Home » Administratie »Analize »Dezbatere »Economie » Citesti:

Marea descentralizare sau cum şi-a tras Dragnea drumuri naţionale şi a cedat portul Galaţi către Liga lui Mitică

Sorin Ionita noiembrie 12, 2013 Administratie, Analize, Dezbatere, Economie
11 comentarii 2,377 Vizualizari

Portul maritim-fluvial Galaţi, nod intermodal şi singurul port european care are conexiuni cu rutierul, calea ferată pe stil european şi pe stil rusesc, unul din care se poate transporta ieftin marfă în şi dinspre Constanţa, va aparţine de aici înainte primăriei Galaţi. Aşa reiese din proiectul de lege a descentralizării propusă de Ministerul Dezvoltării; o puteţi citi cu toţii pe website aici. Ce experienţă managerială are primăria în a opera asemenea active comerciale complexe şi cui va folosi această măsură, în afară de primarul-vedetă Marius Stan, om de bază în liga de fotbal a lui Mitică, prieten cu galacticii Meme & Gigi, nu se ştie.

Problema din Transporturi. Nu-i doar Galaţiul: într-un şuvoi de tabele-anexă cu – literalmente – sute de baze sportive, cinema-uri şi grădini de vară, 28 de porturi dunărene trec cu căţel şi purcel în patrimoniul consiilor locale unde se află; unele sunt consilii comunale. Bun, căţelul şi purcelul se descentralizează, dar nu şi integral obligaţia de a finanţa operarea porturilor, unde guvernul dă în continuare bani, după criterii încă neclare. Cu alte cuvinte, se crează din nou, după obicei, acele splendide zone gri în care funcţionează arbitrar pixul autorităţii: cine-i cu noi primeşte, cine nu, nu.

Dar vârful de interes şi agitaţie va fi legat de terenurile şi spaţiile oarecum excedentare pe care Compania Naţională “Administraţia Porturilor Dunării Fluviale” şi surata ei, a Dunării Maritime, le gestionau până acum; e drept, prost. Vom vedea cum se vor umple falezele Dunării de PUZ-uri, autorizări de vile şi/sau dezmembrări auto sau concesionări fără licitaţie către primii grânari ai ţării, că tot au trecut avizările de mediu şi diverse alte inspecţii la aleşii locali, prin acelaşi proiect de lege.

Că între timp o parte din porturi vor fi pe minus financiar (nu văd primăria comunei Socol eficientizând portul Baziaş; sau primăria Cetate portul omonim, nici măcar cu aportul de expertiză al moşierului local Dinescu); că se duce de râpă orice posibilitate de a avea un plan de dezvoltare a transportului pe apă integrat strategiei Dunării, măcar de anvergură regională; că va fi mai complicat ca navele utilitare de la Severin să dragheze în portul Orşova, în aria lor tehnică de deservire, fiind necesare de acum negocieri şi decontări – toate astea par să nu conteze, sunt detalii.

Ca să rămânem tot în domeniul transporturi, unde brambureala e maximă: anul trecut s-a decupat din CNADNR partea de autostrăzi ca să fie dată lui Dan Şova (fără efecte notabile). În loc ca Ministerul să finalizeze Masterplanul cu termen februarie 2014, ca să putem lua bani de la UE, acum se mai taie o bucată de la dna Mănescu (deoarece este PNL), anume nişte drumuri naţionale neprecizate, ce se vor da Consiliilor Judeţene pentru a fi prinse la finanţare în Programul Operaţional Regional (POR, adică sub dl Dragnea). Cu alte cuvinte, infrastructura rutieră naţională, de bine ce era condusă până în 2012, prost, cu o mână, se împarte acum la trei mâini (Şova, Mănescu, Dragnea).

La fel se aude şi despre calea ferată, unde proiectele UE s-au mişcat şi mai lent decât la drumuri: dl Dragnea vrea o bucată de CFR ca s-o bage tot în porţia de la POR. Aşa că Transporturile s-au enervat, au zis că-si baga picioarele in programarea UE, să se ocupe de ea cine o vrea, dacă tot întind atâţia dulăi de ciolan. Ca atare, a căzut pleaşca în braţele lui Teodorovici, la Ministerul Fondurilor Europene, să contracteze el repede nişte consultanţi externi care să scrie Programul Operaţional Transporturi până în decembrie (?!). Un asemenea haos precum cel actual, sub guvernul USL, este fără precedent în România post-mineriade.

Problema coordonării. Exemplele cu porturile dunărene şi drumurile naţionale sunt doar o parte din puzderia de lucruri fuşerite în proiectul de lege. Care are şi părţi bune, sau măcar un obiectiv iniţial corect, făcut însă praf în aplicarea practică, după obiceiul pământului. Experţii EFOR au susţinut mereu descentralizarea, uneori chiar în dispute 1-1 cu Dragnea însuşi, pe când el era şef de judeţ, deci ar fi aiurea să ne schimbăm acum părerea radical. In februarie, când guvernul a adoptat cunoscutul Memorandum cu “regionalizarea”, de la care au pornit toate lucrurile, puţină lume a observat că acesta avea două puncte: (a) înfiinţarea de regiuni; (b) atribuţii suplimentare pentru nivelele deja existente.

Ambele erau legitime, dar primul a fost mai colorat, cu mare potenţial vizual şi a ocupat spaţiul de discuţie. S-au pornit caravane de dezbateri prin ţară, cu vice-premierul în frunte, s-au făcut emisiuni TV, etc. Ni s-a spus, corect, că judeţele româneşti sunt prea mici pentru coordonarea dezvoltării într-o zonă (UE) fără graniţe interne, în care lucrurile sunt privite cel puţin la scară regională; iar în afara UE, sub presiunea globalizării, la scară şi mai înaltă.

După cum s-a remarcat în mod judicios, trendul european acesta este: se fac fuziuni la nivelul echivalent judeţelor (Italia, Franţa, Finlanda, Suedia) sau se desfiinţează nivelul cu totul (Grecia), întărindu-se în schimb regiunile; nimeni nu face invers, ca noi. Or, după ce am fost bătuţi la cap cu această teorie în prima jumătate a anului, când regionalizarea s-a împotmolit din motivele cunoscute (Constituţia), guvernul s-a sucit complet şi pune în practică exact opusul a ceea ce a susţinut până în iunie: întăreşte Consiliile Judeţene. După ce a pledat că ele sunt prea mărunte pentru atribuţiile de coordonare, fiind nevoie de regiuni, acum fix la judeţe se cedează deconcentratele cu funcţii importante de coordonare a reţelei de prestări servicii şcolare, medicale, etc.

Din neatenţie şi reflex (de înţeles) de a lovi în primul rând în ministerele PNL, era cât pe-aci să se spargă în teritoriu şi Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, construită recent cu ajutorul UE şi Băncii Mondiale, o instituţie care chiar merge, a pus ordine în sistem şi n-avea nici o raţiune de a fi descentralizată. Au renunţat la idee după discuţii politice, nu tehnice. În tot cazul, o dată plasate la nivel NUTS III toate aceste active şi competenţe, ele nu vor mai putea fi mutate în altă parte, după regula empirică din democraţii că ceva e uşor de dat, dar mult mai greu de luat îndărăt. Cu alte cuvinte, regionalizarea e moartă din acest moment, chiar dacă s-ar mai reuşi schimbarea Constituţiei.

Altminteri, s-au nimerit sub pixul MDRAP o grămadă de active şi prestatori de servicii care e normal să fie la nivel local sau judeţean, precum cluburile sportive şi săli de cinema; e absurd să ai zeci de grădini de vară împrăştiate prin ţară şi administrate de ministere de la Bucureşti. Metroul, de asemenea, e firesc să meargă la Primăria Bucureşti, fiind singurul în vreo capitală UE care nu e în subordinea autorităţii locale, ceea ce îngreunează adoptarea unei strategii municipale unificate de transport în comun. Cuvântul cheie este însă “s-au nimerit”, într-un iureş de a transfera judeţelor tot ce se poate – are, n-are rost – înainte de anul electoral 2014. Pe fondul şi altor prostii comise din incompetenţă de guvern anul acesta, e pe cale să apară cea mai mare confuzie administrativă pe care a trăit-o recent statul român, a cărei amploare nu se vede pe de-a-ntregul numai din cauză că aparatul propagandă al coaliţiei guvernamentale încă prestează bine, acoperind totul cu teme false.

Problema alocărilor financiare. Şi pentru că orice operă de largă anvergură epică, cum e proiectul de descentralizare, are un punct de tensiune în care se adună firele naraţiunii, acesta se găseşte, într-o prezentare oarecum modestă faţă de potenţialul său nuclear, în Art 1 de la Titlul XI: “sumele alocate pentru fiecare județ, potrivit alin. (1)… se repartizează pe unități administrativ-teritoriale prin hotărârea consiliului județean, adoptată după consultarea primarilor”. Vag, neprecizat, ca să nu se ştie dacă se aplică la toate noile atribuţii sau doar unele (că o parte aveau reguli de alocare), sau în general la tot ce este transfer către autorităţi locale. S-a procedat aici ca şi în chestiunea achiziţiilor publice la companiile de stat, unde o lege românească ce contrazice directiva europeană a fost adoptată pentru a crea câţiva ani de confuzie şi interpretări ambigue, interval numai bun pentru a pune la cale tot felul de achiziţii fără licitaţie. Anume, deşi poate nu e tehnic corect, unii se vor prevala de acest text pentru a face ce ştiu ei mai bine: alocări negociate către autorităţile locale.

Aceasta e viziunea marca Dragnea, formula magică pe care toţi consultanţii în descentralizare o ştiu şi cu care se luptă ca Sisifii de două decenii, modelul India profundă: nu criterii, nu justificări cu motivaţie obiectivă, ci “maharajahul judeţean împarte sumele în înţelepciunea sa, după consultarea supuşilor”. Te baţi s-o scoţi din Legea Finanţelor Locale şi s-o înlocuieşti cu criterii tehnice de alocare, apare la anul în Legea Bugetului; faci scandal şi o omori acolo, ţi-o bagă apoi în legea stropirii pomilor; te pui cu vermorelul pe ea, se întoarce agăţată de vreo ordonanţă de reparat poduri. Se vede treaba că proasta guvernare e greu de ucis, ca filoxera, că stă ascunsă în rădăcina ignoranţei celor mulţi şi ipocriziei celor puţini.

Text publicat in Revista 22 si, ca raport integral, pe pagina Expert Forum (EFOR).

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "11 comments" on this Article:

  1. hahalera spune:

    Cu tot respectul, D-le Ionita, cu “prietenia” dintre Stan si Meme Stoica nu prea ati nimerit-o. Este de notorietate conflictul dintre cei doi. Banuiesc ca a fost o “metafora” menita sa ne faca sa intelegem faptul ca primarul Stan are mai degraba competente/relatii fotbalistice decat administrative?

  2. ionita spune:

    Dle Ionita ,
    Te credeam un profesionist !!!,dar scrii dupa ureche or dupa ce-ai invatat odata la geogafia economica a Romaniei pe vremea lui Ceausescu.
    Portul Galati este o poveste ,o ruina ,danele o jale,pescaj 3-4 m,ce nave sa aduci acolo ???
    Prin 95-96 am pus o nava pe mil cind am incarcat 2500 tone si c-a s-o scot am descarcat 1000 tone.Nu-ti intra nici dracul in gaura aia milita plus cheltuielile de pilotaj Sulina -Galati .
    Las-o ,nici de port turistic azi Galatiul nare fata.Iar daca se imburica iar ucrainienii iti mai pun
    alt cargou de-a curmezisul incarcat cu fier beton si esti gata.
    Ne mai auzim dupa ce faci terenul sau te si documentezi !!!.

    • Sorin Ionita Sorin Ionita spune:

      Si cu ce contrazice asta ce am spus eu? Va repara si viabiliza primaria Galati portul, prin tot felul de acorduri de cooperare complicate cu Admin Dunarii si alte institutii , unde n-a facut-o pana acum ministerul, sau cum?

  3. Harald spune:

    Primăriile poate nu vor viabiliza porturile, dar acestea vor putea fi vândute unor operatori privați din vest, care să le rentabilizeze ei. În Anglia, aeroporturile trec frecvent din proprietatea unor consilii locale în proprietate privată și invers. Manston, un aeroport din Kent, e de vânzare pentru o liră. Presupun că și cu porturile se întâmplă la fel.

    Primăriile vor vedea în acele porturi o posibilă sursă de bani pe care acum guvernul o ignoră. Fie și vânzarea terenurilor sau chiar a porturilor cu totul, tot va fi o formă de a le valorifica. Un port care era viabil în anii ’80 nu mai neapărat viabil și astăzi, dar nici nu e normal să ne închinăm la el ca la sfintele moaște, nu facem din ele monumente istorice. BMW a vândut uzinele Rover pentru 10 lire, când s-a săturat să bage bani în ele. În România, probabil că toată echipa managerială ar fi dat cu subsemnatul la DNA pentru o astfel de tranzacție :)

  4. Gabi spune:

    Profesionalism, umor cât trebuie şi seriozitate când trebuie. Sunt în general “semnalmentele” sau “semnele” minime ale unui om inteligent, caracteristici pe care le deţineţi.
    Vă urmăresc cu deosebită plăcere intervenţiile în talk show – uri pentru că aveţi ce comunica.
    Şi acest articol comunică lucruri clare în ceea ce priveşte lipsa de logică economică, geografică, socială a descentralizării. Avem numai logica tipică PSD-ului – baronii locali.
    Sunteţi din Ploieşti (ca şi mine de altfel); mergeţi în zona Cartierului Albert şi veţi vedea că s-a “ras” şoseaua. De ce? Simplu. Noul primar PSD se mută în casă nouă în acea zonă şi, evident, nu poate rula decât pe covor asfaltic nou.

  5. chishtocu verde spune:

    Am zis-o de nenumarate ori si sustin in continuare: un guvern bolsevic-nationalist nu va face descentralizare sau reorganizare administrativa reala nici in ruptul capului; e pur si simplu imposibil. Eventual cand vom vedea pisici zburatoare prin padurile patriei…

  6. Vlad Ionescu spune:

    Este evident ca descentralizarea este necesara. Dar trebuie facuta rational. Practic trebuie reconfigurate atributiile la nivel local, intermediar si central. Totul fara a uita ca Romania este stat unitar si asa trebuie sa ramana. Cel putin deocamdata. Adica nu trebuie sa ne trezim cu legislatie sau politici publice de interes general diferite, intr-o parte sau alta a teritoriului national. Si da, este nefiresc sa avem o reconfigurare a atributiilor administratiei publice inainte de a reconfigura structura acesteia. Nu as mai numi-o regionalizare, fiindca acest concept este mai larg, duce dincolo de sfera administrativa si nu cred in actualitatea sa. Reconfigurarea administrativ-teritoriala este insa o necesitate si trebuie facuta cat de repede, dar rational. Eu as propune infiintarea de regiuni (cu aceasta denumire sau cu alta) fara desfiintarea judetelor, insa actualele judete sa nu ramana ca un nivel distinct de administrare, ci doar ca subdiviziuni ale regiunilor in care sa avem oficii ale institutiilor de la nivel regional pentru un acces mai facil al populatiei. regiunile trebuie sa aibe in special atributii care tin de dezvoltarea regionala. Majoritatea atributiilor de nivel si de interes local trebuie transferate la primarii. Iar pentru cele care nu pot deocamdata sa gestioneze anumite tipuri de activitati sa se gaseasca o forma de sprijin. Nu sunt de acord cu ideea comasarii pe criterii de eficienta economica a localitatilor. Asta inseamna crearea de localitati rurale mamut greu de gestionat, cu comunitati care au interese si traditii divergente, cu dificultati de acces la institutiile locale, etc. Nu ne putem gandi Romania va ramane intr-un stadiu de dezvoltare atat de jos incat, pe termen lung, sa mai existe localitati rurale care sa nu-si poata sustine cheltuielile de administrare.
    Si un ultim comentariu legat de cum nu trebuie, in opinia mea, facuta descentralizarea. Cazul Bucuresti si politia locala. Traim si ne obisnuim cu aceasta aberatie administrativa a autonomiei largite a sectoarelor unui mare oras. Nu intru in detaliu, dar cred ca aberatia este evidenta. Si, grefata pe aceasta, vine si crearea politiei locale. Si uite cum in Bucuresti, fara Ilfov, avem 8 politii diferite, independente una de alta. 6 la sectoare, una locala la capitala si una nationala. Nu mai zic ca fiecare politie locala are si atributii rutiere. Inca nu si-au luat-o in cap ca sunt nou nascuti, dar sa vedeti conflicte si contradictii peste ceva timp. Asa vrem sa arate descentralizarea si autonomia locala?! Eu cred ca asa arata dezastrul administrativ. Cred ca se impune cu maxima urgenta desfiintarea politiei locale si cooptarea autoritatii locale in deciziile de numire ale conducerii structurilor locale ale politiei nationale pentru ca aceasta structura sa actioneze si in concordata cu nevoile administratiei locale. Dar crearea de organisme autonome politienesti la fiecare autoritate locala este mai mult decat nefunctionala pentru un stat unitar ca Romania si ast nu doar din perspectiva constitutionala. Acest tip de organizare este nu numai caricatural, dar odata consolidat va produce disfunctii majore. Pentru ce ne trebuie noua nenumarate unitati de politie diferite, autonome, facute dupa chipul si asemanarea fiecarui primar in parte?! Ca sa nu mai intelegem nimic din autoritate si sa vedem cu isi sparg capul institutiile intre ele?

    • Harald spune:

      Descentralizarea înseamnă obligatoriu renunțarea la un anumit nivel de control. Însă actualmente acel control e doar pe hârtie, întrucât autoritățile centrale nu au capacitatea reală de a administra eficient ceea ce se presupune că administrează. Deci eficiența administrativă va crește prin descentralizare, va apărea competiția pentru atragerea de investiții, ceea ce acum nu există, pentru că banii autorităților locale vin tot de la guvern.

      Însă descentralizarea va aduce și diferențe mai mult sau mai puțin dorite. Care există și azi, chiar dacă nu recunoaștem. Abordarea unei probleme administrative nu e aceeași la Timișoara sau la Piatra-Neamț, deși ”centralismul democratic” perpetuat după 1989 ar presupune abordări identice.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Sorin Ionita


Sorin Ionita

Paleo-liberal (adica din soiul cel vechi) Partener fondator la EFOR (www.expertforum.ro) think tank independent Citeste si preda teorii ale dezvoltarii si sectorului public Cons... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)