marți, martie 19, 2024

La granița dintre cotidian și ficțiunea pe care o putem transforma în realitate: miza alegerilor locale

„Candidez pentru un nou mandat de primar general. Consider că mi-am făcut datoria. Am început noi proiecte și vreau să le finalizez. Doar copiii mai mari îmi spun să nu mai candidez. Că noi nu merităm această viață așa de dură. Nu este normal să abandonăm nici eu, nici soțul meu.” (1)

Gabriela Firea

Tabloul întâi:

„Gabriela Firea, primarul general Bucureștiului: E foarte rău că un ministru nu știe ce se întâmplă în București. (…) Mutați-vă din București, dacă nu vă place în București!

Costel Alexe, ministrul mediului: Noi să ne mutăm din București, doamnă? Dumneavoastră ar trebui să aveți o administrație performantă!” (2)

Tabloul al doilea:

Luni seara, pe 6 ianuarie, în jurul orei 19.00, o Dacia Duster a lovit un alt automobil, pe Bulevardul  I.C. Brătianu din Câmpulung Muscel. N-au fost victime umane, dar mașinile s-au șifonat rău. Accidentul a fost anunțat la 112 de către șoferul mașinii tamponate de Duster. Ajunși la fața locului, polițiștii au avut surpriza să constate că șoferul Daciei Duster, cel care părea a fi produs accidentul, era chiar primarul orașului, Ioan-Liviu Țâroiu. Polițiștii au observat imediat că primarul duhnea a băutură. L-au pus să sufle în fiolă, iar rezultatul a confirmat starea de ebrietate a edilului: 0,80 mg/l alcool pur în aerul expirat, dublu față de limita de 0,40mg/l. Fiola s-a înverzit instantaneu!” (3)

Se apropie alegerile locale și o emoție străbate clasa politică pe verticalele și orizontalele sale, dar stările febrile despre care vorbesc nu reverberează și în societate, care privește viitoarele evenimente mai degrabă cu apatie. Mai înainte de a regreta că electoratul nu empatizează și nu încearcă la rândul său, plin de spirit civic, să vină în întâmpinarea alegerilor, ar fi util să vizualizăm absurdul tablourilor de mai sus, recitind dialogul abracadabrant dintre Gabriela Firea și Costel Alexe, altminteri demnitari ai statului român, sau știrea perplexă despre dimensiunea moral-civică a unui primar de oraș, pe care euforia bahică l-a pus pe prima pagină a știrilor.

Unde anume își are locul cetățeanul în disputa dintre primarul în care un număr de bucureșteni, câți vor fi fost, nu puțini în orice caz, și-au pus speranțele în anul 2016, și anume Gabriela Firea și ministrul Costel Alexe? Acum când scriu, publicistul Lucian Mândruță măsura noxele undeva pe șoseaua Panduri, în direct pentru un canal de știri, iar depășirile erau de peste patru ori față de limitele impuse prin legislația europeană.

Undeva aproape de prânz, în aceeași zi, Gabriela Firea ne anunța ritos că va depune o plângere penală în care îl acuză pe Costel Alexe că ”…a indus panica în rândul populației prin afirmația că în București se respiră ‘otravă’ și că cetățenii Capitalei ar trebui să poarte mască pentru a fi în siguranță”, iar despre consilierul general (USR) Octavian Berceanu, care a sesizat la începutul anului că noxele (poluanții PM2,5 si PM10) au depășit la finele anului 2019, începutul anului 2020 și de șapte ori limitele admise, că ar fi fost inconștient și a făcut afirmații bazate pe rețele de măsurare neomologate.

Este greu să înțelegi un edil care uită de cetățeni pentru a se război cu politicienii de care se simte amenințat după ce și-a anunțat candidatura în alegerile locale, folosind ca pretext o temă pe care alegătorii săi nu o consideră deloc o glumă. Poluarea în București este o problemă acută, gravă, pe care până și cel mai dezinteresat alegător o poate percepe concret (iar dacă are vreo afecțiune pulmonară, de exemplu, chiar profund negativ), iar pe un astfel de subiect nu este înțelept să te războiești, mai ales când știi că nu ai dreptate. Mărturie stă filtrul măștii de biciclist al lui Lucian Mândruță, care după ce a parcurs 500 de km prin București era efectiv îmbâcsită de praf (4) .

Ce putem face noi, cetățenii, în fața acestor realități? În primul rând trebuie să ne luăm în serios misiunea de cetățeni-alegători, mai ales că politicienii au reușit să ne întindă capcana alegerilor locale într-un singur tur, care li se potrivește foarte bine candidaților de tipul Gabriela Firea, croiți după tiparul ”câștigă cine țipă mai tare” și își păcălește simpatizanții, indolenții și nehotărâții cu promisiuni sforăitoare. Trebuie să votăm în cunoștință de cauză, nu doar să sancționăm. Trebuie să procedăm în așa fel încât candidații la alegerile locale să simtă forța electoratului, determinarea alegătorilor, să ajungă să perceapă chiar cu teamă mesajul: ”ajunge! de acum înainte nu mai suntem bătaia voastră de joc!

SĂ VOTĂM, DAR MAI ÎNTÂI SĂ GÂNDIM!

Votul responsabil implică conștiință și educație civică, adică ceva ca un manual/ghid de bună practică care nu doar îl asigură pe cetățeanul care-și exercită votul că face ceea ce trebuie pentru societate și comunitatea sa (este responsabil, adică), dar și că face ceea ce trebuie pentru viitorul său și al familiei/celor apropiați. Ceea ce am scris este un truism, s-ar putea spune, cu toate acestea majoritatea alegătorilor nu ajung în cabina de vot și nu aplică ștampila pe buletinul pe care îl primesc respectând această condiție minimală. Nu mai vorbesc despre cei care decid că nu are rost să-și exercite votul.

Aceasta este o realitate obiectivă și o abordez deși sunt deplin conștient de faptul că articolul și analiza mea nu reprezintă mai mult decât o picătură într-un ocean de dezinteres și inconștiență și nu va fi luat în considerare decât de cei care oricum își conduc viața după principiul implicării și nu ar concepe să acționeze mai înainte de a se informa, a analiza informațiile pe care le au la dispoziție, a le cântări, pentru ca mai apoi să-și facă și un plan după care să acționeze.

Cu toate acestea, fie și pentru oportunitatea de a găsi și un singur cititor, cetățean și alegător, care alege să citească acest text și pentru prima dată problematizează, decid să-mi continui pledoaria pentru a încărca cu semnificație votul pe care noi toți, cei care alegem să participăm la vot în luna mai (sau poate iunie), îl vom acorda în alegerile locale. Și cum poate fi mai deplină implicarea decât conștientizând miza uriașă pe care alegerile locale o are pentru fiecare dintre noi?

Aș începe prin a trece în revistă, într-o ordine aleatorie, activitățile pe care administrația locală (de principiu urbană, dar din care pot fi desprinse și cele locale, ceva mai puține la număr) trebuie să le gestioneze în beneficiul comunităților locale din care fiecare dintre noi facem parte, pentru a înțelege cât de mult suntem condiționați de bunul lor mers; mult prea mult pentru a trata cu ușurință un moment atât de semnificativ, și anume:

▪ rețeaua locală de sănătate (spitale, policlinici, dispensare, intervenția de urgență);

▪ rețeaua locală de educație (creșe, grădinițe, școli, licee/colegii, universități);

▪ transportul local și rețeaua de străzi și bulevarde, precum și variantele ocolitoare și legătură cu marile axe naționale de transport;

▪ rețeaua de alimentare cu apă potabilă și gestionarea resurselor de apă;

▪ rețeaua de încălzire comunitară și de furnizare a apei calde menajere;

▪ rețeaua de colectare și tratare a deșeurilor menajere (colectarea selectivă, depozitele ecologice de deșeuri, tratarea energetică a deșeurilor);

▪ poluarea și combaterea surselor de poluare;

▪ turismul, activitățile de târguri și expoziții, spațiile de cazare și de petrecere a timpului liber;

▪ rețeaua culturală și gestionarea obiectivelor culturale de importanță locală și națională;

▪ infrastructura sportivă și de susținere a mișcării în aer liber;

▪ gestiunea spațiilor verzi;

▪ performanța administrativă și facilitarea interacțiunii cetățeanului cu administrația locală, folosind platformele informaționale și resursele de inteligență artificială;

▪ activități și facilități pentru copii, bătrâni și persoane cu dizabilități și nevoi specifice;

▪ mediul de afaceri și încurajarea activităților economice, pentru producerea de valoare economică;

▪ rețeaua lăcașurilor de cult și administrarea locurilor de veci.

Am trecut în revistă doar cincisprezece activități care depind de performanța administrației locale și ne influențează, într-un fel sau altul, pe fiecare dintre noi. Dacă îmi pun problema, ca alegător, să acord votul meu unui candidat sau unei liste de consilieri propusă de un partid, nu pot să nu mă întreb dacă cel pe care-l creditez are pentru fiecare din capitolele de mai sus soluții (obiective, ținte concrete, măsuri, termene, efecte scontate) care vin în întâmpinarea nevoilor și dezideratelor mele și ale celor apropiați mie, comunității din care fac parte. Soluții reale.

Exercitarea votului fără minime informații venite dinspre candidatul/candidații pe care-i susțin, fără a delibera măcar în forul tău interior, ca să nu mai adaug și varianta logică de a dezbate împreună cu cei apropiați asupra profilului respectivilor candidați și a soluțiilor pe care aceștia le oferă, înseamnă să îți dai votul la voia întâmplării; să arunci perle porcilor, cum spune proverbul.

Ne putem înșela, desigur – dar acest fapt este omenesc și acceptabil. Dar să ajungem în cabina de vot, față în față cu o listă de persoane despre care nu știm nimic, pentru că nu am fost interesați să știm, și apoi să punem ștampila la întâmplare pe nume sugerate de o listă de partid, eventual sub influența vreunui canal de știri care încasează bani pentru a ne manipula mediatic, aceasta este o idee extrem de păguboasă. Și vestea cea mai proastă dintre toate este că acele clipe de acțiune lipsită de discernământ se vor întoarce foarte rapid împotriva noastră.

BUCUREȘTI ȘI CLUJ: VIZIUNI, PARADIGMĂ ȘI CULTURĂ DIFERITE

Rostul discuției de la acest capitol nu este acela de a compara pur și simplu modul în care edilii și echipele lor din cele două orașe se raportează la misiunea lor privind administrarea localităților și a servirea comunităților, ci de a sublinia ideea că întotdeauna există și alte soluții decât cele cu care ne-am obișnuit, dar schimbarea nu o putem cere de la cei incapabili să se reinventeze, ori de la cei nepricepuți sau rău intenționați.

Alegătorii din București mai au încă în memorie promisiunile făcute de Gabriela Firea în campania electorală din primăvara anului 2016, dar și tendințele sale sistematice de a transfera responsabilitatea asupra neîmplinirilor asupra altora, de obicei asupra Guvernului, fie că a fost vorba de guvernele impuse de Liviu Dragnea, fie, mai recent, că țintește spre guvernul Ludovic Orban.

Declarației Gabrielei Firea cu care am deschis acest text – „Candidez pentru un nou mandat de primar general. Consider că mi-am făcut datoria. Am început noi proiecte și vreau să le finalizez.” -, am să-i opun câteva elemente dintr-o analiză publicată de cotidianul Libertatea (5) , destul de obiectivă în opinia mea, nu pentru a o zugrăvi într-o lumină care nu o avantajează, ci pentru că astfel putem înțelege de ce este păgubos pentru alegător să se orienteze numai după repere inconsistente, adică o imagine construită mediatic și o listă de promisiuni fără acoperire.

Iată reperele analizei oferită de publicația menționată:

(i) Vinieta Oxigen: taxa a provocat nemulțumiri în rândul bucureștenilor, care au văzut în ea doar un alt mod de a aduce bani la bugetul primăriei, care este în „faliment nedeclarat”, după cum susținea primarul Gabriela Firea în vară. Primăria s-a apărat, spunând că nu e vorba de sete de bani, ci de o măsură existentă deja în Planul Integrat de Calitate a Aerului. Proiectul Oxigen a stat mai bine de o lună în dezbatere publică și a fost modificat de mai multe ori, în urma sugestiilor făcute de cetățeni, asociații și ONG-urilor. În final, a fost aprobat în octombrie de CGMB. Deși ar fi trebuit să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2020, Primăria Capitalei a decis să îi amâne efectele pentru 1 martie 2020.

(ii) Companiile municipale: Curtea de Apel a decis definitiv în 22 noiembrie 2018 anularea hotărârilor de înființare, ceea ce ar fi trebuit să ducă la sistarea activității societăților. Dar nu s-a întâmplat asta, iar Gabriela Firea a susținut în continuare legalitatea și continuitatea funcționării lor. Profitând de schimbarea Codului Administrativ, care prevede acum că hotărârile privind patrimoniul pot fi luate cu majoritate simplă, de jumătate plus unu dintre consilierii generali, și făcând un artificiu legal, Gabriela Firea a revenit cu societățile în CGMB, pentru a le trece în legalitate. Ce a făcut de fapt a fost să creeze alte companii care să absoarbă prin fuziune mai multe societăți dintre cele declarate ilegale de instanță. De aici au rezultat 11 companii municipale care fac exact același lucru ca celelalte sub alte denumiri.

(iii) RADET și Termoenergetica: falimentul RADET a început cu mult timp în urmă, când autoritățile locale au preferat să mențină prețul energiei termice la unul dintre cele mai mici niveluri din țară și, concomitent, nu au plătit subvenția; 3,8 miliarde de lei este încă datoria RADET către ELCEN, producătorul de apă caldă și căldură al Capitalei. După un plan eșuat care data de pe vremea lui Sorin Oprescu, potrivit căruia ELCEN ar fi urmat să treacă în administrarea Primăriei Capitalei ca să fuzioneze cu RADET, Firea a venit în final cu altă soluție: preluarea activităților RADET de către o companie municipală. Termoenergetica a primit la începutul lunii decembrie licență de funcționare din partea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) pentru alimentarea centralizată cu energie termică. Termoenergetica ar putea avea, însă, aceeași soartă ca RADET, care a ajuns în faliment, pentru că nu are capital, iar rețeaua nu este modernizată.

(iv) Spitalul metropolitan: a fost promis de primarul Gabriela Firea încă de la începutul mandatului, însă studiul de fezabilitate a fost finalizat abia în urmă cu două săptămâni. Atunci, edilul a anunțat într-o conferință de presă că investiția se ridică la 400 de milioane de euro și a lăudat Compania Municipală Dezvoltare Durabilă și Trustul de Clădiri Metropolitane, spunând că „au livrat acest studiu într-un termen record de opt luni, încă o dovadă a utilității companiilor municipale”. Două zile mai târziu, însă, construcția s-a scumpit brusc în proiectul de hotărâre care a intrat în dezbaterea și votul din Consiliul General, de două ori și jumătate: 1 miliard de euro este acum estimat al costul Spitalului Metropolitan.

(v) Parcul Cișmigiu și Pădurea Băneasa: Consiliul General a aprobat, la sfârșitul lunii iulie, un proiect de hotărâre privind reamenajarea Parcului Cișmigiu. Documentația tehnică a fost făcută de Compania Dezvoltare Durabilă, iar costul lucrărilor a fost estimat la 10 milioane de euro. Proiectul de restaurare a Parcului Cișmigiu a creat un val de nemulțumiri, întrucât documentele nu au fost puse în dezbatere publică. Primăria plănuiește să amenajeze 16 noi spații comerciale cu „aparență 1900” pe spații verzi. Așa cum s-a constatat pe teren, pentru a face loc gheretelor, ar trebui tăiați mai mulți arbori înalți, ar trebui mutate câteva locuri de joacă și ar fi necesară desființarea singurului țarc pentru câini. De asemenea, pe covorul verde de la intrarea dinspre Primăria Capitalei, lângă ceas, un element care îi dă parcului o frumusețe aparte, va răsări o alee din pietriș. Un alt proiect care a generat discuții este cel legat de Pădurea Băneasa. Anul acesta, Primăria Capitalei a încercat de două ori să obțină acordul CGMB pentru a transforma în parc 50 de hectare din Pădurea Băneasa, dar proiectul a fost de fiecare dată respins. Fundația Eco-civica a acuzat Primăria Capitalei că distruge Pădurea Băneasa, mai ales că prima tentativă de transformare a ei în parc a fost în 2013, pe vremea primarului Sorin Oprescu.

Eu aș mai adăuga pe această listă și alte proiecte eșuate dintre cele anunțate de primarul general: (i) Bucureștiul ca smart city; (ii) pistele de biciclete și culoarele pentru autobuzele de transport public; (iii) achiziția de mijloace de transport în comun moderne și nepoluante și, firește, (iv) punerea sub control a poluării și gestiunii deșeurilor.

Chiar dacă a pierdut în anul 2019 premiul pentru ”Primarul Anului”, Emil Boc rămâne unul din cei mai performanți edili din țară nu atât pentru că ar fi rezolvat rapid toate problemele unui oraș cum este Clujul, ci pentru că administrația sa locală identifică mereu căi și soluții inovative și abordează proiecte îndrăznețe. Nu este singurul, lucruri la fel de bune auzim și în cazul unui oraș ca Oradea, Sibiu, Brașov, chiar și Timișoara, Arad, Turda etc., mai toate în Transilvania și Banat, din păcate.

Emil Boc este primarul prin excelență, singurul episod (sau episoade) de care probabil nu este foarte mulțumit fiind cel(e) în care a îndeplinit rolul de premier, dar care i-a folosit în cele din urmă, pentru că viziunea sa edilitară a câștigat în îndrăzneală și în anvergură. Nu fac un scop din compararea lui Emil Boc cu Gabriela Firea, pentru că o astfel de comparație nu ne ajută prea mult pe noi alegătorii; Clujul are problemele sale și reclamă o anumită familie de soluții, Bucureștiul este capitala, un oraș de trei ori mai mare decât Cluj, care ridică cu totul altfel de probleme, deci și alte categorii de soluții.

Totuși, Bucureștiul și Clujul sunt două orașe europene care au multe de recuperat raportat la orașele europene din aceeași categorie din vestul și centrul Europei, miza fiind deloc mică, economic și ca nivel de bunăstare, dar și în privința calității locuirii, prin urmare profilul primarilor săi trebuie să fie unul similar, european de asemenea. Ori, se pare că aici Emil Boc se diferențiază net de primarii pe care i-a avut Bucureștiul, pentru că are un profil european și dezvoltă un set de atitudini conform.

Emil Boc are o echipă tânără și dinamică în primărie, are dese consultări cu alegătorii, față în față, comunică, este deschis și își asumă greșelile și neîmplinirile; motiv pentru care, din anul 2004 câștigă mandat după mandat la Cluj. Primarii de București taie panglici, fug de răspundere și promovează în echipele lor persoane cu care se află în diverse raporturi de condiționare reciprocă, după criterii incerte. Rezultatele obținute sunt pe măsură, după cum vedem.

Și dacă tot am enumerat câteva din proiectele edilului de București, să le vedem și pe cele ale primarului Boc:

(i) Autobuze fără șofer (6) : „Propunem o linie zero în zona centrală a orașului, care să fie deservită de un autobuz autonom. Un proiect care deja se testează în unele orașe europene cum ar fi Viena, Lion sau Paris. Într-unul sau maximum doi ani putem să testăm, să avem un proiect pilot pe anumite rute bine stabilite și, sigur, pe parcursul dezvoltării tehnologiei vom putea să extindem acest proiect pilot.”;

(ii) Metroul, trenul metropolitan și centura la rang de autostradă (7) : „Studiul de specialitate este aflat în fază de licitație (…) după aceea se va merge mai departe cu realizarea studiului de fezabilitate pentru trenul metropolitan și de prefezabilitate pentru metrou. (…) Până la urmă este și o miză mare, aproximativ 10 milioane de euro. Dar după care ne vom apuca de treabă. După acest proiect major al Clujului, tren metropolitan și metrou, continuăm lucrările la ce înseamnă centura metropolitană a Clujului, de 38 de km.„;

(iii) Innovation City (8) : „Am pornit construcția a trei mari cartiere ale Clujului, în două dintre ele proprietar fiind municipalitatea. Primăria este proprietara cartierului Borhanci Nou – peste 70 de hectare de teren. Acum se face Planul Urbanistic Zonal. Al doilea proiect major, unde tot Primăria are teren 200 de hectare este cartierul Lombului. Acolo se va construi și ‘Cluj Innovation City’, un proiect de aproximativ o jumătate de miliard de euro, cu 20.000 de noi locuri de muncă și cu aproximativ 100.000 de cetățeni care vor locui acolo.”;

(iv) Taxiuri electrice (9) : „Cluj-Napoca urmărește să devină primul oraș din România care acordă licențe pentru taximetre electrice, astfel încât ne propunem să eliberăm primele astfel de autorizații începând cu luna septembrie. După ce am fost primul oraș care a introdus autobuze electrice și am investit masiv în achiziția de noi troleibuze și tramvaie, este cazul ca și taximetria din oraș să fie modernizată prin mijloace nepoluante.”;

(v) Atragerea de fonduri europene (10) : „În întâlnirea bilaterală cu Comisarul European responsabil pentru economie și societate digitală, Mariya Gabriel, am discutat despre posibilitatea de atragere și finanțare din fonduri europene a unor importante proiecte din domeniul inovării. Programul Europa Digitală ne va permite, în perioada 2021-2027 să atragem fonduri europene pentru dezvoltarea abilităților digitale, inteligența artificială, blockchain, securitate cibernetică și pentru dezvoltarea ecosistemelor de inovare.”

BUCUREȘTI: EXCEPȚIA CARE CONFIRMĂ REGULA – SECTORUL 4

Ca locuitor în Sectorul 4 din București, remarc cu fair play că administrația locală care guvernează în numele nostru această parte de București se diferențiază total, prin anumite abordări inovative, de primăria generală și de celelalte primării de sector. Firește, nu total, anumite reflexe inexplicabile de pesedism regăsim din plin și la primarul Daniel Băluță: de exemplu, eu n-am găsit încă un răspuns satisfăcător din partea domniei sale la problemele ridicate de Silvia Mușătoiu, directoarea demisionară a Colegiului Național “Gheorghe Șincai” (11) .

În ce privește, însă, performanța generală în administrarea Sectorului 4, Daniel Băluță a dovedit foarte clar că are aptitudini de manager, că este corect orientat spre viitor și – cred eu (sper să nu greșesc) -, dacă ar fi fost lipsit de influența/presiunea sistemului celui mai coroziv (din păcate și cel mai mare) partid din România, care i-a asigurat alegerea, dar apoi i-a și limitat acțiunile, ar fi fost probabil și mai performant decât a dovedit în cei trei ani de mandat de până acum.

Și nu este doar părerea mea. În decembrie 2019 primarul Daniel Băluță a obținut premiul ”Primarul Anului” la Gala ”Smart City Industry Awards 2019” (12) , detronându-l pe Emil Boc, pentru că a reușit să implementeze în Sectorul 4 proiecte ca (13) :

(i) ”Fără cozi la ghișeu”, Sectorul 4 fiind prima autoritate locală din țară care a încasat taxe și impozite prin rețele de tip SELFSERVICE;

(ii) Crearea primului serviciu public din România, digitalizat complet, care gestionează parcările;

(iii) Crearea platformei e-Autorizări – Noua platformă digitală pentru obținerea autorizărilor comerciale la nivelul Sectorului 4;

(iv) Crearea platformei e-Urbanism, de asemenea pentru a le oferi locuitorilor Sectorului 4 un mijloc facil de a obține documentele necesare în domeniul urbanismului;

(v) Transparență bugetară, prin Bugetul on-line al Sectorului 4;

(vi) Aplicația ON-LINE pentru reabilitarea termică;

(vii) Sistemul outdoor de informare inteligentă a intersecțiilor „Ocoliți Intersecția”, care permite informarea în timp real a cetățenilor despre proximitatea existentei unei situații defavorabile în trafic;

(viii) Regenerare urbană și prin mobilier urban inteligent, achiziționând, pentru început, 6 bănci inteligente, autonome din punct de vedere energetic și care oferă posibilitatea încărcării telefonului mobil, generând și wi-fi gratuit;

(ix) Crearea aplicației de mobil a Primăriei Sector 4, care asigură pentru utilizatori conectivitatea automată cu diverse servicii publice;

(x) Sisteme automatizate de securizare a locurilor de parcare, operate de la distanță, rezistente la apă, șocuri și lovituri, acționate electronic prin telecomandă și așa mai departe.

Ca să fiu sincer, mă așteptam ca noul PSD condus colectiv de Marcel Ciolacu, Paul Stănescu & Co. să dovedească și în cazul Bucureștiului că nimic altceva decât performanța nu va conta și să-l ia în calcul (și) pe Daniel Băluță pentru Primăria Generală. Nu cunosc dacă în culise se va fi pus măcar această problemă, cert este că deocamdată PSD merge pe mâna certăreței doamne Gabriela Firea. Ceea ce dovedește că la PSD logica grupurilor de interese și a castelor nu a dispărut, în ciuda declarațiilor și asigurărilor date de noua conducere.

ALTERNATIVA CARE NU NE MULȚUMEȘTE

Nu-mi declar lipsa de satisfacție sau surprinderea, pentru că nu este cazul, ci doar subliniez, alături de mulți alți observatori ai scenei politice interne, lipsa de alternative din partea opoziției la alegerile locale. PNL ne oferă cam aceleași nume – ce în puține cazuri sau, mă rog, cu puține excepții (Cluj, Arad, Oradea, cu destule rețineri adaug și Timișoara; îmi cer scuze de la primarii PNL din localități mai mici care performează și pe care nu-i pot aminti aici) reprezintă soluții satisfăcătoare în administrarea comunităților pe care le reprezintă – care nu se abat de la portretul robot al edilului de partid lipsit de rezultate, dar bine susținut de o camarilă locală.

Nu pot discuta aici toate cazurile de localități în care actualii primari nu au făcut decât să contabilizeze nemulțumirea cetățenilor și unde alternativa se impune ca singura soluție de viitor. Dar nu cred că strică să fac aici o analiză (exemplificatoare) a alternativelor pentru primăria generală a capitalei, odată ce am stabilit mai sus că am mai ratat patru ani cu un primar PSD, la fel cum anterior am ratat alți opt și cu Sorin Oprescu etc.

Primul pe listă este Nicușor Dan. Cel care a înființat USR după ce a avut un oarecare succes în alegerile locale cu USB, dar care a fost devorat de organizația pe care a creat-o după ce nu a reușit să-i mai urmărească destinul național. Acum face o figură de candidat cvasi-independent, dar care s-ar dori susținut în primul rând de USR, apoi de alianța USR+PLUS și, în fine, dacă s-ar putea de întreaga opoziție. PMP a anunțat că-l susține (14) , iar PNL, cu jumătate de gură, a anunțat că l-ar putea susține, dacă se înscrie în PNL. În schimb PLUS are mari rezerve față de Nicușor Dan, considerând că Vlad Voiculescu, candidatul lor și fost ministru al sănătății, ar fi mult mai potrivit.

Din perspectiva analizei, constat din start că persoana lui Nicușor Dan nu reușește să întrunească susținerea întregii opoziții politice – PNL, PMP și USR+PLUS – față de probabilul candidat al PSD, ceea ce îi scade serios șansele ca alternativă politică la Gabriela Firea, dar nu spune încă prea multe despre opinia alegătorului bucureștean; până la urmă, chiar dacă nu ar întruni susținerea politică, Nicușor Dan ar putea avea susținerea majorității bucureștenilor, de ce nu?

Ei bine, eu cred că Nicușor Dan nu îndeplinește nici această a doua condiție; adică el poate convinge o bună parte a alegătorilor bucureșteni, dar nici pe departe suficienți pentru a ajunge primar, adică: (i) nu se va clasa primul la alegerea într-un singur tur pentru primăria generală a capitalei sau (ii) va rata cu puțin (dar va rata) intrarea în turul doi în cazul unui scrutin în două tururi (mai ales în cazul în care PNL va miza pe un alt candidat).

Ca să nu fiu acuzat de subiectivism, am să mă și explic, pentru că nu am ajuns întâmplător la această concluzie. În ultimele zile ale anului 2019 Nicușor Dan a acordat mai multe interviuri în care și-a prezentat ideile sale de forță privind capitala, iar eu nu doar am parcurs acele interviuri, dar le-am distribuit și cunoscuților mei, locuitori ai Bucureștiului din zone diverse, profesii și ocupații diverse, deci având fiecare interese și cerințe diferite față de un primar general. Înainte să sintetizez opiniile pe care le-am cules prin acest sondaj transversal ad hoc, să fac un scurt rezumat din cele mai relevante idei expuse de Nicușor Dan (15) :

(i) Poluare, decongestionarea traficului și politica de parcări:

Am început să prezint soluții de optimizare pe traseele de troleu și tramvai. Aici trebuie optimizate traseele, de conectare și reconfigurare de trasee. Este aberant ca în zona centrală troleibuzele care ajung să nu treacă pe acolo. Cu tramvaiele – e aberant că tramvaiul 32 se oprește la Unirii și trebuie să te dai jos și să traversezi pe jos până la piața Sfântul Gheorghe. E o soluție foarte simplă ca liniile acestea să fie conectate prin Piața Unirii. E o problemă de reconfigurare de trasee. Mai este o problemă de linie unică pentru degrevarea orașului – linii dedicate pentru autobuz care să fie partajate și cu bicicletele.

Trebuie făcute parcări la intrarea în oraș – gratuite – ca să stimulezi mașinile să rămână acolo. Trebuie ca toate locurile publice de parcare și de reședință să fie inventariate de primării, trecute în sistem informatic și prin politica de prețuri să stimulezi să parcheze nu neaparat unde ar parca ei gratuit în mod normal, în locuri unde nu ar parca de obicei, în spatele bulevardelor, dacă renunți la două sensuri, faci sensuri unice și câștigi niște locuri de parcare. Când ai un sistem de parcare în sistem informatic poți să faci politici de parcare. E o aberație să ai loc plătit, oriunde în lumea civilizată tu locuitor al unui cartier plătești un abonament și ai o rază pe care parchezi. Să fie parcări de reședință pe zone. În momentul în care ai sistemul electronic, vei știi cine are o mașină, cine are două-trei și prin politici de prețuri o să stimulezi oamenii să se ducă mai departe să parcheze a doua mașină, a treia. Dacă vine un musafir, el va avea regimul de a parca pe un loc public fără să fie rezident. Va plăti o taxă.

(ii) Despre lucrări de infrastructură și Centura Capitalei:

Problema este să facem șoseaua de centură. Fără îndoială, Primăria poate gestiona Centura. Primăria are 900 de milioane de euro, din care alocă pe investiții cam 70-80 de milioane. Când ai o împărțire judicioasă a bugetului poți să te duci cu 300 de milioane spre investiții. Centura Capitalei este o investiție crucială pentru București. O văd preluată la Primărie acum.

Continuarea Pasajului de la Ciurel ar fi o aberație. E o investiție care nu rezolvă mare lucru. Nu trebuie să continuăm o investiție care încurajează oamenii care vin de la Craiova și merg la Constanța să o facă pe la Unirea. Dacă vrem o soluție pentru zona de Vest trebuie să facem centura pe patru benzi și străpungerile cum ar fi cea de le strada Liniei sau de pe bulevardul Timișoara. Pasajul de la Doamna Ghica este un proiect necesar, dar cu tramvai.

(iii) Termoficare:

Trebuie să păstrăm sistemul centralizat, pe zonele de sud și vest trebuie doar schimbată rețeaua. Nu în ritmul în care s-a făcut. În acești ani s-au făcut 30 de km de rețea, deci ar lua 100 de ani să fie gata toată. Eu cred că în mandatul meu ar fi fezabilă modernizarea a 100 de km de rețea pe an. Avarii vor mai fi, numai că proporția lor va fi mai mică dacă se va acționa acolo unde este cea mai mare nevoie. Din punct de vedere tehnic, totul ține de viteza de execuție, de caietul de sarcini care să oblige prestatorul să lucreze în 3 schimburi.

(iv) Despre taxa Oxigen:

Așa cum este nu rezolvă nici traficul, nici poluarea. Oamenii care folosesc mașina o vor folosi în continuare, cu tot cu această taxe. Iar zona pentru care se plătește pe centru este destul de mică. În viziunea mea trebuie să existe un preț pentru folosirea mașinii în detrimentul transportului public. Prețul ăsta vine cu prețul de parcare. Poți practic plăti astfel proporțional cu utilizarea mașinii. Într-un sistem legal de parcare va fi foarte logică sancțiunea de a ridica mașini pentru cine nu parchează în acele locuri. Voi susține abrogarea. În momentul când vom avea o politică de parcare și un transport public funcțional putem să ne gândim la o taxare care să fie proporțională cu poluarea cu care mașinile o fac.

(v) Despre companiile municipale:

Pe scurt, soluția absolută ar fi desființarea, în practică însă problemele sunt complexe. De exemplu activitatea RADET a fost preluată de Termoenergetica. Sunt situații în care aceste companii au început prestarea serviciului public.

Feedback-ul pe care l-am primit, aproape în totalitate, a fost dezamăgirea: toți cei care au exprimat o opinie (pentru că au fost și cazuri care au considerat că nu este nimic de spus) au simțit nevoia să atragă atenția că viziunea lui Nicușor Dan este la fel de conservatoare ca și a Gabrielei Firea, că nimic inovator nu răzbate din planurile sale. Cu Nicușor Dan, mi s-a spus, presimt că vom avea aceleași probleme, doar că vom plăti taxe mai mari și vom fi nevoiți să ne parcăm mașinile mai departe de casă. În plus, străzile și bulevardele vor rămâne la fel de aglomerate.

În ceea ce-l privește pe Vlad Voiculescu, am căutat – așa cum ar căuta oricine pe internet – programul său pentru capitală. Dacă ideile de program ale lui Nicușor Dan au fost disponibile, deci au putut fi criticate, la Vlad Voiculescu am găsit doar următoarele fraze (16) :

Îmi doresc un oraș de care să ne bucurăm mai mult și în care să ne enervăm mai puțin. Îmi doresc o comunitate în care să dezbatem constructiv, nu să ridicăm tonul unii la alții doar pentru a demonstra că avem dreptate. Pe scurt, îmi doresc un oraș și o țară cu mai mult respect și mai puțină țâfnă. Un oraș și o țară în care oamenii să creadă că ideile și proiectele bune pot deveni realitate. Vreau să pun umărul la toate astea. Vreau să candidez la Primăria Municipiului București. Lucrez alături de o echipă de profesioniști la un plan pentru capitala noastră. Un program realist și în același timp ambițios. Un program pentru un București cu adevărat european. Cred că de aici poate începe schimbarea în bine pentru întreaga țară. Voi candida, dacă voi obține susținerea Alianței USR PLUS.

Eu unul, dacă aș fi membru USR sau PLUS, aș întreba: unde este programul tău, pe care să-l pun lângă al lui Nicușor Dan, să le analizez comparativ, apoi să cer lămuririle pe care le consider necesare, ca să știu cum pot să aleg între voi? Dar se pare că domnul Voiculescu ne va oferi planul pentru București doar după ce este sigur că a fost desemnat candidat. Poate fi un program mai bun sau mai puțin bun decât al lui Nicușor Dan, deci membrii alianței USR+PLUS nu au o misiune ușoară atunci când vine vorba să aleagă între cei doi. Dar eu l-aș puncta în minus pe Vlad Voiculescu pentru că nu și-a făcut cunoscut public programul.

Recent, un sondaj comandat de PLUS și prezentat public chiar de Vlad Voiculescu a măsurat intenții de vot de 35% pentru domnia sa și de 36% pentru Nicușor Dan, față de 28% pentru Gabriela Firea. (17) Nu știm, dar bănuim, că sondajul nu a luat în calcul faptul că PNL ar putea prezenta un candidat propriu în alegerile locale pentru primăria generală (18) , ci a plecat de la premisa (bazată nu știm exact pe ce) că acel candidat USR+PLUS este susținut de întreaga opoziție. O premisă cam hazardată.

Așa cum arată cărțile, președintele Klaus Iohannis îl vede pe Ludovic Orban premier demisionat și apoi candidând (cu un succes absolut incert, în opinia mea) din partea PNL la primăria generală a capitalei. Dacă pe președinte îl înțeleg (politic) că vrea să scape de Ludovic Orban din Palatul Victoria, desemnarea sa drept candidat la capitală aproape că-i oferă o șansă nesperată Gabrielei Firea pentru al doilea mandat, mai ales dacă lupta fratricidă (și inexplicabilă rațional) dintre Nicușor Dan și Vlad Voiculescu va continua două–trei luni de acum încolo.

Dacă este să fiu realist, cred că undeva în luna martie vom afla că PNL îl propune pe Ludovic Orban contracandidat în alegeri pentru primăria generală. Anunțul va cădea greu USR+PLUS și PMP, dar acestea vor trebui să dea dovadă de mare maturitate politică și să-l susțină pe ne-charismaticul lider al PNL, pentru a nu petrece încă patru ani cu Gabriela Firea, adică doamna pleacă-din-București-dacă-nu-ți-place-cum-îl-administrez-eu. În schimb, USR+PLUS și PMP pot cere susținere pentru primăriile de sector și liste unice de consilieri, ceea ce ar putea crește eficiența în luarea și implementarea deciziilor.

Desigur, nu mă aștept ca rațiunea să învingă în partide. Așa că singura nădejde care ne-a rămas suntem noi cetățenii. Nu trebuie decât să ne organizăm, așa cum s-a întâmplat la protestele din ianuarie 2017 sau din august 2018, și ne vom impune în cele din urmă punctul de vedere.

PENTRU UN DEZNODĂMÂNT (ÎN SFÂRȘIT?) SATISFĂCĂTOR

Dacă tot am întreprins această analiză, măcar să ne fie de folos; ceea ce înseamnă că în cele puțin mai mult de patru luni care ne-au rămas până la alegerile locale noi cetățenii alegători trebuie să facem două lucruri:

(i) Dacă nu suntem înregimentați politic și nici nu avem parti-pris-uri de partid, trebuie să depunem efortul de a analiza fiecare candidatură anunțată – primar și echipele de consilieri propuse de partide sau candidaturi independente – din perspectiva unui CV solid și a unui program realist. Ca și cum i-am angaja la primărie în interesul nostru și pe banii noștri. Să căutăm oameni care s-au dovedit serioși și de ispravă și care nu se întrec în promisiuni, ci arată că sunt competenți, știu să-și fixeze obiective și ținte realiste și ne pot convinge că au priceperea și mijloacele de a le atinge. Tot nouă ne revine și misiunea de a încerca să intrăm în contact cu acești oameni – mijloacele de comunicare de care dispunem astăzi ne permit acest lucru – pentru a le transmite concis, la obiect, ce așteptăm de la ei în cazul în care vor fi aleși.

(ii) Dacă suntem membri și/sau simpatizanți ai unui partid politic, atunci trebuie să facem cunoscut în organizațiile noastre și celor pe care partidele îi vizează drept candidați la alegerile locale ce anume așteaptă comunitatea de la ei, adică noi personal, desigur, dar și ceilalți cunoscuți cu care venim zi de zi în contact: nevoile lor, nemulțumirile lor, dezideratele lor. Să punem, adică, presiune în organizații, pe decidenții din partide, pentru a înțelege că listele de candidați locali trebuie să includă oameni de ispravă și nu neaveniți cărora partidul le este dator, într-un fel sau altul (cu atât mai rău dacă datoriile se plătesc cu funcții). Se poate să nu reușim în totalitate, dar dacă partidul nostru pune pe liste doar indivizi ai castelor de partid, niciun membru de organizație nu se poate deroba de acest insucces.

În fine, atât timp cât nu știm dacă la alegerile locale va fi în vigoare legea actuală, care nu mai prevede balotajul din turul doi, sau dacă legea se va schimba pentru a face posibil și balotajul din turul doi, cetățeanul alegător trebuie să renunțe la ideea de a face experimente. Dacă actualul edil nu a performat, dar își dorește un al doilea mandat, cele mai păguboase tipuri de atitudine sunt: fie (i) să-i oferi din nou votul, din inerție, fie (ii) să lipsești de la vot, chipurile pentru a-l sancționa, ca să te poți lăuda apoi că nu l-ai votat.

Atitudinea potrivită este aceea de a susține – iar la nivel local acest lucru este posibil – persoana contracandidatului despre care ai convingerea că este capabil să facă o performanță mai bună, apoi să-i votezi și o echipă de consilieri care să-l susțină, după care să-i faci cunoscute pe toate căile opiniile tale și ale celor apropiați ție despre nevoile, nemulțumirile și dezideratele comunității, pentru situația în care va fi ales. În acest fel toată lumea este responsabilizată, și electorul și candidatul (ce poate ajunge să fie) ales, iar energiile consumate în procesul electoral nu se pierd, ci se tezaurizează în folosul tuturor.

Dacă nu vom proceda așa, nu facem decât să repetăm în cele mai multe localități din România, inclusiv în capitală, momentul ratat 2016, pentru ca apoi să ne lamentăm, fără de folos, firește. Nici schimbarea din inerție a unui primar PSD cu unul PNL sau PMP, sau USL+PLUS la fel de lipsit de valoare nu reprezintă răspunsul pe care-l așteptăm la alegerile din iunie. Să nu uităm, să nu ne amăgim: lecția diferențelor de dezvoltare care se tot adâncesc dintre localitățile din România ne arată că miza reală a alegerilor din mai/iunie este instalarea celor mai buni oameni în funcțiile publice din administrația locală, nu alternarea inerțială a garniturilor de partid.

1 https://www.g4media.ro/gabriela-firea-si-a-anuntat-oficial-candidatura-la-primarie-mi-am-facut-datoria-fata-de-bucuresteni-doar-copiii-imi-spun-sa-nu-mai-candidez-pentru-ca-noi-nu-meritam-o-viata-asa-dura.html

2 https://revistapresei.hotnews.ro/stiri-radio_tv-23585485-disputa-intre-ministrul-mediului-primarul-capitalei-tema-poluarii-firea-catre-alexe-mutati-din-bucuresti-daca-nu-place-bucuresti.htm

3 https://rtnews.ro/2020/01/07/primarul-psd-din-campulung-muscel-a-urcat-beat-la-volan-si-a-tamponat-o-masina-are-dosar-penal-si-a-ramas-fara-permis/

4 https://arenait.ro/2019/04/03/poluare-arata-filtru-casca-unui-biciclist-dupa-500-bucuresti.html

5 https://www.libertatea.ro/stiri/sapte-proiecte-controversate-ale-primariei-capitalei-in-2019-de-la-taxa-de-poluare-la-resuscitarea-companiilor-municipale-2843258

6 http://www.ziare.com/emil-boc/primaria-cluj/primaria-cluj-napoca-vrea-sa-introduca-in-cel-mult-doi-ani-autobuze-fara-soferi-1582189

7 https://www.digi24.ro/stiri/economie/transporturi/metroul-din-cluj-napoca-tot-mai-aproape-de-realitate-ce-spune-emil-boc-1243733

8 https://www.digifm.ro/stiri/noi-cartiere-vor-aparea-in-cluj-emil-boc-cluj-innovation-city-va-crea-20-000-de-locuri-de-munca-50810

9 http://www.ziare.com/emil-boc/primaria-cluj/premiera-in-tara-o-primarie-va-elibera-licente-pentru-taximetre-electrice-1561662

10 http://www.ziare.com/emil-boc/primaria-cluj/primarul-boc-s-a-luptat-si-a-castigat-clujul-va-putea-accesa-direct-fonduri-europene-prin-programul-europa-digitala-1554493

11 https://sectorul4news.ro/conflictul-intre-primarul-baluta-si-directoarea-colegiului-sincai-continua-vrea-sa-cheltuie-banii-dupa-bunul-plac/

12 https://www.b1.ro/stiri/politica/daniel-baluta-sectorul-4-premiu-primarul-anului-2019-310416.html

13 https://evz.ro/emil-boc-a-fost-detronat-daniel-baluta-primarul-anului-din-romania.html

14 Cel puțin prin vocea fostului candidat la alegerile prezidențiale, Theodor Paleologu, acest anunț este ferm, dar se pare că și Eugen Tomac s-a exprimat în același sens (https://www.aktual24.ro/surpriza-pentru-liderii-pmp-eugen-tomac-anunta-ca-il-sustine-pe-nicusor-dan-la-primarie-daca-psd-reuseste-sa-blocheze-revenirea-la-alegeri-in-doua-tururi/)

15 https://www.hotnews.ro/stiri-esential-23540156-batalia-pentru-bucuresti-nicusor-dan-invitat-acum-hotnews-live.htm

16 https://prieteni.vladvoiculescu.ro/primar

17 https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/vlad-voiculescu-prezinta-un-sondaj-in-care-ar-castiga-cu-35-primaria-bucuresti-in-fata-gabrielei-firea-nicusor-dan-ar-obtine-36-1241767

18 https://romania.europalibera.org/a/iohannis-candidat-unic-opozi%C8%9Bie-capital%C4%83-un-partid-care-guverneaz%C4%83-singur-in-alegeri/30368709.html

Distribuie acest articol

19 COMENTARII

  1. „…primarul în care un număr de bucureșteni, câți vor fi fost, nu puțini în orice caz, și-au pus speranțele”

    Vor fi fost cam 14%. Atât, pentru că așa au vrut politicienii, fără a-i întreba pe cetățeni, iar acum majoritatea parlamentară nu dorește să fie altfel.

    Prin urmare, NU este o problemă de administrație locală, ci una de politică generală. Acea politică practicată de guvernarea cleptocratică de 30 de ani, care urmărește drept obiectiv principal extragerea de resurse din averea publică și transferarea lor în mod ilegal proprietatea privată a oligarhilor și a apropiaților lor.

  2. Daca as fi Dan Nicusor as deschide usa tuturor partidelor cu exceptia celor de la PSD, ALDE si Pro Romania si mi-as anunta deschiderea de a completa cu propunerile lor programul si de a anunta formarea unei echipe de oameni, de la diferite partide, cu care sa particip alaturi la cucerirea locului de Primar General al Capitalei. O usa deschisa lasa aerul proaspat sa intre!

    Am precizat Dan Nicusor pentru ca intr-un sondaj recent numele dumnealui se afla cel mai bine pozitionat. NU cred ca dl. Voiculescu este lipsit de valoare, dar cred ca nu este suficient cunoscut. Programul dl. Voiculescu nu l-am citit inca – imi pare ca astazi de dimineata a devenit public.

    cred ca s-ar putea ajunge la un compromis intre USR, PLUS,PNL si chiar PMP in ceea ce priveste Primarul General al Capitalei si aici este un loc unde locuitorii acestei urbii pot sa spuna ceea ce gandesc si sa ceara lamuri celor care spera la efecte miraculoase care s-ar putea petrece in timpul alegerilor locale.

    Clasa politica din RO m-a dezamagit prin infatuarea afisata.
    De aceea pierd alegerile unele partide, de aceea avem niste lepre, in cele mai multe cazuri, in parlament. Astazi informatia ajunge pana in mediul rural fara probleme, este citita si atat cat poate fiecare o proceseaza/analizeaza. Deci nu la cetatean este problema ci la partide – va multumim!

    Asta nu inseamna ca nu urmaresc si nu particip la ceea ce se petrece pe scena politica.

  3. Cat despre Baluta – primar sector 4 Bucuresi care mi-a strepezit ochii cu culoarea lui in care a decis sa vopseasca toate bancile, toti stalpii si sa faca tot felul de amenajari stradale – zic ca merita incercata o schimbare!

    NU stiu de ce io miros niste bani pierduti pe drum – pe ici, pe colo. Oare ma insel?

      • Dar daca avem un plan de amenajare atunci ar trebui sa il respectam si sa nu vopsim bancile in mov ca asa ii place cu tzatza Fi Rea – ca asa imi place mie sa ii spun coanei aflate absolut accidental la carma Primariei Generale a Capitalei.

        Nu mi-am imginat ca dupa dec 1989 o sa pot sa vad doua cucoane absolut nule – una la conducerea Capitalei – oras mare, cu multe probleme, extrem de complexe – si alta pe post de marioneta la carma gubernului. Un prin vis urat s-a terminat, astept ca si urmatorul sa se termine daca s-ar putea maine ar fi ultra-perfect dar si mai bine ar de ieri.

    • @ eu******_ „NU stiu de ce io miros niste bani pierduti pe drum – pe ici, pe colo. Oare ma insel?”

      Nu , nu vă înșelați. Sintetizând, mesajul articolului este unul constructiv, Nicușor Dan=RĂU, Daniel Băluță=BUN. Spre exemplu, nimeni, niciodată nu va putea afla cât au costat băncile electronice Metalco. Așa cum nimeni nu va putea afla vreodată de ce pentru conectivitate a fost făcută achiziție directă de la Telekom România și nu o licitație la care să participe și Orange, spre exemplu, sau RCS/RDS.

      Pentru că dl D Băluță face exact ce vrea mușchii domniei-sale cu banii cetățenilor sectorului 4. … Borduri pe 3 straturi și părculețe în mijlocul intersecțiilor, la care n-ai cum să ajungi, contracte scumpe cu firme de pază ale apropiaților, pentru școli și instituții publice, parcări realizate prin distrugerea spațiului verde dintre blocurile înghesuite.

      La fel precum toți primarii PSD, dl Băluță nesocotește normele legale și a demolat serele din Parcul Tineretului, a construit fără autorizație pe spațiul PMB, iar DNA cercetează modul în care a fost încheiat contractul de salubritate cu Rosal.

      Dacă discutăm despre poluare, provocată de traficul greu din capitală, atunci chiar primarul sectorului 4, Daniel Băluță este unul dintre cei responsabili: https://www.libertatea.ro/stiri/dna-cerceteaza-cazul-camioanelor-protejate-2327742

      Despre relațiile apropiate pe care „Sportivul” Florian Puiu, cel care conducea de facto Primăria sectorului 4 până nu de mult, le are cu dl D Băluță, presa abundă în informații, prin urmare, nu insist asupra lor.

      Așadar, nu vă înșelați.

  4. Pentru Bucuresti cred ca e chiar mai greu un pic, prima oara trebuie sa cunosti care sunt atributiile primarului general si cele ale primarilor de sector, cum se impart. Ce vreau sa observ referitor la performantele celui mai bun primar din tara, cel de la sectorul 4, ca sunt exclusiv pe linia debirocratizarii. E foarte bine, dar oare e suficient? Pentru mine prima conditie ca sa votez un primar este certitudinea ca va opri sau va stavili cheltuirea irationala, ineficienta a banului public. Nu am dovezi, dar cred ca mult peste 50% din bugetul de investitii al primariei Bucurestiului sunt bani aruncati pe geam sau mai bine spus spre buzunarele clientelei politice. Aici cred ca e cheia, eficienta cheltuirii banului. Pentru a reusi trebuie votat cineva cunoscut ca integru dar care are si ceva stiinta referitoare la retelele conectate la banii primariei, cineva care nu ar ceda presiunilor care, cu certitudine, vor urma sustinerii sale de catre o alianta politica, indiferent care. Cum e posibil ca la peste 30 de ani dupa ’89, in conditiile cresterii cheltuielilor cu incalzirea, epuizarii resurselor, presiunilor pentru eficienta, sa nu fie terminata anveloparea blocurilor de locuinte si repararea/ modernizarea distributiei agentului termic si a centralelor de termoficare? Putem spune ca nici macar nu s-a inceput modernizarea retelelor si centralelor…In schimb sunt bani pentru excursii pentru pensionari, pentru proteze dentare la copii, subventionarea achizitiei de biciclete (ce sa faci cu ele, sa te imbolnavesti mergand prin poluarea Bucurestiului??), panselute si alte actiuni electorale. De asemenea, sunt bani pentru o administratie enorma, ineficienta si foarte bine platita! Ca o comparatie, o familie cu doi copii locuieste intr-o garsoniera dar merge in fiecare an in vacanta in Dubai, pe credit de consum!

    • @ PAFI

      „anveloparea blocurilor de locuinte „, daca aceste blocuri sunt proprietate privata (inclusiv cele cumparate in anii ’90 dupa legea Iliescu / FSN) nu trebuie finantata din bani publici punct.
      Cel putin in tarile „de afara”.
      In democratia originala din Romania poate fi asa cum pledati dvs.

  5. Excelent enumerate obligațiile, sarcinile pentru administrația unui oraș, indiferent de epoca în care primăria e responsabilă. Orașele au tradiția lor, au vârsta lor (Cluj peste 200 de ani, Brașov 800 de ani, Timișoara 300 de ani).

    ….”… Am trecut în revistă doar cincisprezece activități care depind de performanța administrației locale și ne influențează, într-un fel sau altul, pe fiecare dintre noi… rețeaua locală de educație (creșe, grădinițe, școli, licee/colegii, universități);….”…..

    Cred ca învățământul e cheia succesului (am lucrat în gospodaria comunală ca inginer stagiar în capitală de județ). Prefer reorganizarea țării în regiuni cu universități de rang în metropolele- regiuni. Fără 3-4 universități de rang e greu de depășit „decalajul istoric” atât de mult deplâns.
    Peste tot în UE se pun probleme asemănătoare în orasele metropole de regiuni. Universitățile de rang sunt acel „label” care atrage tineri în metropole-regiuni. Timișoara capitală culturală europeană 2021 e o ocazie fericită pentru a pune „cultura” în centrul atenției opiniei publice locale și continentale. Patrimoniul cultural, literar, muzical, arhitectonic etc prezentat la TM2021 este azi o punte de legătură cu patrimoniul european și universal.

    Infrastructura lăsată în degradare e un dezastru (alimentare cu apă, canalizare, transport comunal etc). Transportul pe șine (China are azi 40.000 km trenuri de înaltă viteză, 400 km/oră) e mai „ecologic” și mai eficient decât pe autostradă. Legarea metropolelor-regiuni cu trenuri de înaltă viteză e o întrebare care mă interesează. Infrastructura orașelor legată de căile ferate nu poate fi lasată în degradare ca în ultimile decenii.

    • @ Kurt

      N-am inteles exact care-i legatura intre activitatea dvs la „gospodaria comunală ca inginer stagiar în capitală de județ” (in vremea comunismului nu-i asa ?) si cum v-a ajutat sa „preferati reorganizarea țării în regiuni cu universități de rang în metropolele”.
      Poate explicati in detaliu.
      Mentionez ca, din experienta, stiu cam ce face un inginer electric (si in special in stagatura) intr-o gospodarie comunala chiar dintr-un mare oras/capitala de judet.

      In alta ordine de idei, pentru informarea dvs. in lexiconul (limbajul) tehnic roman nu exista „trenuri de înaltă viteză” ci altele, adica : trenuri de mare viteză (traducere din franceza) sau trenuri rapide (ori ultra-rapide).

      Observ si in acest text acceasi tendinta „problematizare” (…..”cetățean și alegător, care alege să citească acest text și pentru prima dată problematizează, „).Separe ca multi n-au auzit de „term false friends” (engl.) Este ceva similar cu „furculition” din Chirita lui Alecsandri.

      Cateodata google ajuta:

      „In linguistics, the informal term false friends refers to pairs of words in two languages (or in two dialects of the same language) that look and/or sound the same but have different meanings. Also known as false (or deceptive) cognates.”

      • @dinu b
        Regret vocabularul restrâns.

        Am avut mult de lucru în timpul meseriei de inginer, est și vest, cu infrastructura orașelor (la instalațiile electrice: clădiri la cel mai nou nivel, smart home).

        Tinerii de azi din țară mă interesează, cei care nu vor să emigreze, nu caută meseria de „lucrător degajat” în vest. Pentru tinerii din țară „salar ca în vest” cred că înseamnă de la bun început un învățământ de performanță (matematica la liceu era excelentă) cu „universități de rang”, cel puțin în câteva metropole-regiune.

        BITDFENDER București e un exemplu pentru cei care își realizează aptitudinile în țară (are azi 500 milioane „useri”/cumpărători pe glob). Nu mai e necesar de a apela la Kasperski/Rusia …..
        Să speram că și în transportul pe căile ferate se va ajunge la „trenuri rapide” cât mai curând.
        În liceul de provincie am avut prilejul de a învăța în limba maternă, e un succes românesc. Limba franceză nu prea am învățat-o (văd arte TV în franceză, club 28 minutes cu Elisabeth Quin), era a treia limbă. Engleza nu prea cunosc ….

        Mulțumesc pentru corecturi și atenția dvs!
        Merci.

        • @ Kurt,

          Nu pot fi decat bucuros ca ati inteles corect comentariul meu.
          Cu toata ca traiesc peste ocean, folosesc de vreo cinci ani Bitdefender; impreuna cu o alta familie am cumparat 5 licente: avantaj reciproc.

          • @dinu b
            “Don’t put all your eggs in one basket!”.

            România în UE & NATO are azi o securitate dublă față de primejdii din est.
            Atacurile în internet, cuyber war e o realitate și nu prea sunt soluții în UE.
            Prefer predarea ștințelor naturii, fizica, chimia, biologia în engleză din clasa 9 liceu (mai târziu din clasa 5). In Singapur, India, Hongkong, Emiratele arabe, etc engleza e limba de predare în universități.
            Google a pus în internet „gratuit” întreaga bibliotecă dintr-o universitate din SUA în internet. Menschenkinder, toți copii lumii au azi acces „gratuit” (nimic nu e gratuit în internet, se colectează și se asociază datele personale) în engleză la patrimoniul universal în știință, tehnică, cultură, artă, film, muzică, etc printr-un clic.

            Tinerii sunt tezaurul României!

  6. Analiza foarte pertinenta. Dar Bucurestiul ar trebui sa ofere o imagine unitara, pentru ca acum fiecare primar face ce vrea, cum vrea. Astfel apar mari diferente intre asa zisele sectoare ca dotari si investitii, imagine. Apoi prin istoria sa, orasul nu a fost prevazut cu strazi largi, prin urmare transportul pe tip tramvai si trolee este cu mult mai util. Toti primarii de la Halaicu la Lis, Basescu, Firea nu au reusit sa rezolve problemele expuse de dv. Decat carpeli de moment. Ultimul primar chiar nu pricepe ce are de rezolvat si a incerat solutii paguboase si axate pe noi si ai nostri, dar nu pe ce are nevoie o capitala europeana. In 30 de ani se puteau face mai mult si mai bine.

  7. Pentru BRAȘOV ai …nimerit-o, nene KURT ! Pentru CLUJ și TIMISOARA , NU ! E de mirare pentru un om care scrie, vorbește perfect românește !

    • Corectura:
      Cluj peste 2000 de ani,
      Brașov 800 de ani,
      Timișoara 300 de ani (a avut 600 de locuitori 1716 dupa plecarea turcilor, a fost o cetate, mai puțin un oras).

  8. Doar atat. Pe contributors, din patru articole recente, două atacă lideri ai opoziției are candidează la locale. Într-unul este atacat candidatul Plus, în ăsta mai ales candidatul Usr Bucuresti. In schimb sunt ridicati in slăvi liberalii pe care trebuie sa-i votam peste tot dupa o logică ciudata. Daca Boc e bun de votat la Cluj să-l votă și pe un oarecare liberal la București sau Iași. Cine spune asta un rezervist sri.

    • @Vali
      Simplu: nu sunt de acord cu logica dvs., care v-a determinat sa-mi catalogati materialul ca fiind un atac la candidatul USR si sprijin pentru candidatii (care of fi ei oare, in afara de Boc?) PNL in alegerile locale.
      Mi-ati facut un proces de intentie si resping foarte clar concluziile dvs.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cristian Felea
Cristian Felea
Doctor în ştiinţe inginereşti, domeniul: „Mine, Petrol şi Gaze” - Universitatea din Petroşani. Ofițer SRI în rezervă Colaborator al publicaţiei „Revista Minelor”

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro