Home » Analize »Justitie/Ordine publica » Citesti:

Un popor fără Apărare

Miron Damian decembrie 22, 2014 Analize, Justitie/Ordine publica
20 comentarii 4,455 Vizualizari

Acum 25 de ani regimul comunist și dictatura personală a lui Nicolae Ceaușescu făceau implozie într-un mod dramatic, după fuga televizată a cuplului prezidențial cu elicopterul. Prăbușirea era rapidă și categorică, în ton cu extrema găunoșenie a sistemului. În aceeași zi brașoveanul Nicușor Vlase venea acasă, fericit. Tânărul de 19 ani se alăturase cu o zi înainte manifestanților, strigând pentru libertate, iar acum își asigura părinții că nu va păți nimic ieșind din nou în stradă. Peste cinci zile aceștia îi vor găsi cadavrul la morgă; apoi vor căuta vreme de 25 de ani responsabilii crimei și circumstanțele ei, singuri și împotriva instituțiilor statului, nu cu ajutorul lor. Alți peste o mie de oameni au murit înainte și după 22 decembrie 1989, dosarele Revoluției încă nu au ajuns în fața instanței.

Născut în septembrie 1985, Valentin Câmpeanu este abandonat de mamă imediat și ajunge în orfelinat. La cinci ani e diagnosticat cu HIV și dizabilitate mentală severă și ajunge într-un Centru pentru Copii cu Handicap. Acolo stă până la 18 ani când statul decide că, deși mult, mult mai neajutorat și mai vulnerabil decât un preșcolar, Valentin este adult și poate să-și poarte de grijă singur. Între septembrie 2013 și februarie 2014 este pasat repetat între instituții, iar starea sa mentală și fizică se deteriorează. Pe 20 februarie reprezentanții CRJ îl găsesc pe un pat într-o cameră neîncălzită, aproape gol. E incapabil să se deplaseze și să se hrănească, iar angajații spitalului refuză să-l atingă. ”Adultul” are 1,68m și 45 de kilograme. Va muri în aceeași seară. La fel ca în cazul lui Nicușor Vlase, nu are loc o autopsie – dacă acolo era din ordin, aici e dintr-un persistent dezinteres. La fel ca în cazul lui Nicușor Vlase, sunt sute, mii de alte cazuri Valentin Câmpeanu.

Ce mai au în comun aceste două cazuri este intervenția categorică a Curții Europene a Drepturilor Omului. E rușinos că spațiul public și mediatic este invadat periodic de înalți demnitari născocind ”drepturi” pentru ei înșiși, gen Adrian Năstase, Frunda Gyorgy și alți papagali care le cântă în strună, și pe care CEDO îi face ulterior de râs. În schimb, sunt aproape absente cazurile în care drepturi fundamentale sunt pe larg și sistematic călcate în picioare de către statul nostru. Cazuri în care statul este condamnat repetat și apăsat la Strasburg, cum sunt cele două sus-pomenite, și multe altele.

În fine, cele două cazuri mai au ceva în comun, poate ceva mai greu de reperat, întrucât este o absență. Există o instituție începând cu 1991 căreia Constituția îi oferă exact acest rol explicit: apărarea drepturilor și libertăților personale. Singura mențiune a acestui ”Ombudsman” în deciziile CEDO este în cazul Câmpeanu: reprezentantul statului nostru pretindea că Valentin, cu un IQ de 30, fără un tutore legal și cu boli debilitante, ar fi putut apela la Avocatul Poporului(!) Firește, judecătorii europeni n-au fost impresionați deloc de argument.

Ajuns aici lucrurile par destul clare: Avocatul Poporului (AvP) demonstrează o incapacitate cronică de a-și îndeplini rolul mandatat de legea fundamentală. Fie găsim o cale să se îmbunătățească situația, fie desființăm cu totul instituția, și ne bazăm pe mai departe pe societatea civilă. Doar că între timp chiar perspectiva de a-i îmbunătăți situația a devenit mult mai complicată.

* * *

Avocatul Poporului are un rol foarte important, dar în relația cu celelalte instituții nu are aproape deloc pârghii de putere, cu o singură excepție. Iar această atribuție singulară a făcut ca instituția asta extrem de discretă să ajungă recent în prim plan: doar titularul are voie să atace direct o prevedere legală în fața Curții Constituționale. Legile pot fi atacate înainte de promulgare și de parlamentari sau de președinte. Ordonanțele de Urgență, în schimb, intră în vigoare imediat; ceea ce înseamnă că prerogativa AvP e singurul obstacol în calea unui OUG neconstituțional. În succesiunea rapidă de acte de violență instituțională din vara lui 2012 unul a fost îndepărtarea forțată a titularului funcției, și înlocuirea lui cu un om de încredere al guvernului. Putem doar specula dacă, rămas în funcție, dl Iancu ar fi contestat OUG-urile neconstituționale emise cu ocazia loviturii de stat. Știm în schimb că înlocuitorul său, dl Dorneanu, n-a făcut așa ceva – și putem specula că aceasta a fost una din condițiile numirii sale. Încercând să calmeze apoi scandalul internațional, guvernul USL a promis în scris Comisiei Europene, între altele, că va numi în locul său un Avocat al Poporului agreat de toate forțele politice. Nu s-a ținut de cuvânt. Majoritatea guvernamentală l-a pus ulterior în post pe Victor Ciorbea, care s-a dovedit la fel de obedient.

Dl Ciorbea a primit solicitări publice privind atacarea la Curtea Constituțională a unor OUG emise de guvernul Ponta, cel privind legea educației sau cel privind migrația aleșilor locali. Le-a respins fără drept de apel. Motivația refuzului e pompoasă, emfatică și stupidă. Dl Ciorbea are pretenția că AvP trebuie să intervină doar în cazul în care OUG-ul privește doar drepturile omului. E o aberație stupefiantă, a tolera intrarea în vigoare a unui act care încalcă constituția reprezintă violarea unui drept fundamental, indiferent ce prevede actul pe fond. Mai mult, dacă legile și constituția nu sunt apărate de orice atac atunci fundația tuturor celorlalte drepturi e în primejdie. Dl Ciorbea e în situația unui responsabil cu ordinea publică care refuză să intervină atunci când cineva trage cu o mitralieră pe stradă cu argumentul că până acum a tras doar în aer. Mai departe, dl Ciorbea explică cum intervenția sa ar fi una ”într-o dispută politică” (sic!) iar el trebuie să fie ”imparțial, neutru”. Aici ar trebui să fie o palmă usturătoare celor care au vorbit și vorbesc în aceeași termeni despre vara anului 2012 – presupunând că aceștia s-ar simți, dar în același timp este și o altă bătaie de câmpi. Dl Ciorbea (se face că) nu înțelege titulatura funcției sale: avocații nu trebuie să fie imparțiali. Nu știu dacă dl Ciorbea, pe când era avocat obișnuit, i-a explicat vreunui client de-al său, ”înțeleg punctul tău de vedere dar procurorul are o cu totul altă părere, așa că eu o să mă situez undeva la mijloc – echidistanță și imparțialitate, mă-nțelegi?”. Rolul AvP este să fie de partea poporului, în privința drepturilor și libertăților fundamentale, să apere cu toate mijloacele legale la îndemână această PARTE în disputa cu celelalte autorități. În privința atribuției, ori de câte ori are cel mai mic argument temeinic că o prevedere legală ar putea fi neconstituțională, AvP are datoria de a o ataca la CCR, acolo e instituția care are datoria imparțialității. Or, la ambele OUG-uri i se aduseseră argumente peste argumente, dar le-a ignorat pe toate, oferind în schimb aiurelile de mai sus. Recent OUG 55 a fost declarat neconstituțional, dar efectele sale s-au produs și încă persistă. Și dl Ciorbea încă persistă în postul său, inclusiv după ce a asistat complet mut și impasibil la încălcarea sistematică a dreptului la vot în cazul românilor din Diaspora. O rușine națională.

Acum, trebuie spus că dl Ciorbea e irelevant în discuție, servește doar ca exemplu. Presupunând că dlui Avocat i s-ar acoperi datoriile și cumva i s-ar dezvolta miraculos și o coloană vertebrală, problema instituțională ar rămâne acolo, căci precedentul e stabilit. Puterea politică a stabilit o modalitate de a încălca Constituția prin OUG-uri, cu condiția complicității Avocatului Poporului; puterea politică a stabilit o modalitate de a înlocui un titular al funcției care riscă să le facă probleme cu unul obedient[1]. Între 2012-2014 piesa asta s-a jucat cu Ponta, Antonescu, Dorneanu și Ciorbea. Dacă nu facem nimic, pe viitor vom avea cu siguranță o altă reprezentație și cu alți actori; dar aceeași piesă, farsă sau tragedie, cum ne va fi șansa.

* * *

Ce-i de făcut? Primul lucru, trebuie desființate OUG-urile! Problema de mai sus reprezintă doar un argument în plus, de fapt. Cât timp Ordonanțele de Urgență există, funcția de Avocat al Poporului va reprezenta acest interes particular și important pentru puterea politică, încât e greu de crezut că ar putea accepta o persoană cu adevărat independentă să ocupe postul. Și nu cred că există o cale fezabilă și de dorit de a exclude cu totul instituțiile politice din numirea titularului funcției. În schimb, se poate lua exemplul numirilor de la conducerea parchetelor: numirea și eventual revocarea Avocatului Poporului ar trebui să implice mai multe instituții, unele din sfere externe celei politice.

Apoi, odată ce avem premisele numirii unei persoane independente în post, modul în care funcționează instituția trebuie regândit în acord cu rolul și poziția ei. Citesc la secțiunea de ”Cazuri rezolvate” pe pagina de web, ultima ispravă menționată acolo este faptul că în 2011 instituția a primit o petiție adresată unei Case de Pensii și a retrimis-o acolo. Nu e ceva rău – cu siguranță că a contat pentru petiționar! – dar rolul unei instituții fundamentale ar trebui să fie ceva mai mare decât să asigure că o anumită cerere ajunge acolo unde trebuie și primește răspuns! Dacă există o noimă pentru instituție ea este să ofere poporului un aliat intangibil din interiorul sistemului, unul care să fie preocupat mai puțin de probleme punctuale cât de disfuncționalități la un nivel major și sistematic, care conduc la încălcări pe scară largă ale unor drepturi. De la instituirea ei, acum 24 de ani, instituția ar fi trebuit să fie mereu prezentă și activă, exercitând presiune publică constantă și efectivă pentru aflarea responsabililor pentru victimele revoluției, pentru ajutarea copiilor cu dizabilități și/sau instituționalizați, pentru respectarea strictă a Constituției și legilor, pentru respectarea drepturilor de proprietate șamd. Dacă poate să facă asta, pe viitor, cu atât mai bine. Dacă nu, atunci poporul n-are de ce să plătească în continuare pentru un avocat ”imparțial, neutru” și absent.

——————–
[1] Între dnii Dorneanu și Ciorbea, în funcție s-a aflat dl Crisu, ales tot de majoritatea politică. Acesta a demisionat brusc din funcție, invocând motive personale neelucidate. Pe surse, dl Crisu s-ar fi plâns de presiune politică. Își luase rolul în serios, sesizase public abuzurile de la Pungești și sesizase Curtea Constituțională privind modificarea Codului Insolvenței, prin OUG – judecătorii i-au dat ulterior dreptate.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , , , , ,



Currently there are "20 comments" on this Article:

  1. victor L spune:

    Aveti pacienta pina isi achita dl Ciorbea ratele, si poate ca atunci ori va demisiona ori, cum bine ziceti, ii va creste o coloana vertebrala dreapta, nemafiind cocirjat de datorii :P
    Ciorbea face parte din suita nesfirsita de grajdani cu care s-a inconjurat Ponta.
    Si este umilitor, de neconceput cum procedeaza seful de la Avocatul Poporului: este in slujba plagiatorului cu toata nesimtirea de care e capabil.

  2. DanT spune:

    Stie cineva cum a reusit Ciorbea sa faca datorii de 1,5 milioane euro? Ce a facut cu banii astia?

  3. gabarelo spune:

    Johanu, azi, trebuia sa ii ceara lui Ponta alegerea corecta a unui Avocat al Poporului. Ca o conditie pentru colaborare institutionala corecta. Ceva imi spune ca nu a facut-o si ca nu o va face.
    Gabriel Deliu, Rm. Valcea

  4. Cornelia Neagu spune:

    Eu am inteles asa:

    NUMAI Curtea Constitutionala are dreptul SA JUDECE si SA HOTARASCA daca o ordonanta de urgenta este constitutionala sau nu.
    O sesizare de neconstionalitate contine si motivele de neconstitutionalitate, adica articolele din Constitutie care au fost eventual incalcate.
    Curtea judeca daca MOTIVELE de neconstitutionalitate care s-au invocat in sesizare sunt reale sau nu.
    .
    Sa presupunem ca mai multe persoane considera ca o Ordonanta de Urgenta a Guvernului ar fi neconstitutionala.

    Persoanele nu au dreptul sa se adreseze DIRECT Curtii Constitutionale (pentru a-i face cunoscuta banuiala lor privind ordonanta de urgenta). Din acest motiv, ele se adreseaza Curtii indirect, prin intermediul singurei institutii care are dreptul sa sesizeze Curtea Constitutionala, solicita ajutorul Avocatului Poporului.
    Concret, trimit sesizarea lor Avocatului Poporului, care, la randul sau o trimite, SPRE JUDECARE, Curtii Constitutionale.

    NOTA: Conform atributiilor sale, Avocatul Poporului este un INTERMEDIAR:
    - Avocatul Poporului PRIMESTE sesizarea de neconstitutionalitate a unei ordonante de urgenta (dar nu are dreptul sa judece motivele invocate in sesizare).
    - Avocatul Poporului TRIMITE sesizarea, pentru a fi judecata, Curtii Constitutionale.

    Curtea poate constata ca sesizarea de neconstitutionalitate a fost intemeiata sau nu si sa o admita sau a o respinga.

    • Florin spune:

      @Cornelia Neagu
      http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=58202
      Capitolul IV, atributiile avocatului poporului:
      ” Art. 13. – Avocatul Poporului are următoarele atribuţii:
      a) coordonează activitatea instituţiei Avocatul Poporului;
      b) primeşte şi repartizează cererile făcute de persoanele lezate prin încălcarea drepturilor sau libertăţilor cetăţeneşti de către autorităţile administraţiei publice şi decide asupra acestor cereri;
      c) urmăreşte rezolvarea legală a cererilor primite şi cere autorităţilor sau funcţionarilor administraţiei publice în cauză încetarea încălcării drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, repunerea în drepturi a petiţionarului şi repararea pagubelor;
      d) formulează puncte de vedere, la cererea Curţii Constituţionale;
      e) poate sesiza Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea legilor, înainte de promulgarea acestora;
      f) poate sesiza direct Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a legilor şi ordonanţelor;
      g) reprezintă instituţia Avocatul Poporului în faţa Camerei Deputaţilor, a Senatului şi a celorlalte autorităţi publice, precum şi în relaţiile cu persoanele fizice sau juridice;
      h) angajează salariaţii instituţiei Avocatul Poporului şi exercită dreptul de autoritate disciplinară asupra acestora;
      i) exercită funcţia de ordonator principal de credite;
      j) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege sau de Regulamentul de organizare şi funcţionare a instituţiei Avocatul Poporului.

      Art. 14. – (1) Avocatul Poporului îşi exercită atribuţiile, din oficiu sau la cererea persoanelor lezate prevăzute la art. 13 lit. b).
      …. ”

      Sau aici: http://www.avp.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=81&Itemid=66&lang=ro

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      N-aș merge până la a face instituția un fel de curier între cetățean și Curtea Constituțională. O astfel de situație ar afecta serios munca judecătorilor de acolo. E limpede că posibilitatea de a te adresa direct Curții impune existența unui filtru, dar acest filtru trebuie să elimine doar sesizările vădit netemeinice. Așa cum spun, dacă există un argument, fie și singular, fie și mărunt, care să pară temeinic, AvP e dator să-l susțină în fața Curții.

      • lloopp spune:

        De ce nu am lasa posibilitatea Curtii Constitutionale sa se si auto-sesizeze pe niste lucruri, gen OUG ? Ca doar Avocatul Poporului e unul singur, pe cand in Curtea Constitutionala sunt mai multe persoane.

        • Miron Damian Miron Damian spune:

          Curtea Constituțională de aici și de aiurea nu se poate în general autosesiza, ca parte a echilibrului care e necesar între puterile statului. Judecătorii de-acolo pot lua decizii foarte ”tari”, în principiu pot bloca complet activitatea parlamentară, dacă ar putea s-o facă și voluntar echilibrul acesta s-ar rupe.

          Pe de altă parte, OUG-urile sunt un instrument extraordinar, deci am putea avea o cale extraordinară de atac în fața Curții care ar face inutilă instituția AvP din prisma prerogativei în discuție. Bun. Dar… de ce? Scuză-mă, dar e ca și cum aș explica faptul că o anumită băutură e toxică, și mi s-ar răspunde ”ok, haide să înjumătățim doza!”. Nu. Haide să o reducem fix la 0 (zero).

          Dar acum alunec eu înafara subiectului. Promit să scriu un articol doar pe tema asta, a debaterii privind OUG-urile, în general.

  5. Decebal spune:

    Dosarele “revolutiei” au o sansa de a se clarifica, oarecum, peste alti 25 de ani. Multi dintre vinovati vor fi oale si ulcele, iar pe tinerii de-atunci prea putin ii va interesa ce s-a intamplat, de fapt.

    Domnul Ciorbea imi pare o figura trista a istoriei, care, cand apare pe la televizor, nu rateaza ocazia sa se laude cu lucrurile bune pe care le-a facut, ca prim-ministru. Viata ne arata ca “cine se aseamana, se aduna” si, privind prin prisma acestei vorbe, pare ca domnul Ponta si domnul Ciorbea s-au adunat bine.

    Vorbind la modul general, o mare tristete ma cuprinde, uneori, cand vad anumite specimene ale “elitei” ce ne conduce. Ma consolez cu gandul ca cei ce au gresit fundamental au lasat urme, pe care Justitia le va concretiza in condamnari definitiive. Si zambesc. Si trimit un gand bun catre Traian Băsescu, Monica Macovei, Daniel Morar, Laura Codruța Kövesi si toti acei profesionisti anonimi care au reusit sa ne dea o speranta. Speranta ca a noastra clasa politica poate fi reformata, impotriva vointei ei, pentru binele comun. Speranta care a scos multi oameni la vot, pe 16 noiembrie. Doamnelor si domnilor politicieni, ceasul ticaie! Chiar daca nu-l auziti ticaind, mai devreme sau mai tarziu il veti auzi sunand. Totul se plateste, aici, pe Pamant, nu in Cer.

  6. athos spune:

    Ciorbea este inca unul despre care ai fi crezut ca si-a atins limita incompetentei in ocazii anterioare, dar te contrazice flagrant aratand ca are inca potential distructiv semnificativ. Intr-adevar, aceasta institutie a Avocatului Poporului trebuie revendicata de partea buna a baricadei, are potential de incurcat socotelile guvernoilor grabiti sa ignore fundamentul legal.

  7. Consonant spune:

    O idee: se poate face o petitie catre noul presedinte prin care sa se ceara imperativ reabilitarea (in discurs, s-a folosit formula “reformarea”, dar pentru mine este dificil sa inteleg asta) institutiei Avocatului Poporului. Stiu, nu intra in atributiile postului, insa a facut promisiunile astea in discursul de investitura, asa ca ii putem cere. Poate ca ar fi un test bun si pentru a ne lamuri in ce ape se scalda domnul presedinte Johannis.

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Pentru început, aș zice că ar trebui să i se pună în vedere lui Victor Ciorbea să plece cât mai rapid. Fiecare zi care trece cu el în funcție e una în care instituția se scufundă odată cu el.

      Apoi, reforma trebuie să fie făcută ca parte a unei reașezări a întregii arhitecturi instituționale. Nu mi-e frică de faptul că revizuirea Constituției s-ar putea să fie uitată, ca intenție. Guvernare după guvernare și-a propus asta, și a avansat câte un proiect. Mi-e frică în schimb că ”reforma” va fi un produs la fel de imbecil cum a fost proiectul nășit de Crin Antonescu & USL. Adică o aberație haotică și nefuncțională față de care actuala constituție e infinit preferabilă.

      • Consonant spune:

        In principiu sunt de acord, insa care sunt “organele” care il pot “convinge” pe Ciorbea sa plece? Nu vad nicio speranta ca Ciorbea sa plece de bunavoie si nesilit de nimeni. Din cauza asta zic ca proaspatul ales presedinte are o ocazie sa miste ceva, sa faca presiune, sa se adreseze guvernului si/sau paralmentului. Ar fi ceva vizibil, iar noua, celor care l-am votat, ne-ar da o prima speranta ca n-am facut o prostie (in fine, varianta a doua era cu mult mai proasta, oricum). Nu-mi este clar ce agenda are presedintele Johannis, sper ca problema Avocatului Poporului sa figureze acolo, la loc fruntas.

        • victor L spune:

          adica dl Iohannis a participat la inlocuirea fostului Avocat al Poporului, nu a avut nicio reactie la numirea lui Ciorbea si nici la inactivitatea lui de pina acum si, deodata, cere inlocuirea lui Ciorbea?
          Asta ar echivala cu o recunoastere a activitatii sale din vara lui 2012 si pina la inceputul acestui an.
          Citeva exemple de ipocrizie a lucrului bine facut:

          – ” Iohannis: Este necesar un Guvern care sa lucreze în acelasi sens cu presedintele.”
          Cu el, cu presedintele Iohannis, caci impotriva presedintelui Basescu a facut tot ce se poate sa nu aiba guvern. Ba, a vrut sa fie premierul de la Grivco. In alianta cu Felix, Cretinel si plagiatorul.

          -” Iohannis: Decizia privind aderarea României la Schengen sa fie luata pe criterii tehnice, nu politice”
          A descoperit apa calda: cind piratul spunea lucrurile astea si se zburlea la unii ioropeni, Iohannis si ai sai erau suparati ca Basescu ne pune rau cu Ioropa.

          -:Iohannis a daruit unei tinere o tableta, sa vorbeasca pe Skype cu mama sa plecata la munca în Italia”
          Si cu ocazia asta a rezolvat probleama copiilor ramasi singuri, exact ca plagiatorul cind a spus ca fiecare copil din primele clase are smartphone legat la internet.
          Sarbatori fericite.

          • Consonant spune:

            Multi spun acum ca ar trebui sa-i oferim presedintelui Johaniis ceva timp pentru a ne convinge de bunele intentii. Eu ii ofer acest timp daca ne da niste dovezi ca actioneaza in spiritul celor decrlarate in discursul de investitura. In consecinta, ii voi cere sa actioneze in masura prerogativelor pentru inlocuirea urgenta a Avocatului Poporului cu o persoana potrivita pentru aceasta inalta misiune. Daca tot are predilectie pentru intalniri de taina cu premierul si in acelasi timp presedintele partidului care are majoritatea in parlament, domnul presedinte Johannis mai poate face inca una si pe tema asta.

            Craciun Fericit, sanatate si prospertitate!

        • Miron Damian Miron Damian spune:

          Eu cred că în virtutea rolului său constituțional de veghetor la buna funcționare a autorităților publice, președintele KWI e dator să spună asta: autoritatea publică numită Avocatul Poporului a avut eșec după eșec în buna sa funcționare. E cazul să fie vacantată de titular. Dar e nevoie de un nou articol, cel puțin, în care ar trebui să arăt de ce oamenii își fac o iluzie că problema președinției lui Traian Băsescu a fost Traian Băsescu, de ce își fac iluziile unei schimbări radicale, odată cu nou președinte, de ce e mare, mare nevoie de schimbarea sistemului pentru care pledez vehement aici.

  8. Bogdan B. spune:

    Poate ca masura de a desfiinta cu totul OUG-urile este extrema, dar fara dubiu ele ar trebui sa fie descurajate, pentru ca rar se pot face legi bune “de urgenta”. Puterea legislativa este a parlamentului, daca guvernul este obligat sa se foloseasca de OUG-uri pentru a-si face treaba inseamna ca paralamentul nu prea isi face treaba lui bine. Poate o amenda aplicata parlamentarilor pentru fiecare OUG emis de guvern ar crea o balanta de interese care ar reduce numarul de OUG-uri.

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      De ce ar fi ”extremă” desființarea OUG-urilor? În raport cu care stare de normalitate, adică definită în ce fel? Da, măsura este extremă dacă luăm ca referință realitatea de acum, trecem de la uzul și abuzul lor pe scară largă la eliminarea lor. Dar, scuză-mă, am arătat, am demonstrat, și e de ordinul evidenței că starea actuală este una extremă, raportat la normele de funcționare ale unui sistem parlamentar democratic! Soluția interzicerii OUG-urilor ne duce în normalitate, de fapt…

      Amendarea parlamentarilor pentru fiecare OUG nu este nici fezabilă și nu este nici o soluție, de fapt. Ea poate rezolva, în cel mai bun caz, utopic, problema numărului de OUG-uri, reducându-le. Dar nu poate rezolva problema, infinit mai gravă, a folosirii lor, în număr mic, pentru încălcarea legii fundamentale.

  9. DanielT spune:

    Chiar pe frontispiciul paginii web la cazuri rezolvate e o poza cu oameni din popor. Al carui popor nu stiu, numai romani reali nu sunt respectivii..Se vede ca a fost o institutie impusa din afara, iar receptia interna e departe de a intelege rolul major pe care il are, e doar o adoptare de fatada, de ochii lumii.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Miron Damian


Miron Damian

Miron Damian scrie analize politice pe forumuri începând cu 2002, sub pseudonimul Doc. A colaborat cu ziarul Cotidianul si cu revistele Dilema Veche si Revista 22. Din 2006 are b... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)