Home » Justitie/Ordine publica » Citesti:

Noul Cod Civil are nevoie de judecatori care stiu si inteleg viata

Catalin Predoiu octombrie 3, 2011 Justitie/Ordine publica
10 comentarii 4,400 Vizualizari

Un cod civil este mai mult decat o lege. Este filosofie de viata pusa in litera de lege.  Este Constitutia Civila a Natiunii. Am spus ca Noul Cod Civil este un Cod al libertatii. In toate cartile codului gasim acest fir conducator. O alta idee-forta este cooperarea, negocierea, tranzactionarea. In fine, o a treia este egalitatea de sanse. Acest cod va schimba in timp mentalitatile si comportamentele oamenilor si institutiilor pe care ei le creeaza.

Vechiul Cod Cuza era o traducere incompleta a Codului civil francez de la 1805, Codul Napoleon. Codurile napoleoniene in general, si cel civil si cel comercial, erau preocupate de fixarea unei ordini din haosul legislativ si cutumiar al Evului Mediu, corespondenta haosului si fragmentarii politice. De unde si o oarecare rigiditate si formalism excesiv al acestor coduri. Vroiau sa fixeze, sa organizeze, sa tina, sa conserve. Priveau lumea mai mult static. Dealtfel, aproape 2/3 din codul napoleonian initial era consacrat proprietatii teriene, ceea ce inspira atasamentul fata de pamant. Aceste coduri au uniformizat Europa continentala. Razboaiele napoleoniene au rascolit ordinea politica europeana, codurile napoleoniene au fundat noua ordine civila europeana, pentru mai bine de 150 de ani. Nu intamplator Napoleon a spus ca cea mai mare victorie a sa este Codul civil, citez aproximativ. In vremea asta, popoarele ce strajuiau Atlanticul strabateau marile si oceanele lumii, raspandind comertul, ideile politice si ordinea lor juridica. Ele au creat in paralel un alt sistem, mai dinamic, flexibil, adaptat comertului si navigatiei. Sistemul juridic anglo-saxon.

Concentrat pe proprietatea mobiliara (marfuri), titlurile ei reprezentative, circulatia banilor (cambii, cecuri, bilete la ordine), pe imaterializare si reprezentare, mai mult decat pe posesie si conservare. Dreptul anglo-saxon era orientat pe “a face” si “a avea”,  codurile napoleoniene pe “a avea” si “a conserva”. Cand inaintasii nostri pasoptisti au adus in Romania codurile napoleoniene si le-au impus in final politic prin Cuza, au facut un mare pas inainte pentru noi. Mentalitatile, moravurile, comportamentele si performanta sociala au fost orientate atunci pe un nou fagas. Codul Cuza a fost o resetare, un soc pentru societatea romaneasca de atunci. De aceea, foarte multa vreme conservatorii au spus ca este “o haina prea mare”. Liberalii le raspundeau: “da, insa tara va creste in aceasta haina”. Adevarul este ca un cod civil este un tipar care formeaza si reformeaza in timp comportamentele, modul in care se comporta oamenii. Noul Cod Civil va schimba putin azimutul si fagasul pe care erau puse relatiile contractuale, de familie, de proprietate. Nu intamplator una din sursele de inspiratie a Noului Cod Civil a fost Codul Civil Quebec, pentru ca acesta din urma a imbinat dreptul continental de inspiratie napoleoniana cu dreptul anglo-saxon, tendintele de care vorbeam mai sus. Au lucrat 50 de ani la el, la “fata locului”, un loc in care lumea anglo-saxona interfata direct cu cea franceza. L-au pus in aplicare in 1994 si a devenit poate cel mai modern Cod civil din lume. Noul Cod Civil primeste deci aceasta sinteza fericita, si va repozitiona pe un trend mai dinamic, mai flexibil, mai patruns de libertatea de vointa relatiile civile. Este un pas inainte fata de Codul Cuza.

Pastrand libertatea ca principiu, dinamizam relatiile sociale, facem apel mai mult la initiativa si negociere. Asta aduce nou. Un alt fel de a vedea relatiile sociale, pana la urma, un alt fel de privi si aborda viata. Aceste efecte se vor vedea in timp. Este un cod pentru o noua mentalitate, care se va crea in timp, asa cum la 1865, mentalitatea noastra provinciala si rurala a fost bulversata si schimbata de Codul Cuza. Mihai Eminescu s-a pronuntat contra, pentru ca a considerat ca e prea repede, ca nu se da timp pentru evolutie. Poate ca a fost singura data cand geniul nostru national s-a inselat.

Tara nu avea timp de evolutie in pas de melc. Lumea mergea deja prea repede. Acum e momentul sa facem o noua schimbare. Catre o societate mai dinamica, mai flexibila in gandire si actiune, mai cooperanta, mai aplecata spre intreprindere, constructie si conciliere, decat spre stagnare, conservare, aparare, confruntare. E un cod orientat spre win-win, in loc de win-lose. E un cod care reclama oameni care gandesc si actioneaza liber, care are nevoie de avocati si mediatori inclinati spre contract si tranzactie, de judecatori care stiu si inteleg viata. Chiar daca nu avem toate acestea acum, le vom avea maine. Un cod se adreseaza intr-o masura generatiei prezente si intr-o si mai mare masura generatiei sau generatiilor viitoare. Iata ce aduce nou acest cod, pastrand bazele Codului cuzist, respectiv napoleonian.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "10 comments" on this Article:

  1. El Condor spune:

    Si ale cui interese le consfinteste noul cod civil ? Ale poporului roman cu toate nationalitatile cu care convietuieste pe teritoriul statului Roman, sau ale altor state care vor acest teritoriu. Si apoi, nu sunt judecatori care sa stie si sa inteleaga viata ? Cautatin in toate partidele care se fac ca conduc prostimea, alegeti-i pe cei buni, iar pe cei care nu inteleg viata, trimeteti-i la arat, la semanat, la prasit, la strans capsuni in Spania, la construit stadioane in Anglia etc.

  2. Nautilus spune:

    “Nu intamplator Napoleon a spus ca cea mai mare victorie a sa este Codul civil, citez aproximativ.”

    Mai precis, după cum scrie şi pe monumentul lui funerar, “Codul Civil a făcut mai mult pentru francezul de rând decât puzderia de legi şi cutume dinaintea sa” :)

    “Pastrand libertatea ca principiu, dinamizam relatiile sociale, facem apel mai mult la initiativa si negociere. Asta aduce nou. Un alt fel de a vedea relatiile sociale, pana la urma, un alt fel de privi si aborda viata”

    Codul Civil modern introduce unele instituţii juridice care nu au foarte mult sens.

    Exemplu: logodna. Din moment ce nu este supusă unei formalităţi şi produce efecte puţine sau deloc în privinţa proprietăţii şi drepturilor civile ale celor implicaţi, este cvasi-inutilă.

    ~Nautilus

  3. victor L spune:

    @ El Condor,
    planare placuta la inaltime; pe pamint vad ca esti aerian.

  4. gaga spune:

    frumos textul lui catalin predoiu.

  5. Lu spune:

    @ Catalin Predoiu

    Spuneti: “Mihai Eminescu s-a pronuntat contra, pentru ca a considerat ca e prea repede, ca nu se da timp pentru evolutie. Poate ca a fost singura data cand geniul nostru national s-a inselat.”

    Trecand peste ponciful cu “geniul nostru national”, domnule avocat, domnule ministru, ar fi cazul sa stiti ca nu a fost in nici un caz singura data cand Eminescu s-a inselat, din simplul motiv ca aceasta respingere a Codului Cuza de catre poet a fost in linia conservatorismului consecvent, din cauza caruia Eminescu aprecia ca importarea modelelor straine este doar o “forma fara fond” (teoria lui Maiorescu!), total inadecvata nivelului de dezvoltare al societatii romanesti de atunci, si ca modelul “corect’” de dezvoltare este dezvoltarea organica, lansand societatea sa evolueze natural.

    Ma scuzati ca s-a trezit profesoara de romana din mine, va asigur ca o lectura a articolelor politice ale lui Eminescu va va confirma cele de mai sus si va va oferi bucuria de a descoperi o minte sclipitoare si un mare suflet de roman, chiar daca pozitia poetului s-a dovedit gresita dupa trecerea timpului
    .

    • Murphy spune:

      chiar s-o fi inselat Eminescu? de pilda, drepturile omului neconditionate de obligatii si votul egal si universal or fi niste chestii potrivite romanilor? sper ca nu-mi veti spune ca va place societatea asta!!!!

  6. neimportant spune:

    Din pacate, domnul ministru vorbeste frumos dar gaunos, adica fara a spune esentialul! Noul Cod Civil are si elemente de progres, dar, din pacate, va crea mari, chiar extrem de mari, probleme in practica aplicarii sale! Mai ales ca vine intr-un moment total nepotrivit, in care instantele de judecata sunt extrem de aglomerate! E un cod facut pe placul avocatilor si mai ales al notarilor!
    In nici un caz nu va avea efecte pozitive pentru sistemul judiciar! Dimpotriva! Si domnul Predoiu stie asta, dar nu o spune! Dupa el potopul!

  7. STRAJNIK spune:

    Domnule ministru,
    Romanii nu credeau in posibilitatea existentei ipotezei “win-win”.
    Zicerea “Ubi emolumentum, ibi onus” consacra aceasta imposiblilitate.

  8. AVP spune:

    E clar… Dl Ministru şi echipa-i de avocaţi de mare succes au proiectat Codul Civil special pentru “judecătorii care ştiu şi înţeleg viaţa”, dar mai ales pentru colegii avocaţi, notari, experţi şi executori “negociatori”, care astfel vor fi siguri că nu vor muri de foame la Românica nici când Criza va ajunge pân’ la nori…Din contra, cei care vor fi sărăciţi – asta ca să nu zic jecmăniţi – şi mai abitir vor fi bieţii justiţiabili, nevoiţi să-şi cedeze o bună parte din drepturile şi averile lor avocaţilor, notarilor, executorilor, experţilor şi – last but not least – statului, sub formă de onorarii şi taxe judiciare, fiindcă nefericiţii se vor judeca mult şi bine pe baza noului “Cod al libertatii”, care va lăsa loc liber pentru jocul de picioare şi de oneroasă interpretare tuturor celor ce trăiesc – într-un fel sau altul – pe-a lor spinare… Căutând recent pe Google speţe în domeniul contractelor de arendă, de-un paregzamplu, am găsit la un moment dat nişte norme care obligă părţile, în cazul în care e vorba de coproprietarii în indiviziune ce vor să-şi arendeze terenul comun, să anexeze la contractul de arendă încheiat o listă cu semnăturile de acceptare ale tuturor coindivizarilor şi mi-am zis: iată o lege dreaptă, care previne din start situaţia în care un coindivizar mai lacom sau mai jmecher ar pohti să se folosească doar el de bunul comun, atunci când ceilalţi coindivizari nu sunt de acord cu ideile sau cu interesele sale personale vis-a-vis de contractul cu arendaşul român, cum ar veni, şi care normă nu-i mai aruncă pe bieţii oameni în braţele lacome ale avocaţilor, experţilor, executorilor şi judecătorilor aborigeni, ce-i vor ţine în procese de ani de zile, cu cheltuieli de judecată enorme, fiindcă trebuie să trăiască şi ei, n-aşa…? Uitându-mă însă mai cu atenţie pe norma aia, am văzut că e o normă din Republica Moldova, aloo, iar nu din Românica-mamă, unde regula era – chiar înainte de a apărea Codul dlui Predoiu – “libertatea”, recte libertatea ca jmecherii, lacomii sau neruşinaţii să facă tot ce vor muşchii lor, “libertate” perfect congruentă cu “noua mentalitate” pe care au introdus-o şi la noi “tovii şi băieţii” dintotdeauna, deveniţi peste noapte domni postmoderni şi cu aere de anglo-saxoni sadea, păi cum drea, adicătelea mentalitatea care se traduce prin adagiul “homo homini lupus” sau, mai nou, prin poanta “arunc-o pe mama din tren”, mentalitate conform căreia statul trebuie să negociază – aşa cum a vrut să ne lumineze alt ideolog al libertăţii de tip nou – chiar şi cu infractorii care fură, înjură, sperjură sau îţi trag un pumn în gură, căci atunci Românica va avea o ascensiune rapidă şi sigură spre Hiperboreea anglo-saxonă, iar nu spre Far Westu din maalaua autohtonă, unde bişniţarii, descurcăreţii, judecătorii, notarii, experţii şi executorii “care ştiu şi înţeleg viaţa” – ca să nu mai vorbim de îmbogăţiţii peste noapte şi avocaţii lor, spuma barourilor – fac regula…

    ps. Nu mă îndoiesc că judecătoarea Anişoara Ghealdîr de la Craiova, e.g., care nu ne-a acordat ieşirea din indiviziune nici după 6 anişori de când i-am cerut-o (fiindcă nenumăraţii avocaţi şi experţi ai pârâtului trebuiau să trăiască şi ei, n-aşa…?), face parte, în concepţia dlui Ministru, dintre “judecătorii care ştiu şi înţeleg viaţa” şi de aceea va avea un strălucit viitor…

  9. Murphy spune:

    intrebare: cum evitam sentintele aiurea, influnetate de traume personale? in cazul, spre pilda, al unui proces de divort judecat de o doamna parasita de sot, chiar puteti crede ca femeia aceea va da o sentinta corecta? :) ))



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Catalin Predoiu


Catalin Predoiu

- 1991, absolvent al Facultatii de Drept din Universitatea Bucuresti; - Avocat in Baroul Bucuresti din 1991; - Cadru universitar la Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti ... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)