Home » Justitie/Ordine publica » Citesti:

Procesul politic Năstase și alții vs. Justiție

Miron Damian iunie 7, 2012 Justitie/Ordine publica
87 comentarii 3,632 Vizualizari

Termenul de ieri în dosarul ”Trofeul Calității” a fost prilejul unui nou scandal. Avocații au pretins că un membru al completului primei instanțe, Ioana Bogdan, nu ar avea decret prezidențial de numire în funcția de judecător, prin urmare nu ar fi avut această calitate. Judecătorii au respins sec excepția, însă avocații au insistat pe această temă, mergând până la a acuza instanța de antepronunțare și apel la ”mijloc ocult” de verificare a probelor. La o primă vedere e ceva foarte ciudat în argumentul acesta. De ce?

Tocmai pentru că nu e nimic ocult, din contră, e vorba de prevederi legale cât se poate de clare. Argumentul avocaților este frivol, invaliditatea sa este de ordinul evidenței. Dna Bogdan a fost numită prin decret procuror, în 2000, apoi a fost transferată în funcția de judecător în același an. Conform legislației în vigoare la data respectivă, transferul era dispus de CSM, fără să fie nevoie de vreun act al președinției. Da, legea s-a schimbat în 2004, dar legile se aplică doar pentru viitor. Simplu. De altfel, puteți judeca și altfel: cu siguranță că mulți judecători au ajuns în funcție, înainte de 2004, după un transfer de la procuratură. Dacă ar fi fost nevoie de decret prezidențial și toți l-ar fi avut, cum oare ar fi putut trece neobservat vreme de 12 ani(!) faptul că dna Bogdan nu-l are? Repet, argumentul adus ieri de avocați e neserios din punct de vedere legal. Și atunci, de ce l-au adus?

Pentru că, înafara domeniului și comentariului legal, nu este deloc frivol, în sensul că invaliditatea nu este deloc evidentă. Din contră, poate foarte ușor să prindă la public, mai ales dacă e repetat apăsat în mass-media. Mai ales dacă e coroborat cu altele, altele de același tip. Haide să le fac o listă, privindu-l doar pe dl Năstase și cazurile în care e judecat:

- ”E judecat în dosarul Zambaccian pentru niște amărâte de termopane.” Nu, e judecat pentru mită, spălare de bani, șantaj etc.
- ”Prejudiciul în dosarul Zambaccian nu justifică dosarul.” Prejudiciul e de câteva sute de mii de euro. Dincolo de asta, ideea că ar exista un nivel al prejudiciului sub care un dosar de corupție ar fi ”nejustificat” nu este doar frivolă, ci și indecentă. Asta, însă, nu împiedică argumentul să fie repetat, decența nu este ceva de care să țină cont cei care aduc acest argument.
- ”Procurorii au falsificat probe în acest dosar.” O poveste cu datarea banilor după seriile lor, ceva absolut ridicol.
- ”În dosarul ”Trofeul Calității” s-ar fi cheltuit enorm cu audierea a sute de martori.” Cum s-a determinat ”cheltuiala”? Dincolo de asta nu e necesară audierea tuturor martorilor citați într-un dosar, și instanța n-a făcut asta. A audiat cât a crezut de cuviință. E de menționat că avocații apărării sunt cei care au cerut să fie audiați toți menționați în dosar, ba și alții, pe care instanța i-a respins pentru că mărturia lor nu avea legătură cu cazul judecat.
- ”ISC nu a fost prejudiciat, există și expertiză contabilă care spune asta.” Expertiza e irelevantă, pentru că banii nu au trecut prin contabilitatea Inspectoratului. Dreptul de a-i încasa a fost transferat ilegal către terți, asta a produs prejudiciu. Din nou, este uimitoare frivolitatea argumentului, dacă un prejudiciu există doar dacă apare în contabilitate, atunci singurii evazioniști care ar mai putea fi condamnați ar fi probabil suferinzii de grafomanie.

Aș mai putea să adaug la lista asta destule exemple. Toate astea susțin și culminează cu argumentul suprem, la fel de frivol ca și celelalte: dosarele în care implicat dl Năstase sunt ”făcături” comandate DNA de adversarii săi. Asta a fost și este pledoaria constantă a dlui Năstase, la ultimul termen a depus ”concluziile finale” în dosar în care pe 3 pagini repetă același lucru: e un proces politic.

Într-un fel, are dreptate. E parte într-un proces politic, dar nu cel în care e acuzat de DNA și judecat de ÎCCJ. Nu, e vorba de procesul în care DNA și ÎCCJ sunt în boxa acuzaților, iar dl Năstase face parte dintre acuzatori. E o echipă foarte largă și are sprijin în locuri înalte. Procesul e judecat de public, și miza lui este tocmai asta: câștigarea publicului de partea …”corectării” justiției; câștigarea publicului și societății civile de partea argumentului că procesele din ultimii ani ar avea de fapt fundament politic. De asta nu contează dacă argumentele sunt frivole și/sau irelevante pentru judecători. Nu lor le sunt destinate, ci ziariștilor și publicului, și, nu în ultimul rând, celorlalți din echipa care acuză DNA și judecătorii care nu dau decizii de achitare.

Spre exemplu, secretarul general al guvernului Ponta, Dan Mihalache, a declarat că la nivelul DNA (și ANI) ar trebui operate ”anumite corecții”. N-a spus ce anume ar merge greșit și cineva se poate întreba cum de-a ajuns ”corectarea” DNA în sarcina dlui secretar general. Însă titularul postului ministerial de resort, dl Corlățean, nu are probleme cu asta, din contră, și este ceva mai specific. Ministrul Justiției a declarat public că asupra procurorilor șefi planează ”suspiciuni de subordonări, de influențe politice”. N-a precizat și care ar fi temeiul acestor suspiciuni – deși, iată, i-am compilat mai sus o listă întreagă. Există însă o sursă de influențare politică care nu e deloc la nivel de suspiciune, e evidentă: cea reprezentată de grupul din care face parte dl Corlățean însuși.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "87 comments" on this Article:

  1. Stefan Andrei spune:

    Am urmarit ceea ce s-a intamplat la acest termen prin intermediul relatarii Hotnews, deci fac aprecieri plecand doar de la cele relatate acolo.
    1. Una este ca instanta sa se pronunte spunand ca clar si public, in sedinta, ca nu este nevoie de decret de numire ca judecator separat de cel de numire ca procuror, ca asa considera instata ca este legal, cu o argumentatie pe textele de lege, si alta este sa spuna ca a fost in pauza la compartimentul resurse umane si a verificat (ce?!) si sa spuna ca nu e nici o problema. Orine procedeaza in acest fel nu are ce cauta intr-o functie de magistrat, nu mai zic de judecator la ICCJ si de presedinte al acestei instante.
    2. De principiu, argumentul ca asa s-a intamplat si in celelate cazuri, este unul de legalitate? Daca, de principiu, repet, si in toate celelalte cazuri s-a incalcat legea, este nelegitima si neserioasa invocarea unei astel de situatii in fata unei instante pentru ca acesta sa pronunte o solutie fundamentata pe lege?
    3. Fara sa fi aprofundat subiectul, am impresia ca acesta problema este controversata de foarte multi ani si nu stiu daca a fost adusa in fata unei instante care sa pronunte o solutie. Imi aduc aminte o controversa relativ recentag azduita de acest portal dintre Cristi Danilet si un comentator cu pseudonumul “Cetatean” care sustinea, argumentand cu foarte multe cuvinte, ca Mona Pivniceru nu este legal numita in functia de judecator la ICCJ fiindca nu are decret semnat de presedinte. Mie nu imi pare ca e o problema noua, inventata de avocatii lui Nastase pentru acest dosar.
    4. Va stiu un foarte atent cititor al textelor de lege si un interpret foarte logic al acestora. Ma asteptam, cand am citit primele randuri ale acestei postari, sa urmeze o analiza a textelor de lege si o interpretare a lor in stilul care va caracterizeaza. Nu cunosc acesta problema in dataliile sale legale si va spun sincer ca eram interesat de o prezentare amanuntita a cazului asa cum ati mai procedat.

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      1. Instanța nu trebuie să ”demonstreze” avocaților legea. Se presupune că aceștia o știu.
      2. Nu e de legalitate și nici n-a fost prezentat astfel în articol.
      3. Nu comentez impresii.
      4. Din nou, nu e nimic de demonstrat. Legea de organizare judecătorească, în vigoare în 2000 (nr 92/1992)

      ”Promovarea si transferarea judecatorilor in functiile din magistratura se dispun de catre Consiliul Superior al Magistraturii, cu respectarea conditiilor prevazute de lege.
      Promovarea si transferarea procurorilor in functiile din Ministerul Public se fac de catre ministrul justitiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, cu respectarea conditiilor prevazute de lege, iar transferarea procurorilor in functiile de judecatori se face potrivit prevederilor alin. 1. ”

      Negru pe alb.

      • Stefan Andrei spune:

        1. Instanta trebuie sa se pronunte motivat asupra oricarei cereri formulate de parti, iar in motivare trebuie sa explice cum a ajuns la acea solutie pornind de la prevederile legale. Este de esenta functionarii oricarei instante. Motivarea solutiei este obligatorie indiferent daca in fata instantei se afla un avocat sau un cetatean oarecare. Argumentul “credeti-ma” pe cuvant nu poate fi acceptat, cu atat mai mult de la cel mai inalt magistrat al tarii al carui comportament trebuie sa fie exemplar.
        3. Nu era vorba despre impresii, ci despre faptul ca acesta problema este discutata si disputata de mai multa vreme acesta nefiind o gaselnita de ultim moment a avocatilor lui Nastase. Poate ca este un bun prilej pentru a fi transata definitiv de autoritatile competente, respectiv de catre ICCJ printr-o hotarare clara si motivata legal. Nu spun ca ar trebui sa fie intr-un fel sau altul, fiindca asta ar presupune, pentru mine, un efort de documentare pe care nu mi-l permit.
        4. Nici o lege nu poate sa modifice sau sa ignore Constitutia. Sau poate ma insel!

        • Miron Damian Miron Damian spune:

          1. Instanța a motivat exact cât trebuia motivat la un asemenea argument frivol. Nu văd ce trebuia făcut altceva. Altfel mâine avocații vor pretinde că Adrian Năstase, de fapt, nu există.
          3. Faptul că ”există discuții” e irelevant. Pot să existe discuții apropo de orice.
          4. La fel. Dacă o parte din proces crede că legea incidentă e neconstituțională, are calea excepției de neconstituționalitate. Speculații, ”discuții” pe tema ei sunt irelevante din punctul de vedere al procesului.

      • likea spune:

        Negru pe alb e asa:

        art 124 din Constitutia 1991 – Judecatorii numiti de Presedintele Romaniei sunt inamovibili.
        art. 125 din Constitutia 2003 -Judecatorii numiti de Presedintele Romaniei sunt inamovibili.

        Lege 92/1992 – transferarea procurorilor in functiile de judecatori se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, cu respectarea conditiilor prevazute de lege. (adica cu respectarea inclusiv a Constitutiei).
        Deci CSM verifica aproba dispune si trimite pentru decret.

        Din ce spune Constitutia ai tu concluzii ca r putea fi inamovibili sau judecatori si altii decat cei numiti de Presedinte.
        Daca tu nici-odata n-ai trecut prin mana presedintelui ti se pare ca poti fi numit judectaor si inamovibil in conditiile Constitutiei.

  2. Stefan Andrei spune:

    Va dau extrase din Constitutie:

    ARTICOLUL 125
    (1) Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili, în condiţiile legii.
    (2) Propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor sunt de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii sale organice.

    ARTICOLUL 134
    (1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii.

    • Osterhase spune:

      Daca cititi Constitutia sunt sigur ca puteti citi si cate ceva pe langa:
      http://www.contributors.ro/dezbatere/constitutia-poporului-%C2%AB-suveran-%C2%BB-si-republica-judecatorilor-xiv/
      …cu decretele astea e o intreaga tarasenie care se pare ca nu se va termina prea curand, cata vreme toti infractorii o invoca.

      • Stefan Andrei spune:

        As putea citi explicatia dumneavoastra prin care ne aratati care sunt prevederile legale si constitutionale din care rezulta ca judecatorii nu sunt numiti prin decret si de ce mai apar decrete de numire in Monitorul Oficial. Vi se pare ca problema este inventata de infractori? Argumentati!

        • Osterhase spune:

          Problema este ca exista AMBELE metode. Asta sunt legile noastre, ne place sau nu, suntem de acord sau nu. Fiecare dintre noi poate fi de acord numai cu una dintre ele si s-o argumenteze, insa exista ambele, si de asemenea, nu sunt la fel de “puternice” ca si efecte. Nu am de ce sa argumentez eu aici, articolul nu este despre asa ceva si oricum niciunul dintre noi nu este in masura ca printr-o eventuala argumentatie sa schimbe ceva din problema insasi. Nu ma intereseaza sa conving pe nimeni pe internet – asta daca nu cumva sunteti judecator la curtea constitutionala si parerea dvs conteaza cu adevarat. Este insa bine ca discutam si ca se discuta.

          Referinta la infractori este ca bineinteles, vor incerca sa traga spuza pe turta proprie de fiecare data pretinzand ca numai unul dintre moduri este cel valabil. E normal sa pretinda asta ca sa traga de vreme, insa cata vreme curtea constitutionala nu a transat problema intr-un fel sau altul, orice argumentatie a lor este absolut degeaba si complet pe langa subiectul procesului. Atat am vrut sa spun.

      • Stefan Andrei spune:

        Daca ati observat, in primul meu comentariu, la punctul 3, faceam referire exact la aceasta dezbatere. Si daca ati citit-o ati observat ca autorul sustine exact contrariul fata de ceea ce sustine domnul Damian. Numai ca atunci era vorba de Mona Pivniceru, personaj indezirabil , iar acum este vorba despre Ioana Bogdan, un super erou al justitiei. Adica este dupa simpatii, iar nu dupa lege (in sens larg).

    • nimeni spune:

      Constitutia e din 2004

      • Stefan Andrei spune:

        Va citesc cu atentie! Da, este varianta actuala, dupa revizuire, dar nu inteleg ce vreti sa spuneti si astept sa va duceti ideea si argumentele pana la capat.

      • Stefan Andrei spune:

        Prevederile Constitutiei Romaniei adoptata in 1991, valabile pana la revizuirea din 2003:

        Articolul 124: Statutul judecătorilor
        1.Judecătorii numiți de președintele României sunt inviolabili, potrivit legii. … Promovarea, transferarea și sancționarea judecătorilor pot fi dispuse numai de Consiliul Superior al Magistraturii, în condițiile legii.

        Articolul 133: Atribuții
        1.Consiliul Superior al Magistraturii propune Președintelui României numirea în funcție a judecătorilor și a procurorilor, cu excepția celor stagiari, în condițiile legii. În acest caz, lucrările sunt prezidate, fără drept de vot, de ministrul justiției.

      • Ionut spune:

        Articolele respective sint si in Constitutia din 1991 dar eu nu inteleg unde vreti d-voastra sa bateti.
        Spuneti: Nici o lege nu poate sa modifice sau sa ignore Constitutia. Sau poate ma insel!
        De acord ca o lege nu poate sa modifice Constitutia (evident cu exceptia legii pentru … modificarea constitutiei) dar o lege votata in Parlament poate foarte bine sa o ignore; atita timp cit CCR nu este sesizata produce efecte; iar eventualele decizii ale CCR “au putere numai pentru viitor” (art. 147). Mai mult, daca ne referim la Constitutia din 1991, o decizie a CCR putea fi rasturnata de 2/3 din numarul membrilor fiecarei Camere.
        Deci?

        • Stefan Andrei spune:

          Dumneavoastra va simtiti confortabil cand Parlamentul ignora Constitutia? Care este textul de lege contrar celui constitutional, care prevede ca transferul unui procuror in functia de judecator nu se face prin decret?

        • Ionut spune:

          Dumneavoastra va simtiti confortabil cand Parlamentul ignora Constitutia? Care este textul de lege contrar celui constitutional, care prevede ca transferul unui procuror in functia de judecator nu se face prin decret?
          @Stefan Andrei
          Sa le luam pe rind:
          Dumneavoastra va simtiti confortabil cand Parlamentul ignora Constitutia?
          Nu vad legatura cu discutia … Totusi:
          Teoretic Parlamentul poate “ignora” Constitutia, cu intentie sau fara. Insasi Constitutia ia in consideratie acest lucru, din moment ce instituie CCR ca “garant al suprematiei Constitutiei” si, de asemenea, prevede modalitatile prin care este sesizata (art. 146 a). Nu am de ce sa ma simt inconfortabil atita timp cit acest mecanism exista si functioneaza. A gindi altfel (cel putin in opinia mea) nu ar insemna decit a ignora … Constitutia.
          Care este textul de lege contrar celui constitutional, care prevede ca transferul unui procuror in functia de judecator nu se face prin decret?
          Miron a pus articolul de lege undeva mai sus; mie mi se pare cit se poate clar: transferul procurorilor in functia de judecator se face (ma rog, se facea) potrivit primului alineat identic cu transferul judecatorilor, adica se dispun de catre CSM. Nu stiu daca este contrar Constitutiei ori ba,

    • Bug spune:

      Ca simpla parere, de nespecialist: cred ca in judecarea cazurilor justitia se bazeaza pe legi, nu pe Constitutie. Faptul ca o lege calca constitutia e o alta problema – atat vreme cat ea nu este invalidata de Curtea Constitutionala, ea trebuie sa isi faca efectele.
      Ce vreau sa zic este ca judecatorii trebuie sa aplice LEGEA, nu Constitutia. Poate ca se poate apela la aceasta, in cazul in care este o situatie nereglementata de catre o lege (nu stiu, emit doar o parere).
      Curtea Constitutionala trebuie sa decida daca o lege este sau nu constitutionala.
      Cata vreme aceasta nu este declarata neconstitutionala, trebuie ca ea sa-si produca efectele.
      Doar o parere…

      • Miron Damian Miron Damian spune:

        Exact. Există căi formale enumerate explicit și limitativ în Constituție de a contesta constituționalitatea unei legi. Specific, excepția de neconstituționalitate. Restul sunt povești, dezbateri, discuții etc. Chiar dacă, din păcate, merg la publicul și jurnaliștii ne-avizați, ele rămân frivole.

        • Stefan Andrei spune:

          Curat revolutie a stiintei dreptului! Mama ei de Constitutie, daca ne incurca o aruncam la cos! Daca ajungeti sa faceti asemenea afirmatii discutia este incheiata, iar opiniile dumneavoastra se arata a fi evident partizane si subiective.

          • Miron Damian Miron Damian spune:

            Nu, n-am zis că Constituția e de aruncat la coș. (va exista o singură replică în care clarific ce am spus).

            Am spus că dacă o lege e considerată neconstituțională, ea trebuie atacată printr-o excepție de neconstituționalitate. Așa scrie în Constituție, acolo unde scrie că Curtea Constituțională are prerogativa declarării legilor ca neconstituționale (și suspendării lor de la aplicare). Dacă afirmația mea e contestabilă, contestați-o. Dacă nu, într-adevăr nu avem ce discuta. Lucrurile rămân așa cum le-am stabilit.

          • eu****** spune:

            De fapt care este problema domnule Stefan Andrei?

            Putem disjunge si discuta separat problemele cu argumente?
            a. este sau nu politic din punctul Dvs. de vedere dosarul lui Nastase?
            b. care este modalitatea de transfer a unui judecator?

            Mi se pare corecta parerea exprimata de Miron Damian aprecum ca exista documente emise de catre instante si acestea pot sa fie atacate conform procedurilor legale.

            Daca sunteti atat de bun jurist/avocat aplicati toate parghiile legale pentru a sesiza/rezolva problemele pe care considerati ca le-ati identificat – Actiune si nu vorbe – cum bine preciza si dl. Damian.

            Chestunile sunt relativ simple si se poate raspunde rapid.

            Cu stima pentru raspunsurile de clarificare

          • sfinx spune:

            [...]TOCMAI DE ACEEA se poate invoca exceptia de neconstitutionalitate. Ca poate o lege are ceva care nu este constitutional. Faptul ca are sau nu are e cu totul alta mancare de peste. Si poti sa vii cu 6000 de constitutii, procesele se judeca pe baza legilor in vigoare. Altfel aruncam legile la cos, si judecam totul pe baza constitutiei. Ar trebui sa fie cel putin interesant.

          • Stefan Andrei spune:

            @eu*****
            Nu am dorit sa discut daca procesul in cauza este sau nu politic, mi se pare prea complicat pentru mine raspunsul la aceasta intrebare.
            Cealalta problema ma intriga. Citesc Constitutia si imi pare clara, Vad ca se sustine, mai mult sau mai putin direct ca legile sunt cele care conteaza, in principal, Constitutia fiind o chestiune pe care o putem ignora sau oricum respectarea ei tine in primul rand de o procedura oarecare. Aici m-ati pierdut si da, am o problema, fiindca nu am gasit nici un argument convingator. Evident, am o problema cu capul!

          • eu****** spune:

            pentru Stefan Andrei spune:
            07/06/2012 la 22:56

            Din punctul meu de vedere nu, nu aveti o problema cu capul.
            Ati numai o modalitate de a forta nota si de a incerca sa treceti peste succesiunea logica.

            Luati-o incet, folosind materia cenusie din dotare.

            1. Nimeni nu poate sa ignore Constitutia – punct.

            2. Cred ca legile sunt construite tinand seama de intreg mecanismul legislativ, inclusiv de constitutie – punct. Daca nu, legea/prevederea este declarata neconstitutionala.

            3. Efectele produse prin aplicarea anterioara a legii/prevederii neconstitutionale raman.
            De ce? Simplu: nu pot intoarce timpul si eroarea este umana!
            Pentru a elimina eroarea umana in aprobarea unei legi sunt numeroase filtre – care trebuie sa functioneze – pana cand aceasta este pusa in miscare.

            4. Banui ca in instanta judecarea spetelor se face prin aplicarea legilor.
            Am luat in calcul ipoteza 2.

          • Stefan Andrei spune:

            @eu****
            Intre timp au aparut toate prevederile legii relevante in aceasta problema. Le gasiti mai jos. Fata de aceste prevederi as dori sa cunosc parerea dumneavoastra legata de obligatia legala sau lipsa acesteia, in privinta a numirii prin decret a oricarui judecator..

          • eu****** spune:

            Pentru Stefan Andrei spune:
            08/06/2012 la 11:34

            Cred ca noua lege, respectiv 303/2004 este net superioara celei din 1992. Este adevarat trecusera 12 ani si lucrurile oarecum s-au limpezit si s-au vazut aspectele de imbunatatit.

            De aceea, asa cum am si spus, vad ca se pot transmite implicit prin transfer caracteristile asa cum sunt ele prezentate in legea 92/92. Dar pentru ca lucrurile sa fie pe deplin statuate, reglementarea noua – art.59 legea 303/2004 este mult mai clar. Sa fie decret prezidential la orice transfer intre procuror si judecator si/sau viceversa, desi este mult mai multa birocratie.

            Personal ma plasez in partea cu mai putina birocratie, dar sunt multi chitibusari care ar incerca sa invoce lucruri si lucruri doar ca sa iasa basma curata. De aceea in RO este nevoie de mai multa hartie si mai multe paragrafe de lege. Asta este destinul in RO!

          • Stefan Andrei spune:

            @eu*****
            Si eu sunt pentru mai putina birocratie, dar cum facem. Vorbim intre noi si cadem de acord ca prea multa birocratie strica si apoi ne punem hotararea in aplicare prin incalcarea legilor si a Constitutiei?! Este si asta o perspectiva!

  3. eugen spune:

    … gretos bolcas ieri, la a3 cand sustinea sus si tate ca .. nu exista decret presidential _cu ghilimele…iar marele expert radu tudor.. da domle, grav, grav, proces politic..iar gospodina dana… uluitor, uluitor, dezvaluiri incendiare… iar prostimea.. da domle, saracu nastase, asa cult, cultivat. profesor emerit… dictatoru e de vina… cati va citesc?

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Evident. ”Sala de judecată” principală nu este cea de la ÎCCJ, acolo lucrurile sunt clare și povești dinastea nu impresionează. ”Sălile de judecată” în procesul politic sunt studiourile televiziunilor, interviurile, articolele de ziar, comentariile și subsolurile la comentarii, oriunde mesajul e văzut de public. Mesajul fiind acesta, că procurori și judecători acționează la comandă politică.

  4. Marius Ogrean spune:

    Foarte bun articol.
    Ar trebui popularizat cat mai mult.

  5. Loda spune:

    Argumentat si de bun simt postarea domnului Stefan Andrei .

    • sfinx spune:

      Doar ca argumentele sunt gresite. [...]

    • eu****** spune:

      Argumentarea domnului Stefan Andrei este gresita pentru ca:

      1.Intrarea in corpul profesional al magistratilor – conform legea 92/1992 pentru cazul in sine – s-a facut prin decret Prezidential

      Art. 47
      Judecatorii si procurorii, cu exceptia celor stagiari, sunt numiti prin decret al Presedintelui Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

      2.Transferului de la calitatea de procuror in aceea de judecator in cazul dat s-a facut in conformitate cu prevederile legale de la aceea data – conform art. 69 din legea 92/1992 .

      ( Art. 69 – Promovarea si transferarea judecatorilor in functiile din magistratura se dispun de catre Consiliul Superior al Magistraturii, cu respectarea conditiilor prevazute de lege.
      Promovarea si transferarea procurorilor in functiile din Ministerul Public se fac de catre ministrul justitiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, cu respectarea conditiilor prevazute de lege, iar transferarea procurorilor in functiile de judecatori se face potrivit prevederilor alin. 1. )

      3. Numai dupa 2004, prin legea 303/2004 se impune expres ca la transferul de la functia de procuror la cea de judecator se fie emis decret prezidential –

      art.59 La cerere, judecătorii pot fi numiţi în funcţia de procuror, iar procurorii în funcţia de judecător, prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea condiţiilor prevăzute în prezenta lege.

      Este o chestiune de logica a argumentului.

      Cred ca se creaza presiune suplimentara pe judecatoare si corpul magistratilor.
      Cine a creat aceasta discutie stie de ce a creat-o…

      Pentru o corecta informare dau un extras din comunicatul de presa emis de CSM plasat pe prima pagina – sursa: http://www.csm1909.ro/csm/index.php?cmd=91

      “Conform art. 69 din Legea nr. 92/1992, promovarea şi transferarea judecătorilor în funcţiile din magistratură se dispun de către Consiliul Superior al Magistraturii, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege.

      În condiţiile legii menţionate, în perioada 1992-2004,, trecerea din funcţia de judecător în cea de procuror şi invers era asimilată transferului şi nu era condiţionată de emiterea unui decret de numire de către Preşedintele României.

      Acesta fiind cadrul juridic legal, astfel de teme de dezbatere au potenţial de a genera atitudini şi comportamente improprii la nivel mediatic şi social, cu consecinţa afectării legitimităţii şi independenţei justiţiei.”

      • Stefan Andrei spune:

        Exact, e o chestiune de logica argumentului. Si de citit fara a selecta doar ceea ce este convenabil!

  6. costica spune:

    Intreb si eu: pentru cineva care fura o gaina, de ce nu se ridica sute de exceptii? De ce nu se pot contesta judecatorii atunci?

    Adevarul e ca legile sint proaste, e inadmisibil ca un avocat sa aiba posibilitatea de a depune sute de exceptii si contestari. Repet, daca pentru fiecare infractor trimis in judecata procesul ar functiona la fel, pai cine ar mai fi condamnat atunci?

  7. unul spune:

    [Doc spune: atacul la colegii de comentarii e strict interzis.]

  8. walahu spune:

    Este interesant….mai ales daca-tzi iei distantza necesara. Una din trei :
    -Ori Nastase a facut intr-adevar ceva serios, realy condamnabil ( nu asta cu trofeul lulu…pai Liviu Negoita la sect.3, a tiparit pe banii contribuabililor de trei ori mai multe afise decat acest Nastase ) si atunci sa ni se spuna despre ce este vorba, este cumva vreo mare companie straina careia Nastase i-a dat tzeapa si acum cere razbunare si atunci…sa fie acuzat pe bune cu acea acuzatzie adevarata care sa stea in picioare.
    - Ori este o isterie colectiva, o paranoia colectiva…sunt cazuri tip in manualele de psihologie sociala (sigur ca paranoia asta colectiva trebuie intretzinuta de cineva si trebuie sa tzina adica sa se adreseze unui segment de populatzie isterizata in prealabil si neaparat frustrata, pana la ura oarba.
    - Este o pura manipulare politica prin care un partid(PDL) doreste indirect sa obtzina pe cai machiavelice capital electoral.

  9. mihailstanciu spune:

    Sunt convins ca prelungirea la maximum,pentru a ne apropia de prescriere,a procesului Nastase prin tactici frivole avocatesti
    impreuna cu pronuntarile anti-justitie ale lui Corlatean(tocmai el!),Dan Mihalache
    si mai ales incercarea transparenta de imixtiune in proces a primului ministru(vezi cazul ISC
    devenit prima hotarare de guvern in prima lui sedinta) sunt observate si raportate de ambasadele din Bucuresti si de membrii comisiei de cooperare si verificare pe justitie.Acestea vor duce cu siguranta la un raport negativ in Iulie.De data aceasta vinovatul va fi clar pentru toti:guvernarea USL,si sper ca intrarea noastra in Schengen sa fie amanata corespunzator.Daca populatia abulica
    pare sa fi acordat un cec in alb guvernarii Ponta,acesta va plati totusi pretul incercarii restaurarii in justitie.Dupa cum in iarna va plati ,economic de data asta,pretul masurilor populiste de amnistiere a sporurilor ilegale si anulare a datoriilor companiilor de stat ca si de alungare a investitorilor prin clatinarea stabilitatii financiare macroeconomice obtinute cu atatea sacrificii in ultimii ani

    • sfinx spune:

      Schengen-ul nu va avea legatura cu guvernarea, nu va fi o “pedeapsa” data de UE. Ne vor primi cand vor avea un interes suficient de mare ca sa intram si noi. Si nu mi-as dori sa fim pedepsiti pentru masurile pe care se preconizeaza ca or sa le ia neocomunistii.

  10. eu****** spune:

    Ehehei, cum mergea Nastase cu parlamentarii in fata Procuraturii Generale sa isi sustina membrul de partid in 1995-1996, pe domnul Bivolaru…Ce vremuri…

    Va mai aduceti aminte?

    Conform citatului “Partidul este in toate, este in cele ce sunt!”

    P.S. Ma intreb daca domnul Ponta stie poezia, si citatul respectiv de mai sus. Poate sa fie un un cadou interesant de ziua sa de nastere, adica poezia impreuna cu o statuiete mica cu Paunescu – poate sa insemne mult pentru domnia sa…

  11. borat spune:

    In fine, stimabililor, s-a gasit kikitsa: dna Ioana Bogdan nu avea ce cauta in completul de judecata. Intrebarea e care complet: cel care l-a gasit vinovat pe inculpatul Nastase, cumva? Caruia dintre avocatii inculpatului i s-a aprins becul in timp ce toti isi rupeau hainele si isi varsau cenusa pe cap intrebandu-se ce sa mai invente ca sa impinga procesul dincolo de termen? E jalnic, patetic, dar mai ales rusinos. In fine, treaba de avocat…

  12. casandra spune:

    @Doc, spui:
    “Dna Bogdan a fost numită prin decret procuror, în 2000, apoi a fost transferată în funcția de judecător în același an. Conform legislației în vigoare la data respectivă, transferul era dispus de CSM, fără să fie nevoie de vreun act al președinției.”

    Ce spune legea despre numirea judecatorilor si procurorilor prin decret al Presedintelui Romaniei?

    Legea nr.92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata in 1997, M.Of. nr.259/30 sept.1997. Adica,inainte de 2000, deci obligatorie pentru dna. Bogdan

    “Art. 47. – Judecătorii şi procurorii, cu excepţia celor stagiari, sunt numiţi prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

    Art. 48. – Înainte de a începe să-şi exercite funcţia, magistraţii sunt obligaţi să depună următorul jurământ: «Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!» Referirea la divinitate din formula jurământului se schimbă potrivit credinţei religioase a magistraţilor.

    Jurământul se depune, în şedinţă solemnă, în faţa magistraţilor instanţei sau, după caz, ai parchetului la care a fost numit magistratul, după citirea comunicării actului de numire.

    Despre depunerea jurământului se încheie un procesverbal, care se semnează de către 2 dintre magistraţii prezenţi şi de cel care a depus jurământul.

    Art. 49. – Depunerea jurământului nu este necesară în cazul transferului sau avansării magistratului în altă funcţie din cadrul corpului magistraţilor.

    Art. 50. – Actele efectuate de magistrat înainte de depunerea jurământului sunt nule. ”

    http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=2228

    Doar depunerea juramantului nu mai era necesara, dar numirea prin decret, da.

    De altfel, chiar si in prima forma a legii 92, aceea din 1992, era prevazut:
    “Art. 51
    Judecatorii si procurorii, cu exceptia celor stagiari, sint numiti prin decret al Presedintelui Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.”

    “Art. 73
    Consiliul Superior al Magistraturii are urmatoarele atributii:
    a) propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari;
    b) dispune cu privire la promovarea, transferarea, suspendarea si incetarea din functia de judecator;
    ( ….)”

    Aceasta dispozitie s-a pastrat si in Legea nr. 142/1997, precizandu-se ca “judecatorii numiti de Presedintele Romaniei sunt inamovibili” (art.75).
    http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=2540

    Aceasta dispozitie privind inamovibilitatea obtinuta numai prin numirea judecatorilor de catre Presedintele Romaniei se regaseste in Legea nr.92/1992 republicata in 1997 la art.91.

    Date fiind toate cele de mai sus, este dna Bogdan judecator numit de presedinte? CSM poate si putea dispune transferul, dar calitatea de judecator inamovibil era obtinuta doar prin decret de numire semnat de presedinte. Cu atat mai mult in cazul unui procuror, care nu se bucura decat de independenta, era necesar decretul care garanta inamovibilitatea.
    A avut vreodata inamovibilitate dna. Bogdan? Sau este doar un magistrat vulnerabil?

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Enumerarea sare fix peste articolul care contează în discuție, 69, cel citat de mine mai sus, referitor la modalitatea de transfer din funcția de procuror în cea de judecător.

      • casandra spune:

        Nu, nu sare, dar il amintisei tu deja. Si el face parte tot din legea 92.
        Iar art. 47 si 75 nu disting intre judecatorii care au ajuns judecatori prin transfer si ceilalti. Este vorba despre toti.
        Cum am spus, CSM poate dispune transferul, dar calitatea de judecator inamovibil nu se obtine decat prin decret de numire semnat de presedinte.
        Pentru ca un procuror sa ajunga judecator in 2000 era nevoie de actiunea a 2 “actori”: de CSM pentru a-l transfera si propune presdeintelui spre numire SI depresedintele pentru a-l numi. Singurii judecatori pe care CSM nu-i propunea presedintelui spre numire erau judecatorii stagiari. Este singura exceptie prevazuta de lege.

      • Liciu T. spune:

        Am urmarit dezbaterea de mai sus si, cum nu am cunostinte juridice solide, nu pot decit sa aplic logica. Exista posibilitatea ca legea prin care doamna bogdan a fost numita judecator sa nu fie constitutionala. Faptul ca pina acum legea aceea nu a fost contestata nu inseamna ca e constitutionala. Intr-adevar acea lege functioneaza, si-a facut efectele, printre care si faptul ca doamna bogdan a devenit din procuror judecator.
        Avocatii lui bombo contesta faptul ca doamna bogdan e judecatoare conform constitutiei adica numita prin decret prezidential. Corect. Dar doamna bogdan e judecatoare cu acte-n regula conform unei legi care functioneaza si care nu a fost contestata…inca.
        Daca avocatii lui bombo ridica o exceptie de neconstitutionalitate in ce priveste legea prin care judecatoarea bogdan a devenit judecatoare, eu nu cred ca tocmai judecatoarea bogdan e cea care sa accepte sau nu acea cerere de exceptie de neconstitutionalitate, nu?

    • Stefan Andrei spune:

      Pentru a-i da satisfactie domnului Damian, am sa citez toate articolele relevante din Legea nr. 92/1992, republicata:

      Art. 47. – Judecãtorii si procurorii, cu exceptia celor stagiari, sunt numiti prin decret al Presedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

      Art. 69. – Promovarea si transferarea judecãtorilor în functiile din magistraturã se dispun de cãtre Consiliul Superior al Magistraturii, cu respectarea conditiilor prevãzute de lege.
      Promovarea si transferarea procurorilor în functiile din Ministerul Public se fac …., iar transferarea procurorilor în functiile de judecãtori se face potrivit prevederilor alin. 1.

      Art. 88. – Consiliul Superior al Magistraturii are urmãtoarele atributii:
      ……………………
      c) propune Presedintelui României, la recomandarea ministrului justitiei, numirea în functie a celorlalti judecãtori si procurori, cu exceptia celor stagiari;

      Toate aceste articole sunt in aceeasi lege, deci trebuie coroborate. Art. 47 si 69 reiau prevederile constitutionale. Eu de aici inteleg ca transferul procurorilor in functia de judecator se dispune de catre CSM in conditiile legii, iar in aceste conditii ale legii intra si obligatia de la art 88 de a-i propune presedintelui numirea in functie pentru a fi indeplinite conditiile de la art. 47.

      • incomod spune:

        Mai clar de atat nu se poate, dar evident un analist subtil, va gasi ceva de comentat :)
        Pe de alta parte e pura naivitate sa crezi ca dosarele astea, Zambaccian si Trofeul calitatii sunt simple dosare de coruptie si nu politice… Este evident ca au rol de sicanare… Insa trebuie sa ai cativa neuroni in plus sa sesizezi asta… Daca se dorea intr-adevar un dosar de coruptie solid, aveau la dispozitie privatizarea Petrom…dar acolo ar fi aparut nenumarate efecte colaterale neplacute :) … asa ca hai sa-l sicanam cu niste gainarii, ca la talharie am fost complici si nu tine…

      • Stefan Andrei spune:

        Am omis unele articole:

        Art. 91. – Judecãtorii numiti de Presedintele României sunt inamovibili. Procurorii si judecãtorii stagiari se bucurã de stabilitate. ….

        Art. 157. – Judecãtorii sunt inamovibili pe data numirii lor de Presedintele României.

        Aceste articole sunt concordante cu celelalte. Inamovibilitatea judecatorilor se obtine odata cu numirea, prin decret. Nu poti fi judecator daca nu esti inamovibil. Nu exista doua feluri de judecatori, unii inamovibili si altii nu.

        • Miron Damian Miron Damian spune:

          “Pentru a-i da satisfactie domnului Damian, am sa citez toate articolele relevante din Legea nr. 92/1992, republicata”

          ?

          Articolul relevant privind modul de a transfera un procuror in functia de judecator este cel care spune cum se transfera un procuror in functia de judecator: art. 69. Unul singur, atât trebuie să citați.

  13. Vlad Ionescu spune:

    Foarte interesant subiectul si mai ales comentariile!
    Domnule Damian, va rog, daca sunteti amabil, sa-mi raspundeti la cateva intrebari, in incercarea de a va intelege punctul de vedere:
    1. Daca in privinta transferarii procurorilor in functia de judecator am fi avut dor reglementarile din Constitutie ar fi fost necesara numirea prin decret?
    2. Care reglementare prevaleaza, cea din Constitutie sau cea dintr-o lege oarecare? Va rog sa nu va referiti la chestiunile procedurale, la cum se ajunge la respectarea Constitutiei, ci strict la intrebarea pe care v-am adresat-o?
    3. Considerati ca prevederile din legea care era in vigoare la acea data sunt in concordanta cu Constitutia? Daca nu, va rog sa aratati care sunt dispozitiile contradictorii.
    4. Considerati justificata ridicarea unei exceptii de neconstitutionalitate pe acesta tema sau este doar o obraznicie avocateasca? Comparand textele in cauza care credeti ca ar fi solutia corecta pe care ar trebui sa o pronunte CCR?
    5. Daca in urma solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate se constata ca trebuie aplicate prevederile din Constitutie si este necesara numirea prin decret, ce ar trebui sa inteleaga un om obisnuit ca s-a intamplat in toti acesti ani? Considerati ca ar trebui sa raspunda cineva?

    • Vlad Ionescu spune:

      Si inca ceva. Se aude ca de cand a aparut aceasta discutie Ioana Bogdan nu a mai intrat in sedintele de judecata. Ce ar putea sa insemne asta. Se teme oare de o exceptie de neconstitutionalitate?

    • Stefan Andrei spune:

      Nu este o problema de constitutionalitate, fiindca textele constitutionale sunt preluate si de lege. Este vorba despre o neaplicare a legii care are ca efect nedobandirea legala a calitatii de judecator si consecinta imediata, toate hotararile pronuntate de persoane care nu au dobandit in mod legal calitatea de judecator sunt lovite de nulitate. Graznic! Datorita acestor efecte dezastruase se pune batista pe tambal si se incearca interpretari abracadabrante. La limita, as accepta o interpretare trasa de par, fiindca realizez consecintele, cu conditia ca toti, dar absolut toti cei responsabili de-a lungul anilor de acesta poveste, inclusiv toti cei care acopera si justifica astazi legalitatea procedeului, sa iasa definitiv din magistratura sau din orice fel de functie publica.

      • eu****** spune:

        Gresiti, domnule Andrei.

        Legiuitorul a inteles ca prevederea transferului in forma din legea 92/1992 care ar da multa apa la moare unora…
        Deschid o paranteza: unii plang pe umarul unei/unui judecator doar ca sa gaseasca portite de scapare avocatesti, dar din batrani am invatat ca nu oricine te baga in rahat iti vrea raulul si nu orice te scoate de acolo iti vrea binele…

        Revin la subiect, de aceea in noua lege 303/2004 a introdus expres prevederea legala de emitere de decret prezidential la transferul unui procuror pe poziita de judecator si viceversa…

        Veteranii din magistratura stiu de ce a fost introdusa aceasta prevedere legala si nu este surprinzator ca ea este invocata acum in legatura cu competenta judecatoarei…

        Intrebare finala: Chestiunea in discutie este justetea celor prezentate in dosarul Nastase sau parcursul judecatoarei???

        Va rog, daca se poate, raspuns scurt la intrebare, pentru care va multumesc anticipat.

        P.S.
        Constat inca o data ca dl.Damian are dreptate – nu se vedea padurea cat este de deasa ea!!!

        • Stefan Andrei spune:

          Nu am discutat despre cazul lui Nastase. Am folosit acest prilej in care problema numirii cu sau fara decret a ajuns sa intereseze opinia publica, pentru a-mi exprima punctul de vedere referitor la ceea ce eu de multi ani cred, ca este sau a fost, dar consecintele se mentin, o grava incalcare a legii la cel mai inalt nivel, de catre multe persoane cu functii foarte importante. Si mai vreau sa spun ca exista un obicei de a trage de un text de lege ca de un elastic si chiar mai mult, ignorand pana si faptul ca elasticul s-a rupt. Asta este un femomen grav al Justitiei romane. Si mai spun ca acceptarea unor situatii de acest tip ne fac sa avem o justitie cand impotenta, cand abuzuva, fiindca in realitate functioneaza prea des prin mecanisme oculte, iar cazul de fata este doar un rezultat al intereselor ascunse si fara legatura cu interesul public care domina sistemul. Eu am ce am cu functionarea justitiei. Am si cu Nastase, ca doar nu il iubesc, dar nu vreau sa amestec lucrurile.

        • Stefan Andrei spune:

          Iar in legatura cu padurea asta e, nu toti avem o vedere atat de buna! Unii suntem mai chiori, altii mai saraci cu duhul si de aceea devenim asa de usor masa de manevra pentru Nastase si compania. Totusi, nu vi se pare ca alergia la Nastase afecteaza ratiunea si obiectivitatea?

  14. Miron Damian Miron Damian spune:

    Vlad Ionescu,

    punctul meu de vedere e foarte simplu, iar intrebarile Dvs. nu au legatura cu clarificarea lui. Putem discuta academic pe linia ”ce ar fi fost daca ar fi fost”, dar asta nu are legatura cu subiectul. O instanta ia decizii in temeiul legilor in vigoare, nu speculand apropo de ce s-ar fi intamplat daca ar fi fost altfel, daca n-ar fi existat, daca ar fi fost atacate la Curtea Constituțională șamd. Scurt, simplu. Daca e ceva de neinteles la afirmatia asta, pot incerca sa va explic in masura in care imi spuneti ce.

    • Vlad Ionescu spune:

      Domnule Damian, nu eu am adus in discutie chestiunea cu exceptia de neconstitutionalitate, ci dumneavoastra in comentariile pe care le-am citit, de aceea am simtit nevoia de clarificari. Renunt la aceste intrebari, fiindca si eu cred ca nu acolo este cheia problemei. Am sa incerc insa sa va pun o alta intrebare pentru a reusi sa va inteleg punctul de vedere:
      Considerati ca judecatoarea Ioana Bogdan a devenit vreodata inamovibila si daca da, prin ce act si in baza carui text de lege?
      V-am inteles opinia ca a obtinut calitatea de judecator prin transfer, iar in caz de transfer nu era nevoie de decret. Dar inamovibila a devenit? Ea si toti cei care se afla in aceeasi situatie, fiindca nu persoana ei ma intereseaza.

      • Miron Damian Miron Damian spune:

        Dle Ionescu,

        am adus în discuție excepția de neconstituționalitate într-un anumit context, care nu are incidență asupra punctului de vedere exprimat în articol. Acela rămâne exact cum l-am stabilit: acuzația că Ioana Bogdan nu este judecător este frivolă. Cât timp ne putem înțelege pe asta, putem discuta.

        • Vlad Ionescu spune:

          Domnule Damian, eu nu acuz pe nimeni. Si nici nu am idei preconcepute. Incerc doar sa ma lamuresc. Am inteles ca sustineti ca doamna in cauza este judecator, ca dumneavostra considerati asta ca pe un postulat si nu vreau sa insist, fiindca se vede ca sunteti extrem de rigid. Este opinia si optiunea dumneavoastra. Am dat deoparte aceasta chestiune pe care mi-a fost clar ca nu o vom putea lamuri si nu am mai pus-o in discutie. Altceva v-am intrebat. Despre inamovibilitate, fiindca citind textul de lege pare o chestiune mai simpla si mai clara. Deci, considerati ca judecatoarea Ioana Bogdan a devenit vreodata inamovibila si daca da, prin ce act si in baza carui text de lege? Repet, plecam, asa cum ati impus, de la ideea ca doamna a dobandit calitatea de judecator in conditiile descrise de dumneavoastra. V-as fi foarte recunoscator daca mi-ati raspunde direct la intrebare.

          • Geo spune:

            Curiozitaile mele, Vlad.

            “eu nu acuz pe nimeni [...] nu am idei preconcepute” urmat de “considerati asta ca pe un postulat [...] se vede ca sunteti extrem de rigid”? Ceva nu se leaga.

            Stefan zicea mai devreme ca nu pot exista doua feluri de judecator. Stiu ca tu nu ai spus acelasi lucru, dar presimt ca esti tentat sa faci aceasta afirmatie, asa ca preventiv te intreb (si implicit si pe Stefan daca mai e pe aici), de unde reiese acest lucru? Si mai ales, daca nu exista doua feluri de judecatori, de ce textul fundamental tine mortis sa precizeze inamovibilitate pentru “judecatorii numiti de Presedinte” si nu pentru “judecatori” (ca doar nu exista mai multi, nu?).

          • echos spune:

            … Si uite asa cercul s-a inchis… poate o luam de la capat!

          • Liciu T. spune:

            Domnule Damian, va multumesc ca mi-ati raspuns la mesajul meu de mai sus, aveti perfecta dreptate. In niciun caz nu sunt dintre cei care o tin ca gaia matzu’ si nu pot accepta ca si altipot avea dreptate.
            Ma simt dator sa-mi precizez pozitia ptr a nu fi interpretat altfel decit e mesajul. As vrea sa-l vad pe bombo condamnat, trebuie rezolvat acest lucru demult, de ani de zile. Ne ride in fata si profita cit se poate de slabiciunile sitemului juridic. Dar il vreau condamnat LEGAL.

            Totusi e o problema cu aceasta judecatoare Bogdan. E judecatoare dupa o lege care e posibil sa fie neconstitutionala, vom vedea. As aprecia foarte mult argumentele dvs in ceea ce priveste inamovibilitatea dinsei, asa cum intreba domnul Ionescu mai sus.

            Daca totusi nu este inamovibila ce se intimpla cu deciziile dinsei din trecut si in general care e statutul deciziilor unui judecator care nu e inamovibil? Multumesc.

          • Miron Damian Miron Damian spune:

            Dle Ionescu,

            faptul ca Ioana Bogdan este judecător cu acte în regulă, nu este o opinie personală a mea sau un ”postulat”. Este un fapt. În clipa în care avem un text de lege foarte clar iar Dvs. insistați în mod absout ridicol că e doar opinia mea, ”lămurirea” pe care mi-o cereți devine lipsită de sens. La fel cu orice dialog pe tema asta cu Dvs. – e ca și cum cineva care ar pretinde că ”unu cu unu fac doi” e doar o opinie, de ”opțiune” personală a cuiva, i-ar cere aceluiași lămuriri pe teme matematice.

      • Vlad Ionescu spune:

        @Miron Damian
        Atata timp cat incercati sa jucati “alba-neagra” cu mine va spun ca nu ma intereseaza! Amanuntele si argumentele sunt sigur ca nu va intereseaza! Cititorii (ne) vor judeca!
        @Geo
        Interesul dumneavoastra si modul de abordare ma stimuleaza la dialog, insa nu sunt sigur ca am inteles ce m-ati intrebat. Inainte sa va raspund, si doresc sa fac asta, va rog sa fiti mai explicit.

  15. Liciu T. spune:

    Pacat… Cred ca discutia e incheiata. Nu sunt lamurit, ca probabil si alti citiva comentatori. Multumesc tuturor pentru rabdare si decenta discutiei. Ramin totusi cu un gust amarui (nu amar) datorat domnului Damian care mi-a dat senzatia ca vrea sa-si sustina cu orice pret un punct de vedere oarecum subred. Nu e usor sa fii columnist si sa fii atent monitorizat de oameni la fel de priceputi. De aceea putina flexibilitate nu strica.
    Asta nu inseamna deloc ca nu-l voi citi in continuare pe Doc :) ) E cazul sa ne relaxam cu totii, e weekend.

  16. casandra spune:

    Probabil ca ar fi util si necesar sa solicitam CSM-ului, in baza Legii nr.544/2002 privind liberul acces la informatiile de interes public – si cu considerarea speciala a art.13,14 din lege – o serie de informatii concrete despre toti cei 3500 judecatori din Romania.

    http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/544_2001.php

    1. Cati sunt judecatori in baza unui decret de numire semnat de presedintele tarii
    2. Cati sunt acum judecatori dar pe baza unui transfer din functia de procuror
    3. Cati sunt judecatori proveniti din alte calitati (prevazute de legile din trecut)
    4. Cati dintre procurorii transferati ca judecatori au decret de numire semnat de presedintele tarii

    Daca toate legile de organizare judecatoreasca de pana acum prevedeau ca inamovibilitatea se obtine doar prin decret al presedintelui, cati judecatori sunt inamovibili si cati nu sunt?
    S-ar putea ca sistemul juridic sa aiba o mare, mare problema. Tacuta, dar foarte serioasa. Si cum exista 4 milioane de cauze pe rol – dupa cum declara fostul ministru Predoiu – problema sistemului ne priveste pe toti. Direct sau indirect.

    Deja chestiunea dosarului lui Nastase devine nesemnificativa in raport cu problema sistemului. Dezbaterea publica amorsata de avocatii lui Nastase doar a developat posibile mari hibe in autoritatea judecatoreasca, de care noi nu eram constienti. Noua ni se spusese ce minunata reforma in justitie s-a produs in ultimii ani. Si atat.
    Nu eram constienti deoarece niciun justitiabil, pana la Nastase, nu a avut la dispozitie resursele necesare pentru a radiografia situatia si pentru a o expune public la nivel mare. Majoritatea concetatenilor nostri justitiabili abia daca au resurse pentru a angaja un avocat obosit si acaparat de multele dosare de care trebuie sa se ocupe.

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Casandra,

      putem să solicităm CSM ceva mai specific : dacă consideră că există o problemă cu statutul de judecător al Ioanei Bogdan, și în general al judecătorilor ajunși în funcție prin transfer, pe legea 92… De fapt, nu trebuie să solicităm, CSM – așa cum i-o cere legea, de altfel – s-a autosesizat în clipa în care a asistat la procesul public împotriva dnei judecător. Ca și instanța ÎCCJ, și ei au spus același lucru: nu există niciun fel de problemă, niciun fel de dubiu că Ioana Bogdan e judecător cu acte în regulă.

      La fel, cum spun și, din păcate, repet mai sus: există căi formale de a ataca constituționalitatea legii. Spre deosebire de CSM, care emite un punct de vedere, CCR nu are dreptul să se sesizeze din oficiu în astfel de cazuri. Dar nu înțeleg de ce nu face cineva asta, începând cu avocații din procesul ”Trofeul Calității” – asta dacă într-adevăr există – după cum vezi mai sus – o asemenea convingere că legea respectivă are o problemă constituțională . Ipoteza face concluzia să fie inexplicabilă, ceea ce spune multe despre valabilitatea ei….

      • casandra spune:

        @Doc,

        Ceea ce spui tu este sa solicitam CSM o opinie. Utila si aceasta, multumesc de idee.
        Eu as vrea insa niste date si informatii seci, fara interpretari si opinii, informatii apoi verificabile la Monitorul Oficial unde se publica decretele.

        • Miron Damian Miron Damian spune:

          Casandra,

          nu cred că trebuie soliciți din nou, cum am spus, CSM a dat deja un comunicat care spune, nicio surpriză, același lucru: pe legea 92, transferul din funcția de procuror în cea de judecător nu se făcea prin decret prezidențial. Doar prin hotărâre CSM. Nici ei nu explică mai mult, pentru că efectiv nu ai ce să explici. Așa spune legea, pur și simplu. Sigur, pot fi cerute date și informații seci, însă dacă le ceri statisticile respective bănuiesc că n-o să le ofere. Asta dintr-un singur motiv: nu le au. Nu au de ce să le aibă, pentru că sunt la fel de utile cum ar fi statistici apropo de câți judecători au între 1.90 și 2.00m înălțime etc.

          Sigur, în lipsa lor, ținând cont că MOf e public, la fel ar trebui să fie și parcursul lor profesional, cu siguranță că poate compila astfel de statistici oricine. La ce i-ar servi, nu știu.

  17. Liciu T. spune:

    Nu ati validat ultimul meu comentariu din motive pe care numai dvs le stiti. Nu ati raspuns direct la intrebarile cititorilor si ati preferat sa va baricadati cu argumente subtiri. Va citesc de ani buni si va apreciez logica dar recent ati devenit extrem de rigid refuzind sa acceptati citeodata ca nu aveti dreptate 100%.
    M-ati pierdut de cititor si sincer imi pare rau, dar e dificil sa-mi petrec rarele momente de pauza urmarind cum evitati sa raspundeti la intrebari sau sa recunoasteti ca poate fi si altfel. Si probabil ca stiti si dvs, cel putin in “dialogul” de mai sus interlocutorii au fost extrem de atenti cum se exprima ca nu cumva sa va supere.

    Va urez success in continuare.
    L.T.

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Liciu T.,

      am scos comentariul acesta de la spam, nu știu cum am ajuns acolo, și n-am găsit altul. După cum puteți vedea, răspund la toate întrebările pertinente – problema e când răspunsurile mele sunt ocolite, și trebuie să le repet. Non-dialogul e moderat, desigur, de dragul celor care vor să citească aceste comentarii.

      Ați avut o nelămurire, am răspuns. :-) Dacă aveți altele, postați, o să vă răspund, n-am avut niciodată probleme să clarific ce spun în articol și/sau subiectul acestuia.

  18. Stefan Andrei spune:

    Pentru toti cei interesati am să încerc să fac o prezentare cât mai obiectivă si, cel mai probabil, incompleta a problemei în discuţie.
    Prima dată a fost Constituţia, în 1991 care spunea aşa:

    Articolul 124: Statutul judecătorilor
    1.Judecătorii numiți de președintele României sunt inviolabili, potrivit legii. … Promovarea, transferarea și sancționarea judecătorilor pot fi dispuse numai de Consiliul Superior al Magistraturii, în condițiile legii.

    Articolul 133: Atribuții
    1.Consiliul Superior al Magistraturii propune Președintelui României numirea în funcție a judecătorilor și a procurorilor, cu excepția celor stagiari, în condițiile legii. În acest caz, lucrările sunt prezidate, fără drept de vot, de ministrul justiției.

    De aici se înţelege că pentru a deveni judecător trebuie să fi numit de Preşedinte la propunerea CSM-ului.

    A apărut apoi Legea 92/1992 pentru organizarea judecătorească, care, în varianta republicată, sună aşa:

    Art. 47. – Judecãtorii si procurorii, cu exceptia celor stagiari, sunt numiti prin decret al Presedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

    Art. 69. – Promovarea si transferarea judecãtorilor în functiile din magistraturã se dispun de cãtre Consiliul Superior al Magistraturii, cu respectarea conditiilor prevãzute de lege.
    Promovarea si transferarea procurorilor în functiile din Ministerul Public se fac …., iar transferarea procurorilor în functiile de judecãtori se face potrivit prevederilor alin. 1.

    Art. 88. – Consiliul Superior al Magistraturii are urmãtoarele atributii:
    ……………………
    c) propune Presedintelui României, la recomandarea ministrului justitiei, numirea în functie a celorlalti judecãtori si procurori, cu exceptia celor stagiari;

    Art. 91. – Judecãtorii numiti de Presedintele României sunt inamovibili. Procurorii si judecãtorii stagiari se bucurã de stabilitate. ….

    Art. 157. – Judecãtorii sunt inamovibili pe data numirii lor de Presedintele României.

    Se observă că prevederile constituţionale sunt reluate şi în această lege.

    Cum şi de unde a apărut problema? Conducerea justiţiei din acele vremuri (CSM şi minister -pe atunci erau totuna) a zis aşa: numirea ca judecător e una, iar transferul din funcţia de procuror în cea de judecător, alta. Dacă la numire e nevoie de decret, la transfer nu mai e nevoie. Şi aşa au interpretat art. 69 din lege, fără a-l mai corobora cu celelalte articole din aceeaşi lege, inclusiv cu cele care sunt şi în Constituţie. Adunarea constituantă nu s-a gândit la momentul adoptării Constituţiei că se vor găsi unii care să scoată transferul din sfera noţiunii generale de numire în funcţia de judecător.

    Prin urmare, unii zic că transferul şi numirea sunt instituţii diferite, alţii că transferul este inclus în noţiunea de numire, iar ca urmare a transferului are loc numirea în funcţia de judecător. În primul caz nu ar fi necesar decretul prezidenţial, în cel de-al doilea ar fi obligatoriu.

    Care este interpretarea corectă şi cum s-ar putea face? În încercarea de a răspunde la această întrebare ajungem la problema inamovibilităţii. Trebuie subliniat de la început că inamovibilitate nu pot avea decât judecătorii. Dacă în ceea ce priveşte numirea şi transferul în funcţia de judecător avem texte de lege cu ajutorul cărora se poate susţine că cele două instituţii sunt diferite, în privinţa inamovibilităţii avem prevederi legale mult mai restrictive, cele de la art. 91 şi 157 din lege. Dacă acceptăm ideea că transferul şi numirea sunt instituţii juridice diferite şi că pentru transfer nu este necesar decretul, atunci acel judecător nu este inamovibil, fiindcă inamovibilitatea judecătorilor nu se poate obţine decât prin decret prezidenţial. De aici concluzia logică este că în cazul transferului din funcţia de procuror în cea de judecător, care se face fără emiterea unui decret, nu avem un judecător inamovibil. Şi, ducând raţionamentul mai departe, rezultă că în cazul numirii în funcţia de judecător, pentru care se emite un decret, avem un judecător care are inamovibilitate. În acest fel, plecând de la distincţia dintre transfer şi numire, cu consecinţa directă a emiterii sau nu a unui decret prezidenţial, avem două categorii de judecători, unii inamovibili – cei numiţi şi alţii fără inamovibilitate – cei transferaţi din funcţia de procuror.

    Unora li se pare inacceptabilă ideea existenţei unor judecătoari fără inamovibilitate şi spun că niciodată cei care au elaborat legea şi Constituţia nu au avut în vedere o astfel de situaţie în care să avem judecători de două feluri, unii inamovibili şi alţii fără inamovibilitate. De aceea aceştia susţin că eroarea care ar produce această consecinţă inacceptabilă este distincţia care se face între instituţia numirii şi cea a transferului, prin interpretarea eronată a legii. Punctul lor de vedere este că toţi judecătorii trebuie să fie inamovibili, inamovibilitatea se obţine numai prin decret prezidenţial şi, ca o consecinţă logică, şi în cazul transferului din funcţia de procuror în cea de judecător este necesară emiterea unui decret, cel puţin pentru dobândirea inamovibilităţii. O parte dintre aceştia merg şi mai departe şi spun că inamovibilitatea este obligatorie pentru toţi judecătorii şi că cei care nu sunt inamovibili nu au dobândit de fapt calitatea de judecători. Reglementarea legală a instituţiei inamovibilităţii devine astfel, în accepţiunea lor, cheia de interpretare a instituţiei transferului care s-ar supune, din această perspectivă, aceloraşi reguli ca la numire, respectiv, trebuie finalizată în mod obligatoriu prin emiterea unui decret prezidenţial.

    Şi, ca o completare de final, cei care susţin ideea transferului din funcţia de procuror în cea de judecător, neurmat de emiterea unui decret, nu spun că acei judecători nu ar fi inamovibili. Nu spun nimic! Deocamdata! Sau spun doar că “totul e în regulă” (vezi onor preşedinta ICCJ).

    Trebuie să mai spun că această problemă vine din trecut. În prezent situaţia este diferită fiindcă din 2004 s-a schimbat reglementarea legală, însă problemele din trecut rămase neclarificate, produc efecte în prezent.

    p.s. evident ca mai se pot face discutii interesante despre continutul legal al notiunilor de “transfer” si “ numire”.

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      “Conducerea justiţiei din acele vremuri (CSM şi minister -pe atunci erau totuna) a zis aşa: numirea ca judecător e una, iar transferul din funcţia de procuror în cea de judecător, alta. Dacă la numire e nevoie de decret, la transfer nu mai e nevoie. “

      Ah, enunțul acesta este în același timp vag și incorect. CSM și MJ nu erau nici pe atunci totuna, nu știu ce vreți să spuneți cu asta. Erau două instituții diferite, cu prerogative diferite. Nu știu ce înțelegeți prin ”au zis”. Au dat un comunicat? Au exprimat o opinie neoficială? A fost vreo decizie? A cui? În ce temei?

      În realitate, niciuna dintre cele două instituții n-a fost cea care a decis asta. Faptul că procurorii puteau fi transferați în funcția de judecători prin dispoziție dată de CSM era prevăzut de lege, lege adoptată, desigur, de Parlament. Ei au ”zis” asta. Parlamentul României.

      • Stefan Andrei spune:

        Erau doua institutii formal, diferite, dar functionau intr-o armonie perfecta fiind controlate politic foarte “eficient”. De fapt din 2005 incoace CSM-ul a inceput sa aiba pozitii si atitudini distincte fata de MJ. Daca pe mine nu ma credeti poate gasiti pe cineva care sa stie si care sa fie dispus sa va spuna sincer cu s-a intamplat. Nu cer sa ma creada nimeni pe cuvant.

  19. Carmen Popa carmen spune:

    In sistemul nostru de drept si procurorii si judecatorii sunt magistrati. Decretul prezidential se emite la intrarea in corpul magistratilor si la iesire, momente ce marcheaza inceputul si sfarsitul inamovibilitatii. Intre aceste momente, promovarea si transferul, de pe o functie pe alta este de competenta CSM. Cam greu cu logica pentru unii! Dupa logica lor rupta in paispe, presedintele ar trebui sa emita cate un decret de fiecare data cand CSM ar lua o decizie privind cariera profesionala a unui magistrat. Si ce scandal ar fi atunci!!! Hooooooo! presedintele tarii ar fi un fel de presedinte de CSM cu vot de blam daca ar refuza emiterea decretului. Intruziune in actul de justitie etc !!!!!!

    Si uite asa, nu vedem esenta problemei ….. este sau nu este AN vinovat de coruptie?

    • Stefan Andrei spune:

      Puteti sa va intemeiati afirmatiile pe prevederile legale? Concret, argumentati pe textele de lege!

    • casandra spune:

      Ati citi legile relevante? Unde ati citit ca si procurorii -ca magistrati – se bucura de statutul juridic de inamovibilitate?! Doar in aceasta ipoteza ar avea un oarecare “parfum” de rationalitate afirmatia pe care o faceti. Va rog sa indicati textul de lege care prevede inamovibilitate pentru procurori.

    • Stefan Andrei spune:

      Si, ca sa trecem la “esenta”, incepeti dumneavoastra prin a va exprima opinia. Va ajut cu iun model: “Eu cred ca A.N. este/nu este vinovat de coruptie pentru ca …..a facut/ nu a facut …. ceea ce potrivit art. …. este/nu este infractiune ……” si tot asa! Dupa aceea va spun si eu ce cred.

  20. curios spune:

    “”Procurorii au falsificat probe în acest dosar.” O poveste cu datarea banilor după seriile lor, ceva absolut ridicol.”

    aceasta afirmatie mi-a atras atentia pentru ca nefiind specialist mie mi s-a parut ca intr-adevar pare fabricare de probe. inteleg ca nu este asa nici pe departe. puteti sa o explicati putin?

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Curios,

      pe scurt: banii respectivi nu erau “proba”, în sensul că nimeni n-a sustinut ca ar fi aceiasi bani *fizici* care ar fi fost primiti de la Adrian Nastase. Rechizitoriul vorbește, nota bene, de ”sumă de bani” primită de procurori de la Ioan Păun, sumă de bani care ar fi fost cei primiți de la Adrian Năstase.

      • Vlad Ionescu spune:

        Daca nu sunt “proba”atunci ce reprezinta ei in acest dosar? Sunt doar indisponibilizati/sechestrati, ca suma de bani, depersonalizata, in vederea unei eventuale confiscari sau pentru acoperirea unui eventual prejudiciu? Si daca este asa, atunci de ce sunt identificate bancnota cu bancnota, asa cum se procedeaza atunci cand sunt utilizati ca proba fizica? Si, fiindca separe ca sunteti in tema, ce reprezinta exact acei bani. Din cate imi amintesc este suma de bani pe care baiatul ala de la SIE zice ca a primit-o pentru cumparaturi si ca ar fi predat ceea ce i-a mai ramas. Nu sunt sigur ca imi aduc bine amite, dar poate ne luminati si ne spuneti ce reprezinta si ce semnificatie are in procesul penal.

        p.s. cand raspundeti la intrebarea cu inamovibilitatea?

        • Miron Damian Miron Damian spune:

          Dle Ionescu,

          da, conform legii, de vreme ce suma respectivă de bani e suspectată a fi fost parte a unei infracțiuni, ea trebuie sechestrată în vederea confiscarii. Repet, așa spune legea. Suma de bani predată întărește mărturia dlui Păun, că ar fi primit o sumă de bani de la soții Năstase. Seriile bancnotelor nu dovedesc că banii *fizici* s-ar fi aflat vreodată în posesia lui Adrian Năstase, și nu există pretenția asta în dosar. Sigur că sunt ”în temă” cu lucrurile astea, pentru că ele fac parte din procesul public, a cărui relatare e accesibilă tuturor, la fel sunt și textele de lege pertinente.

          Da, am văzut întrebarea, dacă o repetați pe trei id-uri riscă să ajungă la spam / trash. Nu că această iluzie că sunteți ”mulți” ar trebui să vă ajute, decât dacă justiția ar fi ajuns să se facă, nu după lege, ci după vreun fel de plebiscit.

          Dna judecător Bogdan se bucură de toate prevederile legale care privesc inamovibilitatea, la fel ca orice alt judecător, cu excepția celor stagiari.

  21. MIA spune:

    >Haide să le fac o listă, privindu-l doar pe dl Năstase și cazurile în care e judecat:{…}

    Dacă ne referim strict la Năstase problema e cu totul alta – şi mult mai simplă : comparativ cu zonistica lansată pe vremea sa ( bazată pe fapt sau nu – asta e altă discuţie ) şi mai ales în perioada premergătoare alegerilor prezidenţiale din 2004 de genul :

    - avere de peste 100 de milioane de dolari strânsă din furturi;
    - afaceri de miliarde ( suma cea mai extremă era ceva de genul 10 miliarde de dolari ) în zona Chinei de Est;
    -încasarea a 10% pe post de comision din cam toate afacerile serioase ş.a.m.d.;
    - Năstase – cel mai bogat om din România;
    - umflarea preţului la contractul cu Bechtel în mod aberant.

    realitatea – cel puţin cea dovedită până acuma sau măcar “pe rol” – e muuult mai palidă şi slăbuţă.

    În fapt inclusiv “corupţia extremă a guvernării Năstase” ( un lait-motiv al propagandei pro-Băsescu şi folosit pe post de dogmă şi pe-aici pe sait din cîte observ ) nu mai pare absolut deloc “extremă” ba chiar e de-a dreptul … moderată dacă ne raportăm la tunurile imobiliare din “perioada de glorie” a imflamării buboiului imobiliar. Sau chiar la jaful masiv precedent din timpul privatizărilor pe un leu ( o perioadă foooarte repede trecută cu vederea – în treacăt fie spus ). Cazul cel mai tipic şi vizibil ar fi chiar Autostrada Transilvania despre care lansat ditirambe furioase pentru ca finalmente … ~20% din ea să fie realizată ( cu întîrzieri criminale ), la preţul negociat iniţial pentru toată lucrarea.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Miron Damian


Miron Damian

Miron Damian scrie analize politice pe forumuri începând cu 2002, sub pseudonimul Doc. A colaborat cu ziarul Cotidianul si cu revistele Dilema Veche si Revista 22. Din 2006 are b... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)