Home » Justitie/Ordine publica » Citesti:

România are bani. Azi, plătim corupţii de Sus

Cristi Danilet aprilie 19, 2012 Justitie/Ordine publica
11 comentarii 1,524 Vizualizari

Scriam cu ceva timp în urmă despre modul în care Guvernul evită să ia o decizie în privinţa taxelor de primă înmatriculare şi pe poluare încasate de stat contrar reglementărilor europene. Această indecizie costă scump statul român: taxele se restituie pe cale judiciară (instanţele au acum o practică unitară în a restitui aceşti bani şi o fac zilnic, pe bandă rulantă), odată cu suma datorată se dă şi dobânda pentru perioada în are banii au fost folosiţi de stat, şi odată cu toate acestea se plăteşte de către stat şi avocatul şoferului nevoit să dea în judecată statul. Nimeni nu are curajul să dea publicităţii numărul de dosare în justiţie născute de aceste procese absolut inutile şi a sumelor restituite până acum de către stat. În concluzie, în plină aşa-numită criză economică-financiară, statul dă bani mulţi şi degeaba.

Azi vreau să vorbesc despre o altă modalitate de scurgere a banilor: recompensa pentru infractorii din cadrul puterilor statului. Trei sunt puterile publice în stat: legislativă (Parlamentul), executivă (Guvernul şi Preşedintele ţării) şi judiciară (sistemul de instanţe şi parchete). De-a lungul timpului, în rândul tuturor s-au înregistrat cazuri şi în prezent chiar avem hotărâri de condamnare definitive ale unor persoane care activează sau au activat în cadrul puterilor statului. Numai că datorită nerealizării consecinţelor unor acte de corupţie chiar de către cei care ar trebui să fie primii care să le combată, s-a ajuns la situaţii inacceptabile:

Astfel, avem situaţii în care unii parlamentari sunt arestaţi, dar primesc şi indemnizaţie de parlamentar. Avem alte situaţii în care parlamentari care sunt condamnaţi definitiv cu suspendarea executării pedepsei au rămas mai departe în Legislativ. Sigur, în primul caz poate fi discutat despre o problemă de lacună legislativă, în al doilea caz însă pare a fi una de aplicare a legii. Oricum, mi se pare că ambele situaţii sunt profund imorale. Şi mi se pare că ambele trebuie să primească o rezolvare adecvată şi cât mai urgent. Iar ca argument suprem invoc principiul constituţional al „echilibrului puterilor” care presupune drepturi şi responsabilităţi echivalente pentru membrii celor trei puteri, dar se vede treaba că Legislativul stă mult mai bine decât Judiciarul. Şi iată de ce:

Dacă un magistrat este condamnat definitiv, indiferent pentru ce infracţiune (corupţie sau vătămare corporală din culpă), el este exclus automat din profesie. De asemenea, la magistraţi avem instituţia suspendării: atunci când este pus sub acuzare un magistrat (adică când se pune în mişcare acţiunea penală – de regulă atunci când trebuie arestat preventiv mai mult de 10 zile sau când este trimis în judecată), imediat el este suspendat în funcţie de către CSM şi nu mai are niciun drept salarial pe parcursul procesului penal. Iar dacă va fi declarat nevinovat prin hotărâre definitivă, va primi retroactiv aceste sume reţinute. Totuşi, ceea ce nu avem în cazul magistraţilor, este o reglementare expresă care să îi împiedice să se pensioneze în timpul procesului demarat împotriva lor pentru corupţie – astfel, este posibil ca mai înainte cu o zi ca un magistrat să fie condamnat definitiv pentru corupţie el să se pensioneze şi astfel să beneficieze de pensia de serviciu, adică 80% din venitul brut pe ultima lună. Încă de anul trecut CSM a cerut ministrului justiţiei modificarea legii privind statutul magistraţilor, însă acesta nici măcar nu a răspuns la solicitarea noastră. Prin urmare, avem în prezent magistraţi cercetaţi pentru corupţie care s-au pensionat şi care primesc între timp pensie de serviciu şi o vor primi chiar dacă vor fi condamnaţi definitiv, şi în plus, mai şi profesează ca avocaţi.

Şi pentru că tot am adus aminte de avocaţi, cred că ar fi timpul să semnalez aici ceva despre care nu cred că s-a mai vorbit: avem şi avocaţi condamnaţi pentru corupţie, cu suspendare, care îşi fac bine mersi profesia mai departe. Asta se întâmplă pe de o parte pentru că instanţele care i-au condamnat nu au dispus şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării profesiei pe o perioadă de 1-10 ani, iar pe de altă parte pentru că Barourile de Avocaţi refuză luarea în discuţie a acestor cazuri pentru a dispune eventuale măsuri disciplinare. Din cauza acestor nereguli, s-a ajuns chiar la aberaţia în care un avocat condamnat pentru trafic de influenţă la judecători să apară zilnic pentru a pleda în faţa judecătorilor cu privire la care a afirmat unui justiţiabil, în mod mincinos, că ar avea influenţă.

Revin la subiectul cu care am demarat: avem parlamentari aflaţi în Arest care primesc indemnizaţia ca şi cum ar fi în acelaşi timp în Parlament exercitându-şi funcţia pentru care au fost aleşi (vreo 5000 lei net, fără suma forfetară în jur de 6000 lei lunar); avem parlamentari condamnaţi cu suspendare care îşi continuă funcţia (sumele primite sunt în jur de 15.000 lei lunar); avem magistraţi care sunt condamnaţi pentru corupţie şi care primesc pensie de serviciu (8000 lei, minim). Aşadar, statul dă bani şi încă mulţi celor care încalcă grav cerinţele unei conduite integre şi chiar dacă aceasta este dovedită în justiţie.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "11 comments" on this Article:

  1. capatu` satului spune:

    multe din ipotezele continute in articol sunt corekte, mai putin cele care apreciaza ca judecatorii romani ar avea un tratament discriminatoriu in raport de puterea legislativa;

    desi nu am experienta autorului articolului tin sa precizez ca scopu` constitutional al autoritatii judecatoresti nu a fost niciodata lupta pt. controlul puterii de stat ci s`a limitat la JURISDICTIO si IMPERIUM – este adevarat ca judecatoarele pivniceru & costiniu apreciaza ca autoritatea judecatoreasca ar avea toate meritele necesare pt. a cere un mai mare nr. de drepturi pt. judecatori numai ca asta nu insemna ca o astfel de opinia este si intemeiata – ar putea fi intemeiata poate pe cazurile grave de erori judiciare ajunse la CEDO sau pe dosarele solutionate absolut intamplator in favoarea tuturor infractorilor,

    csmu` incerca de aproape 9 ani sa dreaga raspunderea majistratului pt. erorile judiciare printr`un proiect de leje impotmolit la aceasta autoritate publica – binenteles csmu` n`are nici o vina pt. lipsa de impartialitate si smenu` generalizat, vinovati sunt tot obositii din palavrament;

    csmu` in frunte cu fostu` sef, actual la cab si conducerile ulterioare nu au avut niciodata o pozitie de respect fata de leje ci doar fata de coledzi majistrati;

    asa ca, in concluzie indiferent ca este vorba de coledzi din palavramentu` patriei care se apara unu pe altu`in comiterea de diverse fapte penale sau de csmu` ce da hotarari de sanctionare ce sunt anulate pe banda de iccj (ma refer la hotararile contestate), in final este vorba de acelasi tip de osmoza infractionala care contribuie la cresterea gradului de neincredere a populatiei in autoritati, la otv`izarea tarii si saracirea acesteia,

    marile condamnari ale tarii la CEDO nu au avut ca temei lipsa de legislatie ci modu` de aplicare…

    in rest, dormiti linisti, csmu`, pivniceru` si costiniu vegheaza.

  2. victor L spune:

    Bine zis, dle Danilet, pe cei de SUS:
    “Fost sef al Sectiei Civile a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, trimis in judecat de DNA pentru complicitate la trafic de influenta, Florin Costiniu primeste o pensie de 16.063 de lei, informeaza postul public de televiziune. Fostul procuror general adjunct al Romaniei, Gabriela Ghita, condamnat in prima instanta la doi ani de inchisoare cu suspendare, primeste o pensie de 6604 lei. TVR sustine ca procurorul Sterian Guli, condamnat si el in prima instanta, a solicitat sa fie pensionat inainte de o decizie definitiva pentru a beneficia de o pensie de 9271 lei. Vezi aici stire detalii pe TVR.ro”
    Dar nu descurajati sa va uitati peste gard ;)

  3. kinn spune:

    Profund imoral este ca un judcator sa ia o pensie de 160 milioane in Romania, indiferent daca a fost sau nu acuzat de coruptie si s-a pensionat in timpul procesului sau nu. Punct.

  4. Craiovean spune:

    Domnule Danilet va anunt ca sunteti un demn continuator al reformelor marca Costiniu si Barbulescu. Probabil sunt mandre de ce lasa in urma.
    Halal justitie mai avem!!!

    • Ei, si eu tin sa va anunt ca, doamna Costiniu nu a fost in ipostaza de decident sa faca reforme, iar d-na Barbulescu nu a promovat, dupa stiinta mea, nicio reforma. In ce ma priveste, sunt convins ca ati auzit dar ati uitat ca anul trecut am propus si Plenul CSM a aprobat pt prima data in istoria justitiei romanesti o strategie impotriva coruptiei din justitie. Stiu ca nu e destul, dar macar am inceput ceea ce altii trebuiau sa faca inca din 1993. In rest, mai cititi si dvs blogul meu si chiar va recomand expres http://cristidanilet.wordpress.com/2009/11/18/coruptia-judiciara-carte-gratuita/. Dupa care, mai stam de vorba cu privire la reformele pe care le continui…

  5. s spune:

    Prim-procurorul Sterian Guli, protagonist al scandalului din toamna anului 2007, de fraudare a examenului de promovare a procurorilor sefi, soldat cu condamnari, a primit aprobarea de A SE PENSIONA.

    Pensie = 9200 lei
    Numai 9200!!

    Sterian Guli a primit aviz pozitiv sa se pensioneze cu toate ca el a fost condamnat la doi ani de inchisoare de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ), i

    • Stirea este o parte incorecta, iar o parte incompleta.
      Procurorul in cauza nu a primit niciun aviz pozitiv pt a se pensiona. Cererea trebuie aprobata de Plen (care ieri a amanat luarea unei decizii pt a mai reflecta) si eliberarea din functie se decide de Presedintele Romaniei.
      Hotararea de condamnare nu este definitiva. Ati vazut cazul `valiza`: condamnare la CLuj, achitare la Bucuresti – asadar orice este posibil.

  6. oricum legea este degeaba.

  7. ioan spune:

    Noam Chomsky a concretizat, într-o formulare pe înţelesul tuturor, cele zece manipulări generale pe care se bazează democraţia occidentală şi pe care el le numeşte strategii ale diversiunii. Ele sunt concepute pentru a dezorienta şi a deturna atenţia mulţimilor americane de la manevrele claselor politice şi financiare dar sunt, de fapt, diversiuni cu aplicaţie mondială. Procedura de bază este preluată de la prestidigitatori, care îşi pun în practică numerele de iluzionism canalizând atenţia publicului în direcţii false. Iată cele zece reţete:

    1. Să distragi permanent aten­ţia de la problemele sociale reale, îndreptând-o către subiecte mi­no­re, dar cu mare impact emo­ţio­nal. Poporul trebuie să aibă mereu mintea ocupată cu altceva decât cu problemele lui adevărate.

    2. Să creezi probleme grave, care angajează masiv opinia pu­blică şi tot tu să vii cu soluţii. Un exemplu: să favorizezi violenţa urbană şi apoi să vii tot tu cu gu­ver­narea providenţială care sal­vea­ză naţiunea în temeiul legilor re­presive cerute de popor, cu pre­ţul limitării libertăţilor democratice.

    3. Să aplici toate mă­su­rile dure treptat. Ceea ce ar duce la miş­cări populare, dacă se aplică într-un singur pachet, devine dintr-odată suportabil dacă e livrat în porţii anuale, conform unui program anunţat.

    4. Să obţii acordul de moment al poporului pentru măsuri economice dure din viitor. Omul se obişnuieşte cu ideea şi înghite tot, dacă e prevenit şi amânat.

    5. Să te adresezi oamenilor ca şi cum ar avea cu toţii o gândire infantilă. În felul acesta, îndrepţi mulţimile spre un tip de gândire care nu face legătura dintre cauze şi efecte.

    6. Să faci tot timpul apel la sentimente şi la reacţii glandulare, nu la raţiune. Să încurajezi reacţiile emoţionale, pentru că sunt cel mai uşor de manevrat.

    7. Să ţii poporul în ignoranţă şi în satisfacţii ieftine, dar multe. Un sistem de învăţământ corupt şi nefuncţional este instrumentul ide­al de a tâmpi lumea şi a o controla.

    8. Să încurajezi financiar acele mijloace de comunicare în masă care îndobitocesc pu­bli­­cul şi îl ţin legat de emisiuni şi se­ria­le vulgare, ce trag inteligenţa în jos.

    9. Să stimulezi simţământul individual de culpă, de fatalitate, de neputiţă. Omul care nu mai are îndemnul să se revolte, devine turmă şi e uşor de controlat.

    10. Să apelezi la toate cuceririle ştiinţelor pentru a cunoaşte punctele slabe din psihologia individului şi a mulţimilor. În acelaşi timp să le discreditezi prin media, astfel ca poporul să nu creadă în mijloacele şi strategiile statale de manipulare.

  8. Radu D.L. Popescu spune:

    Dle Danilet,

    nu va mai tot mirati de ce se intampla in biata noastra tarisoara. Stiti la fel de bine ca si mine ca toate mizeriile astea sunt posibile datorita legilor care sunt facute de catre infractori (inca in libertate) pentru infractori aflati in cercetare. Ca urmare, absolut toti care cunosc cat de cat sistemul sau au bani sa plateasca avocatii lui peste prajit, scapa basma curata. Cel mai recent caz- Nastase.

    Aveam asteptari mai mari de la actualul presedinte si de la guvernul Boc. Totul a fost o actiune de opereta intre doua sprituri, unul la mare si altul la sosea in Bucuresti.

    Din ce se intampla eu nu pot sa inteleg decat doua lucruri. Ori legea electorala e tampita si permite sa ajunga in Parlament scursorile societatii, ori asa suntem la nivel de societate si panaramele astea chiar ne reprezinta. Daca legea electorala e buna, atunci adio si-un praz verde, chiar nu mai am nicio speranta.

  9. adi spune:

    Totul este perfect corect in articol. Daca magistratii sunt suspendati la inceputul actiunii penale la fel ar trebui sa se intample si cu parlamentarii. Iar daca magistratii sunt exclusi din magistratura in urma unei condamnari definitive la fel ar trebui sa se intample si cu parlamentarii. Iar in ceea ce ii priveste pe avocati dl. Danilet are dreptate. Si acestia ar trebui suspendati daca ajung condamnati definitiv. Poate asa se vor gandi de 2 ori inainte sa spaguiasca sau sa faca trafic de influenta la un judecator sau procuror. Legile romanesti sunt pline de lacune



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Cristi Danilet


Cristi Danilet

Cristi Danileţ este judecator din anul 1998, iar in prezent este membru al Consiliului Superior al Magistraturii Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)