegalitatile?
    Dezbaterea initiata de @ Cetatean, pentru a fi fost credibila, trebuia sa plece de la “ce facem” cu nepotrivirile intre unele legi si Constitutie.
    O observatie de cititor: pentru a-l ingropa pe Iancu, nu prea ii sint analizate spusele, ci eventualele “pactizari” cu dusmanul.
    Incorect.

    • Cetatean Cetatean spune:

      Buna ziua! Sa ramanem la obiect, si sa nu speculam (inutil) asupra presupuselor motivatii ale autorului textului de mai sus. Nu dezbatem intentii, ci argumente. Multumesc.

  5. Klamm spune:

    Referitor la analiza oferita de G Iancu, exista un sambure de adevar, dar acesta nu rezida in explicatia oferita, incurcand merele cu perele.
    Ceea ce (probabil) a vrut sa sustina este ca o lege este prezumata a fi constitutionala pana la declararea neconstitutionalitatii ei de catre CCR (principiul specialia generalibus derogant se aplica doar actelor normative de acelasi rang, nefiind incident in speta). Principiul este la fel de valabil si pentru alte acte normative (eg o hotarare de consiliu local e prezumata legala pana la declararea nelegalitatii de instantele de contencios administrativ; mai mult in concios administrativ, instantele pot suspende hotarari, ceea ce CCR, din pacate si spre deosebire de alte CC, nu poate. Un exemplu practic este OUG privind migratia alesilor locali: toata lumea stia ca e neconstitutionala, dar nu se putea face nimic; nicio instanta din tara nu a constatat incetarea functiei de ales local ca urmare a ‘migrarii’ in acea perioada.

    Ceea ce ar prezenta o utilitate practica (si despre care nu a vorbit nimeni) ar fi ca actualul Avocat al Poporului sa ridice din oficiu o exceptie de nelegalitate a prevederilor din legea SIE, dar probabil ca asteptarile sunt prea mari…
    Sau, daca tot vine vorba, de ce nu a ridicat-o dl Iancu cat a fost Avocat al Poporului? Nu cred ca a fost chiar atat de ocupat cu solutionarea petitiei lui AN.

    • Cetatean Cetatean spune:

      Buna ziua!

      “Ceea ce ar prezenta o utilitate practica (si despre care nu a vorbit nimeni) ar fi ca actualul Avocat al Poporului sa ridice din oficiu o exceptie de nelegalitate a prevederilor din legea SIE, dar probabil ca asteptarile sunt prea mari…”.

      Este inutil. Art. 154 alin 1) din Constitutie a desfiintat de drept art. 6 alin 1 din legea 1/1998

      “(1) Legile şi toate celelalte acte normative rămân în vigoare, în măsura în care ele nu contravin prezentei Constituţii.

      Art. 6 alin 1 din legea SIE contravine art. 65, alin 2 litera h) din Constitutie, prin urmare ea nu mai este in vigoare. Decizia 215/2015 a CCR confirma dispozitivul argumentativ: “Chiar şi în absenţa unei jurisprudenţe a instanței de contencios constituțional de asanare a viciilor de neconstituționalitate…”

      • AndreiV spune:

        1) Se pot ridica exceptii de NECONSTITUTIONALITATE, nu nelegalite
        2) Prin constituție se consacra IN LINII GENERALE norme care, vor fi reluate ulterior prin LEGE.
        În cazul prezentat e vadid neconstituțional art. din legea SIE dar in multe alte situatii sunt atat argumente pentru validitate cat si pentru neconstituționalitate. (Exemplu, în Decizia 503/2010 Biroul electoral nu poate de la sine putere sa decida neconstitutionalitatea pentru ca DOAR CCR ESTE INSTANTA DE CONTENCIOS CONSTITUTIONAL) De aici ey clar existenta unei PREZUMTII DE CONSTITUTIONALITATE pana la decizia CCR prin care se constata contrariul. Legea se aplica.
        3) In cazul nostru avem un aparent conflict de competenta, rezolvabil in coditiile art. 146 lit. e.
        4) Cand I. spune ca se aplica legea speciala in domeniu, ( aici opinie personala) se refera la faptul ca diferitele dispozitii se reiau prin legi, ca doar e Autoritate centrala autonoma de specialitate art. 117 alin. (2) CR, si legea care reglementeaza autoritatea e una speciala.
        Nu vorbim de specialia generalibus derogant pentru ca nu au aceeasi forta normativa(Kelsen).

        …Gh. Iancu e profesor, nu conferentiar…

        • Cetatean Cetatean spune:

          buna seara!

          “1) Se pot ridica exceptii de NECONSTITUTIONALITATE, nu nelegalitate”.

          Stiu, era o ironie la adresa lui Iancu, daca nu v-ati dat sema, cred ca imi acordati macar atat, ca stiu ca exceptiile sunt de neconstitutionalitate.

          2) Faptul ca e profesor nu il scuza, dimpotriva. Nu reiese asta din CV.

          3) “Prin constituție se consacra IN LINII GENERALE norme care, vor fi reluate ulterior prin LEGE”. De acord.

          In cazul de fata insa, legea 1/1998 dateaza dinaintea acestei Constitutii actuale. Prezumtia de constitutionalitate NU se aplica in acest caz in care legea e vadit in contradictie cu Constitutia.

          4) “In cazul nostru avem un aparent conflict de competenta, rezolvabil in coditiile art. 146 lit. e”. Sunteti in eroare maxima, ceea ce sustineti se refera la un conflict juridic de natura constitutionala (care e altceva decat conflictul de competenta), definit in Decizia 53/2003.

          Conflictul juridic de natura constitutionala intre autoritati publice presupune acte sau actiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe isi aroga puteri, atributii sau competente, care, potrivit Constitutiei, apartin altor autoritati publice, ori omisiunea unor autoritati publice, constand in declinarea competentei sau in refuzul de a indeplini anumite acte care intra in obligatiile lor » (Decizia 53/2005).

          Deci, care sunt autoritatile in conflict in aceasta speta legata de legea SIE si cum anume sunt ele in conflict?!

  6. MOMO spune:

    Dupa cunostintele mele o lege nu e neconstitutionala decat daca o declara CCR astfel. Pana atunci, oricat de evident ar fi ca legea SIE nu e in conformitate cu prevederile Constitutiei, legea se aplica.

    Daca CCR a declarat 1/1998 neconstitutionala (ceea ce eu nu stiu sa se fi intamplat inca) legea nu se aplica. Dar daca CCR nu s-a pronuntat atunci legea se aplica. Nu conteaza cat de evident este in contradictie cu Constitutia in opinia mea sau a autorului. Pana nu se pronunta singura institutie abilitata legea e valabila.

    E exact ca in procesul penal. Nu are importanta cat de clar este cazul, inculpatul este nevinovat pana la pronuntarea sentintei. N-are importanta daca dovezile sunt covarsitoare, nici macar nu conteaza daca si-a recunoscut fapta. Pana nu se pronunta sentinta de catre instanta inculpatul e nevinovat. Asa functioneaza statul de drept.

    • Cetatean Cetatean spune:

      Buna ziua! Cred ca am fost suficient de clar citand atat art. 154 din Constitutie, cat si Decizia 261/2015, care se refera la modul in care se solutioneaza un conflict temporar intre o lege si Constitutie. Nu este intotdeauna nevoie de o decizie explicita a CCR, mai ales daca (e cazul de fata!) legea respectiva dateaza dinainte de adoptarea acestei Constitutii si daca art. 154 din Constitutie se refera exact la acest tip de situatii.

      • MOMO spune:

        Din pacate presedintele CCR Dl. Zegrean va contrazice chiar in pasajul citat: “nu poți să folosești Constituția ca unealtă de lucru”. Va faceti ca nu intelegeti dar Zegrean se refera la faptul ca numirea se face in baza legii si cand a fost numit Claudiu Saftoiu prin vot in parlament s-a comis o ilegalitate dar actele erau deja facute si s-a mers pe burta.

        Banuiesc ca nu aveti studii juridice. Autodidact nu?

        Profesorul Iancu nu il citeaza exact pe Zegrean pentru ca face referire la situatia opusa celei descrise de dl. Zegrean in citat si anume numirea prin decizie CSAT. Zegrean a spus ca numirea prin vot in parlament e “constitutionala dar nelegala”. Putem insa deduce ca numirea prin CSAT, la care se refera dl. Iancu “legala dar neconstitutionala”.

        Daca postati articole in care combateti pe teme juridice va recomand sa studiati mai aprofundat temele pe care le abordati. Opiniile pe care le postati sunt superficiale si au o aura de amatorism. Simpla citare a unui articol din Constitutie nu e suficienta.

        Dar unde cred ca depasiti limita este in cazul “citarii” din Decizia 215/2015 a CCR. Daca ati fi jurist, si sper ca nu sunteti de dragul acestei meserii, as da cu dvs. afara. Pasajul citat de dvs. este din PUNCTUL DE VEDERE AL PETENTULUI adica Ministerului Public exprimat prin Adresa nr.897/C/836/III-3/2015. Curtea insa prin Decizia 215/2015 RESPINGE acest punct de vedere:

        “………………………
        55.
        Susținerea autorului sesizării, potrivit căreia existența unor decizii ale Curții Constituționale prin care a fost constatată neconstituționalitatea unor prevederi similare din legi sau regulamente ale Camerelor Parlamentului ar fi generat în sarcina Parlamentului, respectiv a Senatului, obligația modificării dispozițiilor a căror constituționalitate se contestă pe calea prezentei cereri de soluționare a unui conflict juridic de natură constituțională nu poate fi primită. Inacțiunea Senatului de a modifica art.173 din Regulament în sensul celor statuate de Curtea Constituțională în deciziile invocate nu constituie o încălcare a prevederilor constituționale referitoare la caracterul definitiv și general obligatoriu al actelor instanței constituționale. Senatul ar fi fost ”în culpă” dacă ar fi omis să modifice dispozițiile declarate neconstituționale, iar nu dispoziții care, deși virtual neconstituționale, se bucură de prezumția relativă de constituționalitate atâta vreme cât aceasta nu a fost înlăturată în urma efectuării unui control al Curții. Cu alte cuvinte, numai în măsura în care autoritățile publice menționate ar fi refuzat să pună în acord dispozițiile art.173 din Regulamentul Senatului cu decizii prin care se constata neconstituționalitate a acestora, s-ar fi putut pune în discuţie un eventual conflict juridic de natură constituțională generat de conduita omisivă a Parlamentului sau Senatului.
        ………………………………………..”

        Va atrag atentia asupra urmatorului pasaj de mai sus:

        “Senatul ar fi fost ”în culpă” dacă ar fi omis să modifice dispozițiile declarate neconstituționale, iar nu dispoziții care, deși virtual neconstituționale, se bucură de prezumția relativă de constituționalitate atâta vreme cât aceasta nu a fost înlăturată în urma efectuării unui control al Curții.”

        Adica nu cum spuneti dvs. ci tocmai invers Curtea afirma ca o dispozitie (si implict lege) se bucura de “prezumtia” de constitutionalitate pana cand CCR afirma expres contrariul.

        • Cetatean Cetatean spune:

          Momo,

          1. “Din pacate presedintele CCR Dl. Zegrean va contrazice chiar in pasajul citat: “nu poți să folosești Constituția ca unealtă de lucru”. Va faceti ca nu intelegeti dar Zegrean se refera la faptul ca numirea se face in baza legii si cand a fost numit Claudiu Saftoiu prin vot in parlament s-a comis o ilegalitate dar actele erau deja facute si s-a mers pe burta”.

          Inteleg foarte bine. De aceea am scris ca Premierul interimar ar trebui sa dea un OUG. Nu poti folosi Constitutia ca unealta de lucru, insa nici nu poti invoca o lege neconstitutionala impotriva Constitutiei, in virtutea unui procedurism rigid si orb. Art. 154 alin 1) din Constititie ne scoate din aceasta situatie chiar fara interventia CCR.

          2. “Banuiesc ca nu aveti studii juridice. Autodidact nu? Daca postati articole in care combateti pe teme juridice va recomand sa studiati mai aprofundat temele pe care le abordati. Opiniile pe care le postati sunt superficiale si au o aura de amatorism. Simpla citare a unui articol din Constitutie nu e suficienta”.

          Multumesc pentru sfat, voi tine cont de el; sper sa imi imbunatatesc rata de succes a sesizarilor admise deja de CCR. Am si sesizari respinse, din pacate.

          3. Da, este adevarat ca fragmentul citat de mine din Decizia 261/2015 face parte din argumentatia petentului. Am ales sa il citez pentru ca CCR ii accepta nervul argumentativ principal (desi ii respinge aplicarea in speta Regulamentului Senatului despre care este vorba in Decizia 261) atunci cand scrie “Prin urmare, regimul juridic constituţional, legal şi regulamentar impune ca, în temeiul art.1 alin.(5) din Constituție, normele [...] să fie interpretate şi aplicate cu respectarea principiilor nediscriminării, al ierarhiei actelor normative şi al supremaţiei Constituţiei“. Aici, in speta noastra, e vorba despre cum aplicam legea 1/1998 in raport cu Constitutia din 2003. Raspunsul CCR: respectand in primul rand suprematia Constitutiei, mai ales ca ea contine un articol special (154 alin 1) care caseaza sub aspect constitutional legea 1/1998 (Art. 6 alin 1) fara a mai fi nevoie de interventia CCR.

          Ceea ce invocati Dvs (prezumtia de constitutionalitate cate vreme CCR nu se exprima inca asupra legii) este, ca regula, corecta, insa nu tine cont de situatia specifica a legii SIE, care dateaza dinainte de adoptarea acestei Constitutii si care sta sub regimul art. 154 alin 1)

          “(1) Legile şi toate celelalte acte normative rămân în vigoare, în măsura în care ele nu contravin prezentei Constituţii.

          Daca interpretarea Dvs ar fi primita in acest caz, am continua sa aplicam legi vadit neconstitutionale doar pentru ca CCR inca nu s-a pronuntat. Or, art. 154 alin 1 intezice acest lucru. Sa nu confundam spiritul si litera Constitutiei cu procedurile.

          • MOMO spune:

            Va multumesc pentru precizari.

            Nu sunt de acord insa cu interpretarea pe care dvs. o faceti privitioare la art. 154 a1. Nu este la latitudinea oricui sa decida ce legi anterioare Constitutiei sunt in contradictie cu aceeasta. Doar CCR prin decizia sa poate stabili acest lucru.

            Este si parerea mea ca 1/1998 trebuie abrogata. Dar procedura legala este contestarea ei la CCR, decizia Curtii si apoi vorbim. Pana aceasta procedura nu este indeplinita oricat de “vadit” este ea in contradictie Constitutia 1/1998 este in vigoare. Asa functioneaza lucrurile.

            Daca 1/1998 e “vadit” neconstitutionala si implicit casata din oficiu ce facem cu 2/1998? Poate mie imi pare si ea “vadit” neconstitutionala. Sau nu “vadit” dar “destul de” neconstititutionala. Sa nu o respect? In general credeti ca e o idee buna sa lasam la aprecierea oricui daca o lege e neconstitutionala sau nu, si implicit respectarea ei?

        • Mihail Lungu Mihail Lungu spune:

          @MOMO
          ” [ ...] Banuiesc ca nu aveti studii juridice. Autodidact nu? [...] Daca postati articole in care combateti pe teme juridice va recomand sa studiati mai aprofundat temele pe care le abordati. Opiniile pe care le postati sunt superficiale si au o aura de amatorism. Simpla citare a unui articol din Constitutie nu e suficienta. [...] Daca ati fi jurist, si sper ca nu sunteti de dragul acestei meserii, as da cu dvs. afara. [...]
          Ar trebui să vă legaţi mai mult de conţinutul articolului, şi mai puţin de faptul că autorul face sau nu face parte din casta juriştilor.
          Mă veţi scuza, jurist sau nu, gradul de profunzime al argumentelor etalate de d-vs. nu justifică câtuşi de puţin aroganţa pe care o manifestaţi. Şi cu atât mai puţin derapajul verbal.

    • Mircius spune:

      Daca MRU este numit dupa legea SIE, se poate face contestatie la CCR si vom avea raspunsul dat in cazul Sova : Constitutia este suprema, se aplica, adaptati legea cu Constitutia.

      Daca MRU este numit conform Constitutiei, se poate face de asemenea contestatie la CCR. Care va da acelasi raspuns.

      Deci, trebuie mers pe Constitutie – cred ca si juristii lui Johannis au calculat, poate ca au si dat inainte un telefon lui Gusti.

      • Cetatean Cetatean spune:

        Buna ziua!

        “Daca MRU este numit conform Constitutiei, se poate face de asemenea contestatie la CCR. Care va da acelasi raspuns”.

        asa cum am scris, il provoc pe Iancu sa faca o contestatie, abia astept sa vad temeiul procedural si articolul constitutional incalcat! :)

    • Monica spune:

      @MOMO
      > … inculpatul este nevinovat pina la pronuntarea sentintei …
      Asta este o smecherie a avocatilor.
      Un infractor este vinovat, din momentul in care a comis o infractiune, indiferent ce hotaraste justitia. Un infractor nu poate fi pedepsit pina nu se pronunta justitia. Este cu totul altceva.
      Justitia nu se poate pronunta corect daca :
      - nu sunt probe
      - probele au fost distruse sau ascunse
      - nu exista martori
      - au fost adusi martori mincinosi
      - victima este amenintata si nu depune plingere
      - judecatorii sunt corupti
      Un hot este hot, din momentul in care a furat, indiferent ce spune justitia.
      Un tilhat este infractor, din momentul in care a tilharit, indiferent ce spune justitia.
      Un violator este infractor, din momentul in care a violat, indiferent ce spune justitia.

  7. Lucian Miulescu Lucian Miulescu spune:

    Profesorul Gheorghe Iancu s-a referit, cred, la principiul de interpretare juridica “specialia generalibus derogant” (legea speciala deroga de la legea generala), de aceea a numit Legea 1/1998 “speciala”. Insa ma alatur consideratiilor dvs. si cred ca principiul e aplicat gresit: chiar daca e generala, Constitutia e in acest caz deosebit de specifica: “Camerele îşi desfăşoară lucrările şi în şedinţe comune, potrivit unui regulament adoptat cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, pentru: numirea, la propunerea Preşedintelui României, a directorilor serviciilor de informaţii şi exercitarea controlului asupra activităţii acestor servicii”.
    Prevederile Constitutiei prevaleaza asupra legilor obisnuite, nu numai in baza textelor indicate foarte corect de dvs., ci si potrivit interpretarii teleologice: legiuitorul constitutional din 2003 a avut in vedere punerea serviciilor de informatii sub control parlamentar, pentru indeplinirea unei cerinte a aderarii la NATO! Asadar, argumentele PSD si ale domnului profesor nu stau in picioare.

    • Cetatean Cetatean spune:

      Multumesc! Sunt de acord cu Dvs. Principiul “specialia generalibus derogant” nu se aplica aici.

  8. RazvanM spune:

    De ce?

    Asta este prima intrebare pe care trebuie sa ne-o punem cand citim un articol din Constitutie. Pt. ca in spate exista pagini intregi de dezbateri si referinte catre situatii concrete care explica de ce presedintele numeste sefii de servicii secrete si in ce conditii.

    In rest simt o tristete mare ca avem construit un sistem legal, dar nu mai avem oameni capabili sa-l inteleaga si sa-l aplice corect. Daca nu le faci proces de intentie ii banuiesti de minte slaba. Iar perspectivele nu sunt tocmai roz.
    Aceeasi situatie se prefigureaza in sistemul medical – unde inca n-am vazut ce este mai rau.

  9. paul spune:

    O lege nu poate fi declarata neconstitutionala de catre noi, cetateni sau ce om mai fi, nici de catre Dl. Iancu, nici macar de catre Dl. Zegrean, prin interventii de presa. Atat timp cat nu e declarata astfel de catre cine trebuie, ramane sa produca efecte juridice. In al doilea rand, va inselati amarnic, Dl Iancu a fost promovat de catre regimul Basescu si s-a comportat tot timpul ca atare. Despre priceperea juridica , ar fi mai bine sa ii intrebati pe studenti…. :)

    • Cetatean Cetatean spune:

      buna seara!

      “Atat timp cat nu e declarata astfel de catre cine trebuie, ramane sa produca efecte juridice”.

      Constitutia, art. 154, alin 1) o declara. Acel articol a fost gandit special pentru acest tip de situatii.

    • bec spune:

      ”domnul” iancu ”Intre 1990 si 1995, in plina epoca Iliescu, a fost procuror la Parchetul de pe langa Inalta Curte. Intre 1995 si 2000 a fost secretar al CCR”. Asa cum si tu ai fost promovat trol de catre ”profesorul” de devalizat bugetul statului si turnatorii ordinare.

    • Hantzy spune:

      Atunci, pana la declararea unei legi ca fiind neconstitutionala, putem sa o aplicam? Cum anume? Intotdeauna? Aleator? O data legea, alta data Constitutia?

      Asta e necazul cel mare al Romaniei, cred. Ne-am obisnuit sa fentam, sa driblam, sa cautam lacune sau interpretari care sa ne convina, sa ne serveasca interesele de moment, oricat de trase de par ar fi aceste interpretari. Si facem asta mai ales la numirea unor demnitari. Tocmai pentru ca, in Romania, institutia se confunda, pana la limita maxima, cu persoana care o conduce. E necesara o reforma din acest pdv. Liderul sa poata adauga nuante personale in strategia activitatii team-ului pe care-l conduce, dar sa nu poata influenta decizional obiectivele finale ale acestuia. Se mizeaza prea mult pe fidelizarea liderului, deci a intregii institutii, fata de decidentul care face numirea. Numai astfel vad explicatia pentru inversunarea politicului atunci cand se apropie numirea vreunui demnitar la SIE, la PG, la ANI, la DNA, la CCR, la ICR, la IICCMER, la ETC.

      • Cetatean Cetatean spune:

        Legea se aplica intotdeauna. In cazul de fata insa, avem o situatie de exceptie (recunoscuta si de Presedintele CCR, care a cerut reporterilor ce ii luau interviu in februarie 2015 timp sa se documenteze inainte de a da un raspuns) care sta sub regimul juridic al art. 154 alin 1 din Constitutie (conflictul temoporar de legi) in care o lege de dinaintea Constitutiei contine o prevedere vadit neconstitutionala. In acest caz, se tine cont de principiul general al suprematiei Constitutiei si de regula de aplicare stabilita de art. 154 alin 1: legile anterioara Constitutiei raman in vigoare in masura in care ele nu contravin prezentei Constitutii. Cel mai curat la nivel juridic si procedural este, in aceste situatii, un OUG de punere in acord a legii 1/1998 cu Constitutia, a spus-o si Zegrean.

        • Hantzy spune:

          Multumesc de raspuns! Sustin acelasi pdv.
          Intrebarea din comment-ul meu era adresata lui Paul si ii cerea sa decida ce lege ar aplica duumnealui: cea specifica su cea fundamentala? Ambele fiind in vigoare si constitutionale (una prin lipsa unei declaratii a CCR), dupa cum reiese din afirmatiile dumisale.

  10. Alexandru spune:

    Nevertheless, domnul Iancu era bun in 2012. Tin si acum minte, motivul principal pentru care mi s-a parut actiunea USL o lovitura de stat nu a fost suspendarea lui Basescu ci actiunea in forta, schimbarea legilor, schimbarea lui Blaga, schimbarea avocatului poporului. Mai mult de atat, tin minte ca Gheorghe Iancu era foarte laudat in acea vreme si considerat un bun Avocat al Poporului. Acum, departe de mine gandul de a va contesta dreptul de a critica argumentele sale juridice dar referitor la activitatea sa ca avocat al poporului impresia mea este ca a fost de calitate foarte buna, cel putin asa s-a si argumentat atunci…

    • victor L spune:

      @ Alexandru,
      Gheorghe Iancu este un om mai in virsta, nu se schimba chiar de la o zi la alta.
      Unii dintre noi, mai plini de avint, schimbam taberele politice la fel ca politicienii.
      In cazul asta e clar ca spusele lui Iancu nu mai “corespund”, nu mai saint “pe linie”.
      In fond e foarte clar ca din dilema asta nu se poate iesi decit adaptind Carticica la legea SIE, ori schimbam Carticica; si asa e depasita :P
      Altfel vor fi discutii interminabile si toata lumea va avea dreptate.

      • Cetatean Cetatean spune:

        buna ziua, Victor, asta e cea mai tare pe ziua de azi! :D

        “In fond e foarte clar ca din dilema asta nu se poate iesi decit adaptind Carticica la legea SIE”

        • victor L spune:

          salut, Cetatean,
          o fi absurda “propunerea” (oricum, era o gluma) , dar nu e mai absurda decit situatia in care ne aflam, legi ( caci mai exista cazuri) care contrazic Constitutia. Si o seama de constintutionalistii se zbat sa lamureasca ceea ce nu poate fi lamurit, decit dupa vechiul vers “din greseala in greseala, pina la victoria finala”.

  11. X spune:

    MRU ramane in istoria Romaniei ca unul din distrugatorii minoritatii romanesti din Ungaria prin lichidarea mostenirii Gojdu care ar fi salvat minoritatea romana de la extinctie si asimilare . MRU e fan Jobik? Raman niste semne de intrebare care ridiculizeaza toata dreapta din Romania. Rusineeeeeeeee!

  12. ion adrian spune:

    Cred ca in situatia atuala daca Iohanis facea ce spune legea speciala acest lucru putea fi atacat la CCR ca si pentru Sova si desigur ca CCR ar fi cerut corectat legii. Faptul ca Iohanis a aplicat direct constitutia este OK caci CCR nu ar putea anula ceasta procedura deavand motive constitutionale ci ar cere din nou acordul legii cu Constitutia si cu ce a facut corect dl Iohanis. Punct.

  13. DanSu spune:

    Văd că cele mi aprige argumente (contra) aduse aici, constau în esență în a reproșa autorului că nu are studii de drept. În rest aceleași inepte argumente cu nu se poate aplica norma constituțională ci legea neconstituțională pentru că nu e declarată (încă) neconstituțională. Argumente de gâgă cretin care se plânge că fabricantul mașinii e de vină pentru că nu a precizat în cărticica de utilizare că trebuie apăsat pe frână când drumul se termină cu un zid.
    Despre calculatoare își dau cu părerea o mulțime de utilizatori, fără studii de electronică sau informatică și nimeni nu pare oripilat. Ba chiar sunt date exemple cu puști de 8-9-10 ani ce lucrează bine și foarte bine cu aceste instrumente electronice. Iar legea și sistemul legislativ îl utilizăm toți și mereu, de când traversăm strada sau conducem mașina, și când dăm muzica mai încet să nu deranjăm vecini.
    Ce a prezentat @Cetățean, sunt niște opinii argumentate, cu citate legale la subiect, într-o discuție logică, pentru oameni ce pot gândi cu capul lor. Logica nu e un atribut exclusiv al legii, ci e o proprietate intelectuală a omului.
    Ce trebuie să explice criticii articolului e simplu: Pe ce baza ar putea contesta ei la curtea constituționala aplicarea unei norme constituționale în cuda unei norme legale dar neconstituționale? Contraargumentați logic stimați critici ai articolului, nimeni nu vă cere un tratat de drept. De exemplu o fraza din contestatie de genul:
    Numirea nu e legala pentru ca e constituțională.
    Sau ceva de genul ăsta.
    A spune că e constituțional dar nu e legal echivaleaza cu a spune că Robinson Crusoe nu avea voie să vâneze ca să mănânce (de fapt sa supravietuiasca) întrucât nu se deschisese sezonul de vânătoare.

    • victor L spune:

      @ DanSu,
      exista comentarii care nu sint de genul “aprige argumente (contra)”, ci sesizeaza haosul, neclaritatile din legistatia romaneasca, cind fiecare are dreptate dupa anecdota “ai dreptate” , “si tu ai dreptate” , “si voi aveti dreptate”.
      Daca legea SIE ar fi “supusa” pretentiilor Constitutiei, doar rautaciosii ar avea de mîrîit.
      Acum, e normal ca lumea sa se imparta in tabere, dupa interese ori ‘facultati”. Caci ambele tabere au dreptate.
      Sint convins ca exista comentatori ca mine, care nu au nimic impotriva ca MRU sa fie numit la SIE, dar ii nemultumeste haosul care e benefic uslamismului, si nu statului de drept.
      Ca o observatie colaterala: cind nici pentru constitutionalisti problema nu e limpede, iar noi intram in discutie sa le dam palme, pentru mine e clar: haos. Sintem (unii) parte a unor tabere.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Cetatean


Cetatean

Cetatean este administratorul platformei Politeía (fostul blog Theophylepoliteia). Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)