Home » Justitie/Ordine publica » Citesti:

Trei observații despre desfășurarea cazului Bârsan

Miron Damian octombrie 21, 2011 Justitie/Ordine publica
17 comentarii 2,203 Vizualizari

1. Despre mărturisirea dnei Bârsan

E deja obișnuit ca acuzații din dosare de profil înalt, și în consecință foarte mediatizate, să se plângă de acest lucru. Să critice ”justiția televizată”, ”judecata în piața publică”. În realitate, însă, protagoniștii acestor dosare nu sunt deranjați de situația asta în sine. Problema lor nu este că există în spațiul public o justiție informală, ci că în felul ei aceasta se dovedește cu mult mai redutabilă decât cea din instanțe. Publicul nu poate să dea sentințe penale, desigur, dar e perfect dornic și capabil să dea prompt un verdict. În schimb, deși are puterea – și datoria(!) – să dea inclusiv sentințe, sistemul instituțional de justiție penală amână deciziile finale cu anii, adesea până la prescripție. Iar dacă judecata în piața publică poate foarte adesea să greșească, măcar o face din neștiință de fapte sau de legi. În schimb, chiar dacă sistemul face mai puține greșeli, ceea ce e discutabil, cu siguranță că nu le face din neștiință, ci din rea-credință (luați ca exemplu cazurile Romsilva sau Brădișteanu). De aici aversiunea inculpaților față de ”circul mediatic” : tocmai pentru că nu e circ – în sensul peiorativ al termenului – ci, din contră, pentru ei chiar justiția penală e adesea o glumă inofensivă și ridicolă prin comparație cu cea din spațiul public.

Ultimul exemplu vine în cazul Bârsan. Și dna judecător a acuzat mediatizarea cazului, mediatizare la care a luat apoi parte. Ar fi putut alege o cale privată sau instituțională pentru a protesta față de decizia CSM; ce alt motiv decât mediatizarea a avut trimiterea unei scrisori deschise? Dna Bârsan a încercat să aducă un argument în favoarea ei, în procesul mediatic. Însă dna judecător a judecat greșit, scrisoarea nu aduce niciun argument în plus, ci doar îi dărâmă unul dintre cele mai puternice pe care le avea. Face asta atât de categoric încât are aproape valoarea unei mărturisiri. Dna Bârsan avea de partea ei neîncrederea pe care cineva ar putea-o avea față de scenariul procurorilor : cum ar putea o persoana cu statutul și venitul ei să facă ceva compromițător din punct de vedere etic și penal, doar pentru niște favoruri relativ neglijabile? Pare, în mod natural, de necrezut. Or, scrisoarea deschisă tocmai a arătat, clar și fără echivoc, cum anume : dna Bârsan nu vede nimic compromițător în faptele ei, nici măcar la nivel etic, de vreme ce le reproșează public unor membri CSM că nu au făcut un lucru absolut identic! Nu există niciun argument legal, de fapt nicio referire la lege în scrisoarea respectivă. În schimb, dna Bârsan reproșează apăsat și public(!) unor magistrați din CSM că au decis împotriva ei deși se bucuraseră de atenția familiei sale. Mai e atât de greu de crezut că a dat decizii în favoarea clienților avocatei Silinescu în funcție nu de lege ci de atenția (și atențiile) de care s-a bucurat din partea acesteia? Din contră, devine chiar plauzibil.

2. Despre imunitatea formală și lipsa imunității mediatice a dlui Bârsan

Scriam două lucruri în articolul trecut, mă bucur să văd că se confirmă. Prima afirmație e că nimeni nu poate să spună categoric dacă percheziția dnei Bârsan era interzisă sau nu de imunitatea extinsă a soțului, oferită de statutul de judecător CEDO. Constat acum o nesiguranță din partea celei mai avizate persoane să se pronunțe: președintele CEDO, dl Costa. Nu e doar faptul că, în comunicatul său, dl Costa spune :”Curtea este ingrijorata ca, prin perchezitionarea domiciliului judecatorului roman, ca parte a unei investigatii ce vizeaza suspiciuni referitoare la sotia sa, reglementarile privind imunitatea s-ar putea sa nu fi fost respectate” (sublinierea îmi aparține) Ce e și mai interesant din acest punct de vedere e ce urmează. Dacă într-adevăr reglementările au fost încălcate, Curtea ar trebui să ceară statului nostru repararea încălcării și respectarea pe viitor a imunității extinse a dlui Bârsan. În loc de asta, Curtea solicită guvernului nostru să arate dacă are temeiuri pentru ridicarea imunității! Aș face aici câteva observații, cu statut de pură speculație: episodul e foarte spinos și neplăcut pentru judecătorii CEDO (ca paranteză, acest comunicat al dlui Costa a fost forțat de reacția DNA, inițial președintele Curții a încercat să comunice poziția sa pe canale diplomatice și nepublice), și îl preferă rezolvat în următorul fel: statul român prezintă dovezi că imunitatea dlui Bârsan stă în calea unei anchete penale, după care imunitatea e ridicată. Curtea va lăsa în sarcina instanțelor naționale să decidă dacă percheziția a fost sau nu legală. Și cu asta problema lor e rezolvată. Rezolvarea asta nu e foarte agreeată de DNA, pentru că riscă să le slăbească poziția conform căreia percheziția nu era în niciun fel împiedicată de imunitate, deci ridicarea ei, la acest moment, ar fi inutilă. Astea sunt speculațiile mele. Ceea ce pot spune cu mult mai multă siguranță este că, altfel decât în cazul foarte puțin plauzibil în care CEDO va decide că ancheta și procesul penal al dnei Bârsan nu are cum să se împiedice de imunitatea colegului lor, aceasta va fi ridicată.

Oricum, dl Bârsan nu are niciun fel de imunitate față de articolele din presa europeană. Scriam în articolul trecut că episodul va provoca articole în care judecătorul român va fi arătat cu degetul pentru că se folosește de poziția sa pentru a bloca o anchetă de corupție. Deja un articol a apărut, în Daily Mail, exact pe aceste coordonate. Sigur, apariția singulară a acestui articol e probabil justificată de orientarea anti-europeană a ziarului britanic, până una alta lucrurile sunt în stadiu incipient. În clipa în care se va trece de comunicate furișate prin grefa CEDO și plenul Curții va fi chemat să se pronunțe, astfel de articole vor apărea și în restul ziarelor europene. Și, dincolo de ton și formă, nu văd cum ar putea arăta altfel pe fond: judecător român la o Curte Europeană își folosește statutul ca să își protejeze soția de o anchetă penală.

3. Despre avizul CSM

Haide să presupunem că speculația mea e greșită și că CEDO va decide explicit că imunitatea dlui Bârsan a fost încălcată de percheziția respectivă. Cum ar trebui să procedeze actorii instituționali din România în cazul, foarte nefericit, în care vor fi confruntați cu o problemă identică? E limpede că judecătorul care a aprobat percheziția va trebui să o interzică până când CEDO se pronunță asupra imunității. Teoretic nu e obligat să facă asta, dar tratatele internaționale ratificate sunt parte a dreptului intern, și ar trebui să aibă argumente foarte solide cu care să contrazică interpretarea judecătorilor europeni. În ce privește procurorul, în măsura în care ar fi evident că ancheta se lovește de imunitate ar trebui să solicite, prin Ministerul de Justiție, ridicarea acesteia înainte de orice. Până aici lucrurile par destul de naturale, e clar că situația e schimbată…

…Nu însă în ce privește CSM. Consiliul ar fi obligat să dea aviz de percheziție și în acest scenariu. Poate că răspunsul acesta nu e evident pentru publicul obișnuit, de bună credință și de puțină știință. Însă mă mir să văd că sunt magistrați care nu înțeleg asta, și critică CSM pentru avizul dat. Nu-l includ aici pe dl Bârsan, care a dat CSM în judecată : odată ce a promovat scandalul la nivel european, nu mă mai mir de nimic. Ca să fac lucrurile mai de înțeles pentru oamenii simpli: mutatis-mutandis, CSM are în această privință referitor la magistrați exact același rol pe care îl are parlamentul când vine vorba de imunitatea demnitarilor politici. Are o putere extraordinară de a bloca o anchetă, dar aceasta le e oferită cu un temei, nu doar foarte important, ci și foarte specific, foarte îngust: cel de protecție al mandatelor și/sau independenței lor. Atât și nimic mai mult. Ceva mai specific, CSM sau camerele parlamentului trebuie să verifice în astfel de cazuri exclusiv două lucruri simple : dacă acțiunea împotriva unuia dintre membrii săi are un caracter frivol (nu există niciun fel de temeiuri pentru acuzații, acestea sunt absurde etc.), sau dacă acțiunea vizează exact execitarea în sine(!) a atribuțiilor demnitarului. Sunt două întrebări simple la care se poate răspunde imediat – inclusiv în cazul Bârsan, unde răspunsul e negativ. Nici CSM și nici Parlamentul nu au voie să extindă temeiurile pe care pot bloca acțiunea penală pentru că atunci s-ar substitui puterii judecătorești. În acest caz, dacă ar lua în calcul legalitatea percheziției, CSM ar anula în efect decizia judecătorului care a aprobat-o și s-ar substitui instanțelor care urmează, eventual, să-i stabilească legalitatea, inclusiv prin prisma imunității. Or CSM, deși e compusă din magistrați, nu e instanță de judecată și nu are dreptul să decida în legătură cu legalitatea percheziției, indiferent de situație și de decizia pe care ar lua-o.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , , ,



Currently there are "17 comments" on this Article:

  1. euNuke spune:

    Imunitatea judecătorilor nu este şi nu are cum să fie absolută, aşa cum au interpretat-o cei 2 impricinaţi şi cîrja lor din fruntea cedo. Conceptul de imunitate nu are nimic de-a face cu inviolabilitatea absolută a domiciliului, aşa cum se întîmpla cu locuinţele iluştrilor monarhi decrepiţi ai evului mediu, ci cu intenţia legiuitorului într-un stat de drept de a asigura o protecţie procedurală a demnitarilor şi magistraţilor de rang înalt in faţa abuzurilor organelor coercitive ale statului. Deci, imunitatea nu este un scut miraculos care respinge atacurile infame ale klingonienilor, chiar şi in mod retroactiv, ci o suită de garanţii procedurale suplimentare faţă de cele oferite de constituţii libertăţii individuale şi locuinţei sale, proceduri pe care organele de anchetă, procuratura in speţă, trebuie să le respecte pentru ca actele procesului penal să rămînă valide şi instanţa să le poată folosi ca probe. De pildă, in cazul dat, avizul CSM este o parte a procedurii de constituire a imunităţii, o condiţie strict necesară impusă prin lege pentru ca actul de percheziţie ce restrînge libertatea individului să poată produce efecte juridice.

    Ca atare, in lipsa oricărui temei legal pentru presupusa ‘nulitate’ a percheziţiei, in lipsa oricărei calităţi legale care să indrituiască magistratul european să se implice public in chestiune, putem specula şi noi asupra naturii infracţionale a activităţii CEDO, dat fiind faptul că acest magistrat-suprem s-a folosit abuziv -fără să fi existat o procedură internă prealabilă care să ia in considerare posibilitatea autosesizării Curţii- de însemnele şi imaginea CEDO. Prin urmare, instituţia deturnată de către un grup organizat in jurul finalităţii de tip totalitarist a absolutizării imunităţii unor magistraţi- patronează astăzi, fără crîcnire sau opinii separate, declaraţiile publice ale şefului prin care se intervine in desfăşurarea unui proces penal, fără să fi existat vreo sesizare urmată de dreaptă judecată, acţiuni de natură să influenţeze sau să pună presiune asupra magistraţilor romani; ca atare, abuzul de putere al şefului de ogradă europeană se înscrie în comportamentul tipic al valahilor fanarizaţi cu încadrarea penală potenţială [s-ar putea, nu-i aşa?] de trafic de influenţă, favorizarea infractorului, tentativă de obstrucţionare a justiţiei [pentru că "impiedică, fără drept, organul de urmărire sau instanţa sa efectueze, in conditiile legii, un act procedural" subsidiar sau care decurge din validarea percheziţiei]
    Deci un satrap cu veleităţi penale ce susţine şi acoperă, riscîndu-şi cariera, abuzul altui potentat al Curţii Europene a Drepturilor Omului Puşcăriabil. Da, puşcăriabil. Cu cît mai puşcăriaş/bil cu atît mai multe şanse a a primi despăgubiri de la această curte. Să nu uităm că aceeaşi nesimţită instanţă europeană a acordat daune morale puşcăriaşului-model Păvălache, individ stresat de condiţiile grele din închisoarele romaneşti. 10000 de euro a primit Fănel, bani pe care o să-i plătim noi, vinovaţii de serviciu, cetăţenii naivi ale căror drepturi patrimoniale pot fi călcate in picioare de organele centrale ale noii tiranii cu faţă superrrumană.

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      EuNuke,

      sigur, imunitatea nu e absoluta – dovada ca poate fi ridicata :-) Dar limitele ei sunt date in lege, de exemplu inviolabilitatea persoanei si domiciliului judecatorului este explicit mentionata. Daca aceasta se extinde in orice situatie si asupra sotiei, aici legea nu mai e explicita. Oricum, alt lucru explicit din lege este si temeiul imunitatii. Nu doar ca nu include protectie fata de justitia penala, ci, din contra, il exclude cat se poate de explicit si de categoric!

      CEDO n-a intervenit in niciun fel in ancheta asta, si – din cate vad – face eforturi foarte mari sa n-o faca si pe viitor. Dar legea nu poate fi ignorata. De asta si speculatia mea: vor ridica rapid imunitatea dlui Barsan, imediat ce li se va cere. Ramane sa vedem asta.

  2. Bogdan spune:

    Scrisoarea deschisa a doamnei Barsan e intr-adevar remarcabila. Cum s-ar zice in engleza, how low can you go?

  3. kinn spune:

    110% de acord. Articol solid, argumentatie beton, fara fisura.

  4. aura spune:

    Dezamagitoare prestatia CEDO, reactia acestei institutii seamana cu reactia pe care a avut-o parlamentul Romaniei in cazurile Nastase, Ridzi s.a. Notiunea de imunitate extinsa mi se pare absurda, pina la grad de rudenie se intinde? daca un criminal periculos se ascunde in podul casei lui Birsan, autoritatile nu pot actiona pina nu au “verde” de la CEDO?

    E ironic: Europa ne trage de urechi pentru ca nu prindem marii rechini, dar cind se intimpla in sfirsit, tot Europa largeste ochiurile “plasei”. O asttfel de abordare a forurilor europene risca sa demobilizeze putinele structuri si persoane din Romania care mai au chef sa lupte contra coruptiei; de opinia publica nici nu mai vorbesc.

    P.S. E vorba de BÎRSAN, nu BÂRSAN. Nu de alta, dar daca va fi condamnata pe numele de Gabriela Bârsan, madam(nu pot sa-i spun doamna) in cauza poate face contestatie ca nu este ea in persoana si mai are si cistig de cauza. :)

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Aura,

      repet, nu vad niciun motiv sa spun ca CEDO ar fi intervenit in aceasta chestiune. Exista o imunitate legala a judecatorilor de acolo, e extinsa si la rudele apropiate. Curtea nu poate sa pretinda ca nu o vede. Legea trebuie respectata. Dar daca imunitatea impiedica o ancheta penala atunci – tot legea aia spune – plenul CEDO are datoria sa ridice imunitatea. Sunt convins ca asta vor face!

  5. Vlad Ionescu spune:

    1. Despre domnul Barsan.
    Ce credeti ca ar fi trebuit sa faca, intr-un caz ideal, domnul Barsan, judecator la CEDO fiind. Sa accepte incalcarea imunitatii? Asa cum am mai spus, imunitatea nu este o piedica absoluta in calea anchetei penale, ci este o procedura obligatorie de urmat, ca multe alte proceduri. Din pacate prea multe dintre autoritatile statului roman s-au obisnuit sa incalce procedurile, adica legea, fara sa se intample nimic. Deci, domnul judecator, pentru buna infaptuire a justitiei in Romania, trebuia sa ignore incalcarea imunitatii si sa nu faca nimic? Daca a reclamat este acuzat ca se ascunde in spatele ei. Pentru un stat de drept care credeti ca ar fi varianta dezirabila? Ce ar fi trebuit sa faca judecatorul (nu omul) Barsan “ca sa fie bine”?
    Asa cum am mai spus nu doresc sa fac nici o referire la doamna Barsan si nu cred ca domnul Barsan trebuie judecat exclusiv prin prisma faptelor si atitudinilor sotiei sale.
    2. Despre CSM
    Daca cititi documentele de pe site-ul CSM, legate de contestatiile sotilor Barsan, veti observa ca opinia dumneavoastra este impartasita si de acesta institutie. Am urmarit dezbaterile si am constatat ca au votat in unanimitate. Nu sunt de acord cu aceasta opinie, dar este o interpretare posibila, valabila juridic.
    O precizare: procurorul nu se prezinta la judecator pentru incuviintarea unei perchezitii, fara ca in prealabil sa aiba avizul CSM. Fara acest aviz judecatorul nu poate, legal vorbind, sa incuviinteze perchezitia.
    Ce este mai onorabil si mai legal, in cazul in care o institutie greseste? Sa-si recunoasca singura gresala si sa o indrepte sau sa faca acest lucru o alta institutie, superioara? Este mai degraba o intrebare cu caracter general, fiindca, in lipsa unei practici judiciare, nu se poate spune ca ar fi evident, juridic vorbind, ca CSM-ul a gresit cand a dat avizul. Ca sa fac si eu o speculatie, nu cred ca CSM-ul, daca ar fi cunoscut temeiurile pentru care domiciliul perchezitionat este protejat de imunitatea diplomatica, ar fi avizat perchezitia, iar astazi nu s-ar mai fi declarat necompetent sa se pronunte asupra legalitatii. Dar este o speculatie. Ma intreb, daca o ancheta penala este nelegala, sau doar anumite acte ale sale nu respecta legea, nu ne aflam in fata unui abuz care afecteaza nejustificat activitatea unui judecator?
    3. Despre procurori
    Din dezbaterile de la CSM am aflat ca procurorului care a efectuat perchezitia i s-a adus la cunostinta faptul ca acel domiciliu se afla sub protectia imunitatii diplomatice, cu toate detaliile privind temeiurile acestei imunitati, cerandu-i-se sa paraseasca acel loc, fapt consemnat in procesul-verbal de perchezitie. Replica procurorului a fost: “si ce o sa-mi faceti daca nu o sa plec?!”. Cam in acesti termeni se pune problema in mod real. Interesant este ca in urma perchezitiei s-au ridicat niste gablonturi, s-a fotografiat o pereche de pantofi si inca ceva asemanator de care nu imi mai amintesc. Astept cu interes sa vad ce vor procurorii sa probeze cu acele obiecte.

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Vlad Ionescu,

      1.

      Ce credeti ca ar fi trebuit sa faca, intr-un caz ideal, domnul Barsan, judecator la CEDO fiind. Sa accepte incalcarea imunitatii?

      Intrebarea ignora flagrant ratiunea imunitatii! Repet, ea este data pentru a proteja independenta judecatorului CEDO, doar pentru asta. Spuneti mai jos ca la perchezitie s-au gasit gablonturi, cred ca e usor de ghicit ce legatura are asta cu cazul impotriva dnei Barsan (acuzata ca a primit bijuterii contra unor decizii favorabile). Ce legatura are asta cu munca de judecator CEDO a dlui Barsan? UNDE anume intra gablonturile in munca lui?

      Dl Barsan ar fi trebuit sa admita asta si sa refuze sa invoce imunitatea, intr-un caz in care aceasta nu se aplica. Astfel, ancheta penala ar fi continuat, la fel ca si imunitatea lui. Procedand in felul asta, punand imunitatea in calea anchetei, el va ramane fara ea. Rusinos!

      2.

      Daca cititi documentele de pe site-ul CSM, legate de contestatiile sotilor Barsan, veti observa ca opinia dumneavoastra este impartasita si de acesta institutie. Am urmarit dezbaterile si am constatat ca au votat in unanimitate. Nu sunt de acord cu aceasta opinie, dar este o interpretare posibila, valabila juridic.

      Nu, nu. Iata din nou un enunt foarte ciudat. Nu pot exista in mod concurent mai multe interpretari valabile ale unei legi pe un caz dat. In mod necesar, daca intr-o aceeasi situatie o interpretare juridica e valabila, atunci oricare alta nu este. Daca aveti argumente impotriva acestei interpretari si pentru alta, sunt gata sa le ascult. Pana atunci, insa, aceasta este SINGURA interpretare valabila a prevederilor privind rolul CSM in achetarea magistratilor, si oricare alta opinie e in mod necesar invalida.

      Ma intreb, daca o ancheta penala este nelegala, sau doar anumite acte ale sale nu respecta legea, nu ne aflam in fata unui abuz care afecteaza nejustificat activitatea unui judecator?

      Orice ancheta afecteaza activitatea celui anchetat, nu conteaza cu ce se ocupa acesta. Orice ancheta, presupunand ca ia un aspect ilegal, poate constitui un abuz, din nou, indiferent de calitatea si ocupatia celui anchetat. Nu vad insa ce are asta a face cu articolul.

      3.

      Replica procurorului a fost: “si ce o sa-mi faceti daca nu o sa plec?!”

      Banuiesc ca astfel de schimburi acide intre anchetatori si anchetati au loc in mod curent. In masura in care anchetatorul sare calul (nu e cazul aici), poate fi sesizat CSM-ul pe acest motiv. Dar asta, din nou, e alt subiect.

      • Vlad Ionescu spune:

        1. Imi pare rau, dar este o fractura logica in argumentatia dumneavoastra. Atunci cand s-a decis instituirea imunitatii despre care discutam au fost avute in vedere, in principal, scopurile enuntate de dumneavoastra. Dar odata legiferata imunitatea functioneaza asa cum este descrisa in norma juridica. Adica exista si se poate ridica, in conditiile legii de catre organismul competent. In cazul nostru imunitatea exista, iar daca CEDO este sesizata cu o cerere de ridicare a sa, in urma analizei argumentelor DNA, poate decide ridicarea ei. Si nu vad de ce nu ar face-o. Chiar nu am inteles ce am “ignorat flagrant”? Sunteti chiar atat de sigur ca dumneavoastra ati inteles totul perfect?! Revenind, putem constata ca intr-un anumit caz imunitatea este excesiva, nu discut cazul in speta, dar acesta problema se remediaza prin modificarea legii (in sens larg, respectiv a tratatelor internationale), nu prin neaplicarea sa.Pentru mine este neclar motivul si siguranta exprimata de dumneavoastra ca in acest caz imunitatea nu se aplica. Cred ca de la acesta “certitudine” deriva concluziile cel putin discutabile pe care le trageti. Nu doresc la acest moment sa dezvoltam o polemica. Va propun sa o amanam in asteptarea evolutiilor ulterioare. Cred ca va grabiti cu concluzii radicale si absolute.
        Si totusi, orice imunitate se pune in calea unei anchete . Nu am auzit de vreo imunitate care sa functioneza fara a se pune in calea unei anchete!
        Si inca o chestiune. CEDO, fiind o instanta de judecata, nu se poate autosesiza, ca orice instanta de altfel. Curtea judeca doar cererile cu care este investita. Deci, in lipsa unei cereri , nu se poate pronunta in legatura cu ridicarea imunitatii.
        Din cate stiu eu gablonturile sunt bijuterii fara valoare, tinichele, eventual frumoase. Oricum nu am dat nici un ” verdict” referitor la acestea. Imi exprimam doar o indoiala si curiozitatea legata de evolutiile cazului pe care le voi astepta cu interes. Si cu rabdare.
        2. O interpretare juridica valabila este interpretarea data de o persoana priceputa in domeniu care are la baza argumente stiintifice valabile. Asta inseamna ca este o opinie care se poate sustine din punctul de vedere al stiintei dreptului. Exista numeroase cazuri in care pot exista mai multe interpretari care sa fie argumentate corect d.p.d.v. juridic. Asa cum pot exista interpretari a caror argumentatie este nefundamentata juridic. Singura interpretare care insa produce efecte juridice si care trebuie respectata, este cea data de organul competent. Am spus ca CSM-ul are o opinie cu o argumentatie juridica valabila, fiindca de prea multe ori instantele din Romania dau interpretari unor texte de lege care nu au nici o valoare d.p.d.v. al stiintei dreptului, ceea ce este inacceptabil. Este corect ca singura interpretare a unui text de lege care poate produce efecte, este cea data de organul competent, dar conditia necesara de legitimitate este ca aceasta interpretare sa fie juridic valabila. Sa nu confundam valabilitatea stiintifica, care trebuie sa existe intotdeauna si nu exista de multe ori, cu forta juridica a unei hotarari si cu valoarea formala de adevar a acesteia.
        De altfel cea mai mare problema a justitiei romane, de departe cea mai mare, este existenta masiva a practicii neunitare. De ce credeti ca se evita de atatia ani publicarea tuturor hotararilor judecatoresti pronuntate, ca in toate statele civilizate? Ca sa nu vedem ca acelasi text de lege este interpretat de acelasi judecator intr-un fel intr-un dosar si in alt fel in alt dosar. Sau sa nu vedem motivatii aberante, fara nici o valoare stiintifica, mai ales ale unor judecatori care au facut cariera. Toti judecatorii, mai ales cei cu vechime, de la instantele superioare, au aceasta problema. Si se motiveaza ca necesita un volum de munca prea mare si costuri exorbitante. Gogosi! Acesta este fondul care intretine coruptia.

  6. Miron Damian Miron Damian spune:

    Vlad Ionescu

    Atunci cand s-a decis instituirea imunitatii despre care discutam au fost avute in vedere, in principal, scopurile enuntate de dumneavoastra. Dar odata legiferata imunitatea functioneaza asa cum este descrisa in norma juridica.

    Nu. Formularea la timpul trecut lasa sa se inteleaga ca acel articol care prevede ratiunea imunitatii a ajuns cumva desuet si nu se mai aplica. Nici vorba, e la fel de in vigoare si la fel de fundamental pentru intreaga notiune cum era si cand a fost adoptat. Imunitatea e oferita pentru a proteja independenta judecatorului CEDO, atat si nimic mai mult. In mod special, nu pentru a impiedica realizarea justitiei.

    Acum, norma juridica arata asa dintr-un motiv la fel de simplu si de evident: judecatorii CEDO nu are cum sa stie, apriori, cu ce au de-a face intr-un caz anume. Justitia formala nu se face pe speculatii, oricat de rezonabile si plauzibile ar fi. De asta CEDO cere statului nostru date concrete pentru a inlatura aplicarea acelor reglementari privind imunitatea…

    … In schimb, judecatorul Barsan NU are aceasta problema. Spre deosebire de colegii lui, el ar trebui sa stie ca perchezitia respectiva era parte a unei anchete penale care nu are nicio legatura cu activitatea lui de judecator.

    Revenind, putem constata ca intr-un anumit caz imunitatea este excesiva, nu discut cazul in speta, dar acesta problema se remediaza prin modificarea legii (in sens larg, respectiv a tratatelor internationale), nu prin neaplicarea sa.

    Putem constata, dar nu neaparat in cazul acesta – cel putin in ce ma priveste. Eu nu afirm ca imunitatea e excesiva, ci ca in acest caz nu ar fi trebuit invocata. Sunt doua lucruri complet diferite. Vorbeati de certitudini, am o certitudine privind legea, imi pare rau ca n-o impartasiti: acel art. 4 e in vigoare si se aplica, presedintele CEDO l-a citat explicit. E un lucru cert. De asta am, daca nu o certitudine, suficienta siguranta sa spun ca imunitatea dlui Barsan va fi ridicata in clipa in care chestiunea va ajunge in plenul CEDO.

    • Vlad Ionescu spune:

      Cu faptul ca imunitatea domnului Barsan este foarte probabil sa fie ridicata, daca se cere, sunt si eu de acord. Am si scris. Nu pot sa impartasesc insa certitudinea dumneavoastra ca aceasta imunitate nu a fost incalcata cu prilejul perchezitiei. Nu sunt foarte convins ca perchezitia se putea efectua legal fara ridicarea in prealabil a imunitatii.

      Eu am spus atat: orice opinie juridica pentru a fi valabila trebuie sa aiba o argumentare stiintifica, adica sa fie valida d.p.d.v. al stiintei dreptului. Sa nu intelegeti de aici ca opinii juridice valide pot exprima doar specialistii. Doar ca ei nu au voie sa emita aberatii juridice. Altfel, oricine poate exprima orice fel de opinie, cu sau fara valoare stiintifica. Dar nu orice aberatie poate fi acceptata ca opinie juridica. Vroiam sa subliniez faptul ca magistratii, si juristii in general, nu au dreptul la opinii care nu sunt stiintific valide. In ceea ce priveste deciziile, evident ca acestea vor reflecta doar una dintre opinii. Problema este cand magistratii emit opinii invalide juridic care se regasesc in decizii obligatorii. Probabil ca este un fenomen pe care inca nu l-ati sesizat ca ar exista in sistemul juridic romanesc. In orice caz opiniile nevalide juridic ar trebui excluse dintr-o discutie serioasa.
      Spre exemplu: argumentul, destul de des intalnit, de la arestarile preventive, in care se spune ca inculpatul ar putea influenta martorii sau alte parti din proces, nu este juridic valid. Nu exista nici o prevedere legala in acest sens. Textul de lege nu se refera la o probabilitate teoretica, abstracta, pe care de altfel orice persoana o are, ci la probe cum ca persoana in cauza ar fi incercat sau chiar a reusit asa ceva. Si nu se refera nici la faptul ca o anumita persoana, prin pozitia sociala sau functia sa ar avea o posibilitate si implicit o probabilitate mai mare de a influenta.
      alt exemplu:motivarea, vadit nelegala, ca nearestarea unui inculpat ar diminua increderea populatiei in justitie. Cu asa argumente ne intoarcem la tribunalele populare.
      La acest moment nu consider utila o polemica intre 2 sau mai multe opinii valide juridic. Aceasta preocupare este pentru un stadiu mult evoluat fata de cel actual. Astazi trebuie sa ne luptam cu practica neunitara, cu deciziile care nu sunt judidic valide, cu coruptia si ticalosia, dar nu putem sa inlocuim sute sau chiar mii de ani de acumulari in domeniul dreptului doar cu valori morale sau cu rationamente logice punctuale. Toate acestea trebuie utilizate impreuna.

      • Miron Damian Miron Damian spune:

        Nu pot sa impartasesc insa certitudinea dumneavoastra ca aceasta imunitate nu a fost incalcata cu prilejul perchezitiei.

        ? Iata ce scriam in articolul trecut :

        “Și atunci, să însemne asta că unui stat îi este interzis să facă o percheziție în locuința soției unui judecător în cursul unei investigații în care e aceasta acuzată de fapte penale? Nici eu și nici altcineva nu cred că știe un răspuns categoric la întrebarea asta, dintr-un motiv simplu: eu nu știu să existe vreun precedent de acest fel.”

        E o afirmatie pe care o reiau in acest articol : “nimeni nu poate să spună categoric dacă percheziția dnei Bârsan era interzisă sau nu de imunitatea extinsă a soțului, oferită de statutul de judecător CEDO.”

        De asemenea, am afirmat si am explicat apoi ce asupra la ce am certitudine. Imi pare rau, dar sunt intotdeauna pregatit sa raspund privind afirmatiile pe care le fac, nu insa pe afirmatiile care imi sunt atribuite, cu atat mai mult cu cat atribuirea vine dupa ce am spus si am repetat contrariul.

        • Vlad Ionescu spune:

          De acord! Din raspunsul la comentarii mi s-a parut ca sustineti altceva.

        • Vlad Ionescu spune:

          Perchezitia nu “este interzisa de imunitate”, ci se poate efectua doar daca trece si prin filtrul acestei instante care este CEDO. Nu exista nici o norma juridica care sa proclame aceasta imunitate ca fiind absoluta, de neinlaturat. Eu banuiesc ca procurorii, daca au stiut de existenta imunitatii, s-au gandit ca daca vor cere ridicarea acesteia procedura este greoaie, cererea trece prin multe maini, iar persoana vizata ar putea afla si si-ar lua masuri de protectie. Dar asta e o gandire de politist, nu de magistrat.

          • Miron Damian Miron Damian spune:

            Hm, e aici o diferenta interesanta: exista mai multe feluri de protectii specifice grupate sub numele generic de “imunitati”. Spre exemplu, membrii parlamentului nu pot fi trasi la raspundere pentru opiniile exprimate in exercitarea mandatului si voturi. Aceasta forma de imunitate reprezinta o interdictie absoluta. La cealalta extrema, imunitatea se refera doar la un pas procedural, nu neaparat o interdictie, asa cum e cazul cu perchezitionarea parlamentarilor: “imunitatea” in acest caz inseamna ca pentru orice perchezitie sau retinere, arestare etc. trebuie avizul camerei din care fac parte. Imunitatea in acest caz se aplica punctual. In alt caz, si aici cred ca intra judecatorii de la CEDO, conform art. 4 citat in articolul anterior, imunitatea reprezinta intr-adevar un set de interdictii – care pot fi ridicate, desigur, dar la pachet. Cat timp are imunitate, exista interdictii (de unde si exprimarea mea) ; in clipa in care nu mai are imunitate, interdictiile dispar. Ma rog, asta e deja un subiect foarte particular de discutie…

  7. Miron Damian Miron Damian spune:

    Din cate stiu eu gablonturile sunt bijuterii fara valoare, tinichele, eventual frumoase.

    Oh. Eu am crezut ca va referiti la “gablonturi” in mod ironic :-) – in raport cu veniturile si averea familiei Barsan; care e valoarea reala a bijuteriilor asta nu stiu. Dvs. stiti? De unde anume? Au fost expertizate? Apoi, ce relevanta ar avea? Din cate stiu, legea nu prevede vreo valoare sub care mita nu mai este mita….

    O interpretare juridica valabila este interpretarea data de o persoana priceputa in domeniu care are la baza argumente stiintifice valabile. Asta inseamna ca este o opinie care se poate sustine din punctul de vedere al stiintei dreptului. Exista numeroase cazuri in care pot exista mai multe interpretari care sa fie argumentate corect d.p.d.v. juridic.

    Noi nu discutam aici de calitatea argumentarii… Ca sa dau un exemplu mai usor de inteles: exista posibilitatea, si in decizii date de un acelasi complet de judecata, ca judecatorii sa aiba opinii separate, uneori fundamental opuse – opinii, desigur, argumentate. Dar niciodata un judecator care scrie o astfel de opinie nu spune “si opinia celorlalti judecatori in aceasta chestiune este valabila”. Nu, din contra, cu tot respectul, explicit sau nu, judecatorul respectiv argumenteaza ca opinia celorlalti judecatori NU este valabila, asa cum acestia nu considera valabila opinia lui. Legea, intr-un caz dat, nu poate avea doua interpretari diferite care sa fie in acelasi timp valabile.

    De asta, nu ma intereseaza ce “pricepere in domeniu” aveti (ar fi un argument de autoritate irelevant) , si nici ce calitate. Daca considerati ca exista o alta interpretare a dispozitiilor legale privind avizul dat de CSM, sunt gata sa va ascult argumentele. Daca acestea sunt valabile, atunci in mod necesar interpretarea data de mine (si de CSM) nu este valabila.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Miron Damian


Miron Damian

Miron Damian scrie analize politice pe forumuri începând cu 2002, sub pseudonimul Doc. A colaborat cu ziarul Cotidianul si cu revistele Dilema Veche si Revista 22. Din 2006 are b... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)