Home » Administratie »Media / Tech »Opinie » Citesti:

Miliardele ignorate si pierdute

Laurentiu Stelea mai 20, 2019 Administratie, Media / Tech, Opinie
84 comentarii 5,892 Vizualizari

Prolog

În opinia mea am irosit 30 de ani rătăcind ca poporul lui Israel fără a avea un Moise în fața noastră. Singura prioritate cu adevărat profitabilă era educația care putea naște o nouă națiune. Ne-am lăsat însă prinși în capcanele dezvoltării și acumulării sălbatice de capital, capitalismul de cumetrie fiind crezul clasei politice…

Iar lângă educație așez cultura care este privită ca o Cenușăreasa economica și socială și aici vorbesc de etnografie si folclor, istorie, tradiții populare, muzică cultă, muzica rock, etc.

Scriu acest articol ca și celelalte in speranța de a fi citite de către cei care scriu programe de dezvoltare sau de către cei implicați în scrierea de politici publice.

Și o mai fac din considerentul că toată lumea știe adevărul însă nimeni nu vrea să îl spună. Mai trist este că va rămâne fără ecou chiar dacă de data asta am să îl trimit către mai multă lume folosind promovarea online…

Considerații generale . Mituri urbane.

Primul meu contact cu Tehnologia Informației a avut loc in 1981 iar tangența a fost să zicem așa diferită fata de ceea ce așteptați cu toții : 20 de fete intre 20 si 30 de ani îmbrăcate in ton cu moda anilor 80…care perforau cartele. Interesant nu, să umbli după fete și să dai peste IT… În burta Academiei Militare Tehnice lucra un Felix C-512. Este absolut normal însă ca la 20 de ani să cauți prima dată fete și după aceea tehnologie.

În concluzie, de peste 38 de ani privesc spre IT și mă întreb când o vor face și cei care trebuie.

Ecosistemul Tehnologiei Informației trebuie privit ca un întreg pornind de la educația primară până la scrierea profitului în cadrul companiilor de profil…Pot spune că am la ora aceasta o experiență completă de la utilizator, profesor, programator, analist, etc… Am ajuns la maturitatea profesională care să-mi permită să afirm că pierdem oameni, bani și dezvoltare. Ignorăm și pierdem miliarde ca societate

În perioada în care am servit ca demnitar public piața era inundată cu informații despre cât de bravă este industria de IT si cum face ea 5-6% din PIB, articole care în mare parte par să aibă dreptate. La o privire sumară în care analizezi numai efectele, industria de IT își face datoria și face miliarde. Însă cât din aceste rezultate sunt derivate din politicile publice ale statului roman cu privire la educație, stimularea investițiilor sau oferirea unui mediu corect competitiv în zona tehnologiei informației nu a adresat nimeni, totul rămânând într-o zonă gri.

Primul factor de poluare este tocmai această suficiență în analiza și în proiectarea de politici publice privind dezvoltarea.

Un alt factor de poluare a discuțiilor despre tehnologia informației îl reprezintă miturile urbane puternic alimentate de nevoia acută de a avea o identitate ca popor inteligent și bine situat in arhitectura inteligenței cat si a Tehnologiei Informației . Aceste mituri urbane nu fac altceva decât să hrănească împreună cu altele („mitul olimpicilor” spre exemplu) un orgoliu și o identitate națională care ar trebui mult mai corect diagnosticată . Astfel :

1. Românii sunt cei mai inteligenți [1]

Asta este cum ne percepem noi într-un efor de înfrumusețare continuu. Să vedem ce zice la gazetă:

„În lume, România ocupă locul 13 din 43, la egalitate cu Armenia, Georgia, Kazahstan și Vietnam. Trebuie însă menționat faptul că harta mondială a IQ-ului are o vechime de peste 10 ani, neexistând cercetări mai recente, ceea ce înseamnă că lucrurile ar putea arăta complet diferit astăzi.” Lectura articolului va clarifica ca avem un nivel de inteligenta mediu spre bun…

Deci, e numai mit.

2.Romanii sunt cei mai buni ingineri software [2]

[2] Citez „Daca mulți se așteaptă ca printre ocupanții primelor locuri să se numere SUA, care a dat câteva dintre cele mai faimoase nume ale IT-ului, sau India, unde outsourcing-ul aduce mulți bani in economie, adevărata surpriza in topul tarilor cu cei mai buni programatori vine de fapt din partea statelor europene, cele doua tari, mai sus menționate, clasând-se mult in spatele României.”

Romania se clasează pe locul 20, înaintea unor tari precum Statele Unite (locul 28), Marea Britanie (29), Turcia (30) sau India (31).

3. La Microsoft se vorbește limba română [3]

Citez din blogul lui Viktor Kapra: [3]

„În ultimii 13 ani, de fiecare dată când vreun oficial român pomenește, cu mândrie națională, că româna este a doua limbă, după engleză, vorbită la sediul central Microsoft din Seattle (statul Washington), prima dată zâmbesc, apoi cad pe gânduri.

.

Mărturisesc: eu am lansat legendă cu limba română la Microsoft, acum 13 ani.

Nu e nimic adevărat.

Româna nu este cea de-a doua limbă vorbită la Microsoft. Nu este nici a treia, nici a patra. Probabil este undeva pe locul 20. Sau 50? Pe acolo.”

Toate cele de mai sus sunt legende urbane demontate de realitate în sine.

Realitatea

Cred că dacă în ultimii douăzeci de ani conștientizam la nivelul copiilor cât si părinților că printr-un job in tehnologia informației puteam fixa in țară mulți dintre absolvenți aveam la ora asta un reflux mai mic al resurselor.

Ar fi bine sa reținem că actuala industrie de IT este rezultatul pasiunii si deschiderii părinților și copiilor din Romania, profesorilor din diverse cercuri din casele copiilor sau în ultimul timp inițiativei private care a dezvoltat o industrie de educație in tehnologia informației.

Ca unul care am cumpărat în anii 90 zeci de calculatoare pentru copiii prietenilor mei știu câți dintre aceștia au devenit împătimiți ai acestuia și în consecință au ales profesii care au inclus calculatorul.

Realitatea este că :

În urmă cu 15 ani, industria IT din România avea puțin peste 10.000 de angajați. Acum sunt de zece ori mai mulți și produc peste 4 miliarde de euro anual. În spatele acestor cifre se află o poveste ceva mai complexă decât clișeele care spun că suntem cei mai buni la programare și că ne-am transformat într-un Silicon Valley al Europei de Est.[4]

Am să vă rog să citiți cu atenție pentru ca este un articol bine documentat si cu concluzii interesante bineînțeles pentru cineva care ar trebui sa imagineze politici publice.

Astfel :

  • Producem 7000 de IT-isti într-un an in loc de 12000 de cat ar avea industrie nevoie.
  • Nu putem creste aceasta cifra peste noapte fiind necesar cel puțin un ciclu înainte
  • Cele 7000 nu rămân obligatoriu in România
  • Etc.

Aveți în graficul de mai jos o dinamică sintetică a industriei IT în ultimii 20 de ani.

Fenomenul industriei IT: un succes prea mare pentru o țară atât de nepregătită
(www.recorder,ro , [4])

Care este însă realitatea din teren? Să vedem ce spun cei care investesc sau gestionează afaceri din IT :

  • Un nume recunoscut în piața de IT Florin Talpeș, șeful BitDefender: Dacă industria de IT din România se va împiedica de ceva şi va avea o “aterizare dură” va fi din cauza robinetului prea mic de resurse umane specializate. Clujul e deja supraîncălzit[5].
  • Situația sta atât de rău încât Marian Popa, DB Global Technology se lamentează: „Am avea un pol de informatică pe care nu l-ar dezrădăcina nimeni dacă guvernul ar da facilități pentru ca IT-iştii ucraineni să vină la noi“[6]

Industria are nevoie de oameni azi…și încerc să îi înțeleg pe cei care lucrează în domeniu însă aderarea ca membru în UE nu permite statut special angajaților din țări vecine. Sau permite ?

După ce am văzut împreună ca este o industrie importantă care aduce un aport important la PIB, că resursele sunt din ce în ce mai reduse, că am început să plângem după „vietnamezi”, să vedem in amănunt ce și cum…

Învățământul primar și gimnazial

În opinia autorului trebuie sa creștem gradul alfabetizării digitale începând cu studierea gândirii algoritmice si programării (despre cele doua noțiuni cât si despre alte considerente ale digitalizării timpurii într-un alt articol) începând de la clase mici. Am atașat articolului un link care face un studiu comparativ in Europa la nivelul anului 2015. Ceea ce va rog sa luați in calcul că acele tari europene când promit ceva in general se țin de cuvânt…[7]

În învățământul din Romania s-a produs un oarecare declic prin adoptarea unei noi programe [8], însă totul este formal și fără rezultate practice.

Opinia mea ferma este ca trebuie sa pornim cu gândirea algoritmica si programarea încă din grădiniță- grupa mare…Ca și in studiul limbilor străine copii își însușesc foarte ușor elementele fundamentale : gândirea in pași, secvențe, salturi logice, etc. . Este important că informatica se pretează foarte bine la învățarea prin joc, concept modern care schimbă metodica predării chiar și în învățământul universitar.

Învățământul universitar. Analiză

În tabelul de mai jos – reprezentând Top 25 din 368 de specializări după numărul de locuri la admitere, anul universitar 2016/2017. Este un mod de gândire în afara cererii din piață, producem juriști si teologi în exces neluând în calcul domenii de vârf care pot genera creștere economică [9]

Teologia bate tehnologia, (www.cursdeguvernare.ro, [9]

Este dureros sa vezi ca deși de 20 de ani piața cere mai multe resurse pregătite in IT universitățile rămân reci la aceasta cerința, iar Ministerul Educației orb.

De asemenea dureroasa este cantonarea facultăților de profil într-o logică contraproductivă în care industriile care asigura infotainmentul nu contează : nimic despre industria jocurilor, streaming, cybersecurity, etc.

Realitatea este însă mult mai complexă si nu ține neapărat numai de numărul de programatori produși anual de către Romania ci de crearea întregului ecosistem de profesii necesare după cum urmează :

  • Oameni de business in relație cu IT-ul
  • Șefi de Proiect
  • Directori Artistici
  • Directori Creație
  • Manageri de Calitate
  • Testeri
  • Etc.

De regula aceste calificări se obțin astăzi prin calificare la locul de munca pentru că nu există programe de master sau alte programe de studii aprofundate care să asigure industriei aceste calificări.

Finanțare. Fiscalitate. Stimulare

De comentat este și structura obținerii acelui PIB din IT orientat foarte mult spre lohn-ul în informatica, adică utilizarea resurselor locale sub etichete si branduri consacrate deci o industrie bazată pe cost redus al forței de muncă fără valoare adăugata mare.

Chiar si fiscalitatea românească care nu taxa nici măcar în cotă unică programatorii a stimulat această poveste astăzi cred întreruptă.

Personal mă îndrept cu gândul către o piață de unicorni cu adevărat românești care să rămână însă aici, iar pentru aceasta ar trebui gândită și stimulată industria capitalului de risc care asigură finanțarea start-upurilor din IT.

De asemenea pentru edificarea unei industrii proprii care sa vândă software sub etichetă românească avem nevoie de crearea unui cadru adecvat in sprijinirea antreprenorilor in IT nu numai in plan fiscal, ci în toate planurile chiar în sinergii cu proiectele actuale românești : ELI- laserul de la Măgurele și Danubius. (mari proiecte de cercetare – dezvoltare, finanțate din fonduri europene)

Stimularea cererii interne. Informatica guvernării

Am un cuvânt de spus în această problemă ca un om care a fost aproape de informatica guvernamentală. Deschiderea acestui domeniu cu adevărat strategic către companiile românești ar rezolva printr-un ciclu controlat de cerere-ofertă multe din rămânerile în urmă ale informaticii guvernamentale. Plătim de 30 de ani licențe, hardware si cine mai știe ce fără a avea rezultate concrete…Avem o țară fără interoperabilitate, dependentă de furnizori mai mult sau mai puțin onești, fără standarde, fără…

În zilele de demnitate publică a venit un semnal dinspre Președinție spre guvern în care ni se semnala puternica dezvoltare a securității cibernetice in statul Israel… E de admirat atât acțiunea Președinției cât și promptitudinea guvernului de a reacționa, însă tot atunci am observat cum se nasc politici publice moarte dacă nu se iau în context, sistemic. De asemenea dacă nu se iau cu consultare publică și cu invitarea specialiștilor cu expertiză.

Ar trebui să fac puțină propaganda unor idei de deschidere a pieței guvernamentale către informatica locală:

Israel- datorită modului de viață și a existenței statului într-o mare de amenințări au ajuns să fie lideri într-o industrie de 82 miliarde de dolari. Am să vă citez articolul [10] cu menționarea numai primilor doi factori, citez:

  • „Guvernul a acționat ca un coordonator al afacerii;
  • Guvernul a acționat ca un catalizator al afacerii ;”

Estonia- care a pornit cu încredere pe drumul digitalizării guvernamentale și la ora actuală este vârful în lume în acest domeniu[11] [12]

Ca o indicație lăsată spre studiu celor care doresc să îi urmeze, citez :

  • „Crearea unei infrastructuri descentralizată și distribuită care sa permită integrarea aplicațiilor existente cât și aducerea altora noi
  • Asigurați-va ca sistemele de achiziții vă permit să achiziționați valoare (si nu tehnologia liderilor de piață)
  • Utilizați sisteme care s-au dovedit de succes pentru implementare rapidă”

Analizând în [12] succesul Estoniei autorul citează ca cel mai important factor în succesul digitalizării a fost încrederea atât a guvernelor căt și a cetațenilor.

Am ținut să subliniez acest lucru pentru o țară care de aproape 20 de ani vorbeste de identitate electronică și nu face nimic

Statele Unite ale Americii- Code for America[12] (cu o replica interesantă chiar în România- Code for Romania[13] ai căror membri au fost de altfel implicați în ITGovHub). În puține cuvinte Code for America este un ONG care sprijină scrierea de cod GRATIS pentru comunități. Am să îi citez în original și am să îl traduc:

We are a network of people making government work for the people, by the people, in the digital age. How do we get there? With government services that are simple, effective, and easy to use, working at scale to help all Americans, starting with the people who need them most.”.

Tradus aproximativ sună „Suntem o rețea de oameni care face guvernarea sa lucreze cu oameni pentru oameni, in epoca digitala. Cum facem acest lucru? Cu servicii prestate de administratii care sunt simple, eficiente, usor de folosit , lucrand la scara intregii tari , incepând cu oamenii care au cea mai mare nevoie de ele”

Ceea ce spun este că Guvernul României trebuie să implice concurențial și fair play industria informatică onestă locală în marile proiecte de informatizare necesare în România. Creșterea cererii va dezvolta această industrie oferind chiar oportunități de extindere într-o Europa interconectată.

Mi se va spune ca am o viziune în care implic prea mult statul și da o recunosc că o fac pentru că prăpastia între stat și privat în digitalizare este enormă iar Romania bate pasul pe loc în servicii electronice și digitalizare de 20 de ani…

Iar modul de cheltuire a fondurilor europene în IT este în continuare dezastruos și fără nici o logică. Îngropăm de ani de zile bani în tehnologie și nu rezultă servicii digitale iar cetățenii noștri sunt în continuare tributari dosarului cu șină și creionului …

Să nu așteptați ca liderilor pieței de IT să le fie milă de rămânerile noastre în urmă. Este o problemă de patriotism local că tot suntem ancorați într-o puternică campanie electorală.

Organizarea în cadrul industriei. Asociație a asociațiilor din industria digitală

Am încercat să fondez o asociație de asociații în care să includ ceea ce există actual în piață și să îi lărgesc scopul, componența și obiectivele… Am avut modelul unor țări de tradiție care au făcut acest lucru cu rezultate.

În esență voiam să propun un nou forum sau think- thank daca doriți, care să sprijine societatea și să urnească din loc o prioritate .

România are nevoie de un ONG care să reunească în mod neutru : membrii Parlamentului cu preocupări in IT, membrii executivului, asociațiile profesionale existente, industria în sine, etc.

Realitatea este că nu am găsit cheia și în lipsă de timp și spațiu am renunțat , în fond trăim într-o lume a profitului și nu neapărat a interesului public. Tot proiectul este documentat și își așteaptă startul. Acest articol poate fi punctul de plecare în realizarea acelui deziderat.

Obiectivul central al Asociației este reprezentarea intereselor industriei digitale cât și a intereselor cetățenilor României interacționând cu industria digitala

Autorul sta la dispoziția doritorilor cu elementele necesare care sa rezolve în 3 luni această lipsă.

Concluzii si Acțiuni

In concluzie :

  • Ne trebuie MÂINE programatori, sefi de proiect, etc . mai multi si mai buni.
  • Ne trebuie MÂINE antreprenori in zona IT cu foame de risc, profit, etc.
  • Ne trebuie MÂINE investitori si capital de risc
  • Ne trebuie o organizare in interiorul industriei care sa conteze
  • Etc.

În opinia autorului Romania trebuie sa își definească industria de IT ca o prioritate si să adopte urgent politici publice care sa ii asigure in 2-12 ani o resursa de muncă acceptabilă într-un domeniu de vârf cât și o dezvoltare sustenabilă a acestei industrii.

Personal am imaginat în termen scurt și mediu-lung programe pentru :

  • Școlarizarea in regim de urgenta a 100000 de tineri 16-25 de ani cu alte calificări si specializări pe piață muncii într-un orizont de timp de 2-3 ani de zile, proiectul putând fi și finanțat. Autorul sta la dispoziția doritorilor cu elementele necesare care sa rezolve in 3 ani acest gen de învățământ.
  • Introducerea învățământului digital din clasele primare (asigurând sincronizarea cu cheltuirea unor importante fonduri europene) . De reținut ca se poate imagina studiul cu aportul unui dispozitiv (PC, tableta, etc) cat si unplugged. Autorul sta la dispoziția doritorilor cu elementele necesare care sa permită o tranziție ușoară spre acest gen de învățământ.
  • Adaptarea programelor in învățământul gimnazial si liceal la cerințele lumii moderne. Dotarea unităților de învățământ in mod corespunzător pentru a putea studia programa propusa. Asigurarea sincronicității cu celelalte proiecte dezvoltate cu fonduri europene în educație.

Autorul sta la dispoziția doritorilor cu elementele necesare care sa asigure in 3 ani implementarea la nivelul întregii tari a acestei idei generoase.

  • Introducerea învățământului alternativ – finanțat privat- în care să studieze elevii din învățământul public. Cu alte cuvinte și pe scurt daca învățământul public nu poate asigura însușirea programei de studiu să i se permită privatului să facă școlarizarea (Întregul mecanism si proces poate fi transpus in politică publică – finanțarea urmează elevul) Autorul sta la dispoziția doritorilor cu elementele necesare care sa asigure in 3 ani implementarea la nivelul întregii țări a acestei idei generoase
  • Stimularea fiscală a Universităților care vor sa investească in mărirea cifrei de școlarizare in IT cat si in diversificarea portofoliului si sa asigure pregătirea noilor absolvenți in profesii
  • Stimularea fiscală cât și finanțarea înființării programelor de master asociate realizate de către mai multe Universități împreuna (spre exemplu Arhitectura cu Automatică)

Însă cel mai important lucru mi se pare înființarea acelui ONG de ONG-uri care să fie dinamic și activ, puternic și penetrant și să pună cu adevărat presiune pe industrie, pe Parlament pe Guvern, etc.

Și atunci am avea un for deschis de la care să plece idei de politici publice astfel încât să câștigam miliarde.

Aștept orice inovație , idee privind articolul de față la profilul de facebook : Laurentiu Stelea sau în Linkedin. Mai multe despre mine in [16]

Referințe bibliografice :

  1. Mit urban https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/harta-iq-ului-in-europa-si-in-lume-cum-stau-romanii-la-capitolul-inteligenta-768510
  2. Mit urban https://www.startupcafe.ro/stiri-afaceri-21261610-topul-tarilor-cei-mai-buni-programatori-loc-claseaza-romania.htm
  3. Mit urban https://www.victorkapra.ro/2016/09/marturisesc-cum-s-nascut-legenda-romana-doua-limba-vorbita-la-microsoft/
  4. Fenomenul industriei IT: un succes prea mare pentru o țară atât de nepregătită https://recorder.ro/fenomenul-industriei-un-succes-prea-mare-pentru-o-tara-atat-de-nepregatita/
  5. Florin Talpes- https://www.zf.ro/business-hi-tech/florin-talpes-seful-bitdefender-industria-it-romania-impiedica-ceva-avea-aterizare-dura-cauza-robinetului-prea-mic-resurse-umane-specializate-clujul-e-supraincalzit-17577053
  6. Marian Popa- https://www.zf.ro/business-hi-tech/marian-popa-db-global-technology-am-avea-un-pol-de-informatica-pe-care-nu-l-ar-dezradacina-nimeni-daca-guvernul-ar-da-facilitati-pentru-ca-it-istii-ucraineni-sa-vina-la-noi-17503220
  7. Programarea in scoala https://www.euractiv.com/section/digital/infographic/infographic-coding-at-school-how-do-eu-countries-compare/
  8. Ce aduce nou programa școlară pentru disciplina “Informatică și TIC” – clasele a V-a – a VIII-a https://www.eduapps.ro/blog/noua-programa-pentru-informatica-si-tic-clasele-v-viii/
  9. Teologia bate tehnologia https://cursdeguvernare.ro/specializarile-universitare-romanesti-tabloul-din-spatele-alocarilor-arbitrare-de-locuri-de-studiu-teologia-bate-tehnologia.html
  10. Reasons Israel Became A Cybersecurity Powerhouse Leading The $82 Billion Industry https://www.forbes.com/sites/gilpress/2017/07/18/6-reasons-israel-became-a-cybersecurity-powerhouse-leading-the-82-billion-industry/#5834c79d420a
  11. How Estonia Became The Digital Leader Of Europe https://www.forbes.com/sites/adigaskell/2017/06/23/how-estonia-became-the-digital-leaders-of-europe/#18fc58b3256d
  12. Case Study: How Estonia became the global digital leader and what businesses can learn from it https://blog.rubiksdigital.com/how-estonia-became-the-global-digital-leader-83e1ff576f36
  13. Code for America. https://www.codeforamerica.org/
  14. Code for Romania https://code4.ro/ro/
  15. How Code for America Is Changing the Way Cities Run https://nextcity.org/features/view/What-Code-for-America-Does-In-Cities-Civic-Tech
  16. Articole scrise de Laurentiu Stelea – http://www.contributors.ro/author/laurentiu-stelea/

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "84 comments" on this Article:

  1. Kurt spune:

    Din cele 100 de unități economice mari de pe glob 69 sunt concerne multinaționale globale. Numai 31 sunt state “naționale”, România se află (BIP 200 miliarde $) undeva la coadă fără relevanță economică. Zuckerberg/Facebook a fost invitat 2019 de Președintele E. Macron la Elysee. Se discută direct de mult timp cu cei din concernele IT americane: cu Bill Gates/Microsoft, cu Amazon, Apple, IBM etc, se discută direct de către șefii de state “naționale”, nu numai la Davos/Elveția. BIP nu e suficient pentru a trage concluzii dar ne amintește de dimensiunile economice: SUA BIP 16.000 miliarde $, China 10.000 miliarde $, UE 17.000 miliarde $, Franța 2.800 miliarde $. Volumul de afaceri ale unei bănci globale de 1.500 miliarde $ pe an depășește budgetul UE.27 de 140 miliarde Euro de 10 ori.

    Invățământul e cheia progresului, al bunăstării în România europeană. Nu există altă cale mai bună, mai rapidă. Peste 5 ani IT, AI, digitalizare, industria 4.0 sunt realitate în SUA, UK, Japonia, China, UE, etc. Unde se va afla România 2024? Concernele americane IT sunt mult înaintea celor din UE, nu numai azi. Inovațiile în IT vin din SUA de mult timp, IBM, Hewlett Packard, Microsoft, Apple, etc. Aplicațiile practice vin din SUA, Google, Amazon, Twitter, etc. UE are cercetători și idei dar nu le transpune în practică, nu crează intreprinderi IT globale și jobs (Franța, Italia, etc) locale.

    …… Singura prioritate cu adevărat profitabilă era educația…. …… Școlarizarea in regim de urgenta a 100000 de tineri 16-25 de ani cu alte calificări si specializări pe piață muncii într-un orizont de timp de 2-3 ani de zile …. Să nu așteptați ca liderilor pieței de IT să le fie milă de rămânerile noastre în urmă ….”…..

    Cred că acum e momentul ca din clasa 5 științele naturii, fizica, chimia, biologia să fie predate în limba engleză. Conectarea cu patrimoniul stiintific, tehnic, cultural se face azi cu un clic. Nu trebuie așteptat ca manualele de hârtie (manualul unic a fost un proiect PSD…) românești să fie UP TO DATE.

    Nu mai e timp de pierdut, de acord cu autorul.

    JUST IN TIME e formula în industria 4.0 cu sau fără G5. Cred că 3-4 metropole- regiuni românești pot fi, pot deveni azi „nuclee industriale 4.0” cu universități de rang în apropiere, cu influență în celălalte zone din țară. Studiul IT, fizica cuantică și engleza trebuie să obțină prioritate în universitățile tehnice. Invățământul profesional cu științele naturii fizica, chimia, biologia în engleză e o necesitate azi. Ne trebuie electriceni, mecanotronici, mai puțin „budgetari în administrația publică cu carnet de partid”.

    Peste 10 ani calculatorul „cuantic cu Q-biti” va veni din SUA și China? UE investește azi 1 miliard Euro pe an în această direcție, China 10 miliarde pe an. Cât timp mai discutăm? Care va fi primul pas în învățământul românesc orientat azi spre necesitățile în țară, în UE, pe glob, de peste 5 și 10 ani?

    • Harald spune:

      @Kurt – hai să ne imaginăm că ne aflăm în 1983. N-o să-ți spun de ce 1983, dar paralela e justificată, din motive care nu fac obiectul discuției de față. Chiar crezi că știi ce va fi peste 10 ani? Și Ceaușescu avea aceeași impresie, că știe. Avea pentru România planuri până dincolo de anul 2000, cu linii directoare până în 2010, dar propria execuție nu era capabil să o anticipeze :)

      Nu-ți imagina că în UE lucrurile pot merge încă 10 ani gen ”business as usual”, cum merg din 2012 încoace. Vremea lui Merkel și vremea lui Putin se încheie. Și se încheie urât.

      • Kurt spune:

        Diversitate, pluralitate e un principiu constitutiv în UE.

        Prefer modelul britanic cu “Common market” și piețe deschise pentru UE.27, mai deloc modelul francez de “economie politică (de stat)”, de protecționism (agrar), centralizat (socialist), fără competitivitate pe termen lung pentru intreprinderile UE, protejate astfel de concurența globală.
        UK va repeta referendumul și va ramâne în UE.28 cum anunță PM T. May?

        Divorțul pronunțat acum în spațiul public European de președintele francez E. Macron în privință cu relațiile franco –germane, în relația cu cancelara A. Merkel, marchează momentul de sciziune politică militară și economică în acest tandem francez- german care nu a fost mai mult decât un “simbol politic (cu întâlniri simbolice la nivel înalt între miniștri și guverne)” folosit în special de jurnaliști. E. Macron refuză acum o cooperare în domeniul de armament militar cu RFG (Grüne, Linke, SPD împiedică exportul). O apărare UE arată altfel.

        Cancelara A. Merkel are succese în economie, peste 10 ani creștere economică și șomajul cel mai mic din ultimii 29 de ani (are probleme cu imigrarea 2015/2016, cu budetul de apărare de numai 1,3 % în loc de obligația NATO de 2% BIP). Comerțul cu Rusia (o treime din import la petrol/gaze) ca și cel cu China rămâne un interes de (export) stat RFG (nu pune toate ouăle într-un cuib, nici UE, nici NATO). Oricine vine după cancelara A. Merkel 2022 se va măsura cu succesele ei, mai puțin cu greșelile ei.

        Tovarăsul Putin va profita în curând de un preț de 100 $ pe baril de petrol (până 150$ în viitor) cea ce îi va inlesni cheltuielile pentru pensii (cel mai mare pericol politic în Rusia de azi) și armament. Rusia rămâne un pitic economic cu 1.700 miliarde $ BIP azi pe lângă China cu peste 10.000 miliarde $ BIP azi (RFG are 3.000 miliarde $ BIP, România 200 miliarde $). Putin-Medvedjev vor putea roti până la adânci bătrânețe ca președinte- premier, nu e o problemă în Rusia de azi.

        Resentimente, invidie și frustrare … ….
        “ cu umbre care nu sunt v-a întunecat vederea” scria M.E.

  2. Daniel spune:

    Buna Ziua

    Nu credeti ca o idustrie competitiva in IT ar aduce inapoi multi romani emigrati ?

    • Harald spune:

      Ba da, Jakarta facem din Bucureștiul ăla! :)

    • ion spune:

      Nu. Lucrez in IT de peste 15 ani si am plecat din Romania din cauza societatii si a directiei in care se indreapta, nu din cauza competitivitatii sau a lipsei ei.

  3. Klopo_Tare spune:

    Minunată analiză, dar ea nu surprinde adevărata cauză a problemelor.
    De fapt un nefericit amalgam de cauze.
    Prima: orientarea exclusivă a guvernanţilor pe termenul scurt al perioadei electorale de patru ani. Toate planificările peste această perioadă au caracter pur orientativ fără vreo angajare. Mai rău este că partidul cel mai mare din România este calat pe vechiul PCR şi lipsit de vreo viziune cu excepţia dobândirii puterii şi ignorării mecanismelor economiei – vezi emblematicul caz al OUG 114.
    O altă cauză este că politicienii văd în oamenii de afaceri şi antreprenori nişte competitori la faimă, competitori care trebuie anihilaţi sau în cel mai bun caz cooptaţi prin corupţie în sistemul socio-politic. În nici un caz sprijiniţi sau stimulaţi; dacă s-a întâmplat asta, a fost o pură şansă sau condiţionări venite de la UE. Mai ales programatorii – ei sunt de fapt ţinuţi în lesă cu reducerea impozitului pe venit; cum mârâie la guvernare, cum guvernarea le strânge lesa, sugrumându-i. PCR-PSD este incapabil să înţeleagă că un programator poate oricând să lucreze pe Internet de acasă pentru orice firmă de pe glob, eludând cu uşurinţă sistemul fiscal românesc, sau pur şi simplu ei pot părăsi ţara pentru oferte mai bune în Europa(aproape) sau oriunde în altă parte a lumii.
    Dar staţi! Este mult mai rău. Această situaţie se extinde nu doar la programatori, ci la ceea ce în economie este denumit fenomenul STEM – Science, Technology, Engineering and Mathematics. Independenţa în gândire necesară dezvoltării copiilor în această direcţie vine în contradicţie cu politica de dirijare psihică/îndoctrinare preluată de PSD de la partidul-mumă PCR. În consecinţă Partidul-Stat PSD-PCR are nevoie de lucrători furnică fără iniţiativă, de aceea abordarea ipocrită a economiei cu invitarea mult-hulitelor multinaţionale care beneficiază de munca ieftină a românilor, ţinându-i prizonieri ai salariilor mici care nu permit dezvoltarea personală, iar educaţia nu încurajează gândirea liberă, independentă, ci foloseşte şabloane, magister dixit, favorizată de apariţia siteurilor de recenzii, preformulări, şi evitarea efortului intelectual.
    Că nu avem destui programatori, este rău; dar mai rău este că nu avem destui ingineri. Vedeţi că a deveni jurist sau teolog, sau chiar doctor, nu implică un efort intelectual real, ci doar un efort cerebral – trebuie să te străduieşti să înmagazinezi o cantitate uriaşă de date, dar interpretarea lor nu impune vreun efort deosebit. Chiar şi în cazul programării, o gândire logică poate să facă faţă fără vreun impediment. Dar în cazul STEM este necesară o abordare abstractă a învăţării, lucru care nu este la îndemâna oricui, altfel am fi avut o grămadă de Newtoni, Euleri şi Einsteini. Gradul de abstratizare necesar STEM este ridicat şi societatea trebuie să descopere resursele umane (rare) şi să le ofere şansa dezvoltării. Ori în cazul societăţii româneşti, lucrurile merg în sens exact contrar: ignorarea sistematică a acestor resurse, potenţiali adversari ai politrucienilor, iar în cazul în care ele totuşi îşi fac loc în societate, are loc fenomenul de izolare, pseudo-lăudare şi eventual expulzare datorită lipsei de oportunităţi în ţară; ele practic sunt forţate să emigreze.
    Revenind la remarcile dvs. concrete, lipsa unei integrări a sistemelor informatice nu este una aleatorie, ci programatică. După ce a fost executat, Ceauşescu a fost copiat – mii de mini-dictatori birocraţi au apărut, dornici să îşi apere feuda; o interoperabilitate de sisteme ar fi însemnat pierderea controlului asupra informaţiei. O altă perspectivă este cea a favorizării corupţiei. Când a fost dată legea asupra taxării cu 50% mai mult a celei de-a doua proprietăţi şi cu 100% a celei de-a treia, patra, ş.a.m.d., se putea aplica doar în cadrul aceleiaşi unităţi fiscale/judeţ, întrucât nu se putea verifica un contribuabil la nivel de ţară, deci poţi să ai mai multe proprietăţi şi să plăteşti doar ca pentru una singură impozitul aferent. Plus alte chestii similare în domeniul fiscal, imposibil de descoperit fără o integrare totală a sistemelor informatice administrative la nivel local şi naţional (atât între judeţe, cât şi între ministere!!!). Această relaţie de vasalitate aduce administraţia de stat şi locală la nivel feudal – funcţionarul datorează loialitate celui care l-a numit în funcţie şi Partidului (deşi dacă seniorul părăseşte Partidul, sunt multe şanse ca funcţionarul să-şi urmeze seniorul în calitate de vasal, întrucât sunt şanse mari ca el să fie înlocuit de următorul feudal care îl înlocuieşte pe seniorul „trădător”.
    Cât despre sintagma „government work for the people, by the people”, să fim serioşi – în România guvernul lucrează exclusiv în interesul partidului care a câştigat alegerile.
    ONG? Doamne fereşte! După principiul „cine nu-i cu noi, este împotriva noastră”, Partidul-Stat consideră ONG-urile inamic public (deşi este de fapt societatea organizată sub altă formă decât statul), în consecinţă tratarea lor ca în ultima OUG care pune şi mai multe beţe-n roate acestor organizaţii. Iar dacă vor să aibă ceva de spus în privinţa legilor, sunt ignorate şi evitate.
    Singura şansă de realizare a programului absolut admirabil trasat de dvs. este ca alegeerile să fie câştigate de un alt partid decât Partidul-Stat PCR-PSD. Îmi aduc aminte cu nostalgie de iniţiativele la fel de admirabile, deşi mai simple, ale guvernului tehnocrat care a retezat din rădăcini câteva surse ale puterii birocratice, anulând necesitatea plimbării dublurilor de documente, aşa-zisele copii xerox (uneori în cadrul aceleiaşi instituţii, DE LA UN GHIŞEU LA ALTUL!).
    Aveţi sprijinul tuturor cetăţenilor inteligenţi şi oneşti în realizarea acestui program (chiar dacă nu mai sunt tânăr, şi eu am intenţia, la peste 50 de ani! să mă recalific ca programator web.

    • Dedalus spune:

      STEM.

      Nu cred ca exista in Romania 10 persoane care sa inteleaga in ce consta. Ca si alte concepte – SMART, inovare etc. si bietul STEM isi linge ranile.

      Interesant este faptul ca finantarea privata a actiunilor educative urmeza modelul educatiei de stat, adica la fel de aiurea.

      Parintii sunt cei care astazi sunt chemati sa asigure educatia copiilor, dar totul are un pret si educatia in extrascolar se poate face doar cu pretul pierderii copilariei.

      • Stefan spune:

        Din câte îmi amintesc dumneavoastră spuneți mereu că cercetarea este inutila in Ro. Daca nici cercetare nu vom mai avea, din cei 10 români care mai înțeleg cât de cat ce este STEM va mai rămâne 1. Dumneavoastră. :|

        • Dedalus spune:

          Nu cercetarea produce educatie STEM. Daca doar de asta e in stare, atunci e mai mult decat inutila.

          Educatia STEM este treaba profesorilor.

  4. Harald spune:

    Există o mică problemă, despre care nu se discută fiindcă nu e corect politic: IQ-ul unei persoane depinde în practică de părinții biologici. Nu se pot face IT-iști ca Bill Gates din copii care au dat cu sapa pe lângă casă împreună cu părinții.

    Prin urmare, cam la a treia generație după ce n-a mai dat nimeni cu sapa în familia respectivă, apar și IT-iștii. Până atunci, nu.

    • Laurentiu Stelea Laurentiu spune:

      Buna Ziua

      Imi pare rau sa va contrazic… Am facut o ora de programare- Hour of Code la sat si se poate
      O zi buna va doresc
      Laurentiu

      • Dedalus spune:

        E doar o iluzie, copiii memoreaza usor, dar asta nu inseamna ca au si inteles.

        O ora – credeti-ma, nu are absolut nicio relevanta. Ca sa poti spune :”se poate” e nevoie de un semestru, de o verificare clara a cunostintelor, nu doar prin teste. E mult de spus aici.

      • Harald spune:

        La sat se pot recruta doar ”pălmași” în materie de programare, nu viitori Bill Gates.

        Cu baza de date – mamut cum a rămas, vă dă statul bani să o faceți sau tot nu? :)

        • Laurentiu Stelea Laurentiu spune:

          Baza de date – mamut o face Uniunea Europeana pentru noi…
          Iar eu nu ceream sa o fac eu, ceream sa existe…
          Cu drag
          Laurentiu

        • Prototipescu Fanel spune:

          nu prea simt nevoia sa subscriu la parerea dvs ca geniile nu se nasc la sat (si or fi trecut deja cateva generatii carora li s-a inhibat dragul de sapa), dar as indrazni sa presupun ca geniile IT nu prea “se nasc” la scoala :) si cu atat mai putin la o scoala de stat, unde, cel mai probabil, vor avea de invatat, daca nu cumva niste aplicatii deja depasite, in cel mai bun caz niste generalitati; iar daca avem o problema cu geniile, macar de-ar scoate scoala niste electricieni si mecanici de nadejde, care oricum se formeaza mai greu si in nici un caz prin studiu autodidact pe internet; si nici n-as fi sigur ca in IT e nevoie de mai mult geniu decat la un service auto;
          daca ar exista o cerere extraordinara, nu prea vad ce ar fi extraordinar, sau prea problematic, sau mai putin eficient, in a scolariza tinerii IT-isti direct la angajatorii specializati (posibil si intr-o forma “la distanta” intr-o prima faza de selectie a aplicantilor), cu contracte pe perioade determinate care sa avantajeze atat angajatorii, cat si incepatorii nou-angajati

          • Harald spune:

            E firesc ca geniile să se afle în război cu școala, dar problema nu se rezumă la asta.

            Geniile sunt excepții, despre care nu știm cum și de unde apar. O dată la 100 de ani apare unul cu IQ de 160, out of nowhere. Poate maică-sa știe explicația și o păstrează pentru ea, dar noi n-avem de unde să știm :)

            Însă dacă tot satul are un IQ mediu de 100 și un sfert de sat are IQ sub 85, n-o să faceți IT-iști din ei, asta e consecința.

            • Harald spune:

              later edit: IQ mediu de 100 e în UK, în România e 94.

            • Prototipescu Fanel spune:

              cu vreo 15ani in urma, ma jucam la niste programele in C++; pe atunci, inginer fiind, suna destul de injurios la adresa angajatorului sa-ti treci in CV si aptitudini de programare (de fapt, cred ca si acum suna oarecum la fel); asadar, clientii mei cei seriosi erau niste amici care trebuiau sa sustina aplicatii la bac sau la licenta; intr-o zi mi s-a nazarit mie sa creez un obiect care sa functioneze ca burtiera de la un TV de stiri, adica un text care sa defileze in subsolul ecranului, ceea ce in principiu era o sarcina cat se poate de banala, constand in migaleala de modulare, formatare si aliniere intr-un ciclu de apel la o functie originala de asteptare, avand ca parametru un timp exprimat in milisecunde; daca timpul era maricel, textul defila cam in salturi, asa ca trebuia sa dau parametrului o valoare cat mai mica; problema era ca sub o anume valoare, viteza de defilare in loc sa creasca proportional, taman ce se incapatana sa scada brusc; niciodata nu e de exclus o incompatibilitate la functia originala (la un moment dat chiar m-am ambitionat sa descarc codurile sursa de pe torenti, macar de curiozitate), dar mult mai probabil era ca amarata mea de aplicatie chiar ajungea sa consume resursele intr-o incredibila progresie exponentiala, fiind incapabila sa goleasca stiva de instructiuni in ritmul in care tot ea o umplea prin cresterea numarului de iteratii/milisecunda; mai ramanea sa invat sa scriu direct in limbaj de asamblare (mai am si acum manualul pe undeva) si deveneam un mic geniu de apartament;
              dar mult mai genial mi s-a parut sa-mi upgradez procesoarele si sa-mi vad de alte preocupari mai pamantenesti :)

            • Harald spune:

              @PF – din punctul de vedere al psihologilor, asta nu descrie abilități cognitive. IQ-ul la asta se referă, la abilități cognitive.

              Ceea ce ați descris este o activitate caracteristică tocmai pentru ”pălmașii” despre care vorbeam într-un alt comentariu: li se dă un sandwich și o cola, li se dă o temă și cineva stă cu biciul în spatele lor. Din ăștia se găsesc din plin și la țară :)

          • Laurentiu Stelea Laurentiu spune:

            Eu nu vreau sa “nasc” genii vreau sa am copii cu competentele necasre in lumea care traiesc
            In rest va astept pe mailul anuntat.
            Am decis sa nu mai polemizez cu avatare
            O zi buna
            Laurentiu

            • Harald spune:

              Când o să vreau o funcție de la guvern, o să am nevoie de numele real ca să o pot obține. Cam asta e diferența dintre noi. Dixit.

    • Kurt spune:

      Himmler
      era un astfel de propagandist.

      • Harald spune:

        @Kurt – de la Himmler s-a păstrat obiceiul ca Berlinul să trimită postaci pe forumurile de limbă română, ca să-i învețe pe oameni cum să gândească?

        Vezi că are @Mihai G. un comentariu excelent mai jos, poți considera că am subscris și eu.

        • delia f spune:

          @ Harald, Ce atac sovinist la persoana!!!

          • Harald spune:

            @delia f – poate ești mai nouă pe-aici, dar există cel puțin 4 sau 5 comentatori diferiți (cu vreo 10-12 nick-name-uri în total) care promovează pe-aici punctele de vedere ale Cancelariei de la Berlin.

            Se susțin între ei, dialoghează câte doi ca să lase impresia de dezbatere, dar își iau apărarea unii altora în disputele cu terți etc. Știu, și ăsta a fost atac la persoană. Rolul tău ăsta e, să semnalezi atacurile la persoană :)

            • delia f spune:

              Eu citesc si judec textul. MI se pare interesant, instructiv si cu o logica interna. Imi vine greu sa cred ca Berlinul n-are alta treaba, dar eu nu am nici o problema cu Berlinul si nici cu Cancelaria, desi sunt eurosceptica. . Eu sustin pe oricine care respecta democratia si statul de drept. Nu sustin extremisti, rasisti. mincinosi. hoti si oameni care nu respecta legea si pe alti oameni. Eu I-am sustinut pe Bush, Condoleeza Rice si Mc Cain.
              L-as fi sustinut si pe Obama dar cred se identifica prea mult cu lumea a treia si considera Statele Unite ca o putere imperialista, rea.

            • Harald spune:

              @delia f – daca citesti si judeci textul, faptul ca m-a comparat cu Himmler nu te-a deranjat cu nimic? Ai niste definitii cam selective pentru atacurile la persoana.

              Problema expusa de mine e reala, psihologii o cunosc, dar evita sa o discute in public pentru ca sunt acuzati de rasism. Asta in timp ce unele tari din Africa au un IQ mediu de 60.

    • Dana C. spune:

      @ Harald : nue chiar asa. Cunosc personal exemplul unei fete cu certe inclinatii catre STEM, dar care provine dintr-un orasel micut din sudul tarii. Aproape toate rudele au incercat sa o traga inapoi, de spaima ca nu va reusi, va avea burnout etc. Pana la urma fata a razbit, in toamna va merge la AC in Craiova (cel mai aproape de casa). Dar da, a incredibil cum chiar parintii (profesori dealtfel) incercau sa o deturneze…

      • Dedalus spune:

        Daca asa ceva a ajuns exemplu, eu cred ca reflecta exact faptul ca avem probleme serioase.

      • Harald spune:

        Da, e o fată muncitoare, o să termine facultatea cu 10 și o să rămână asistent. Ce studii are Bill Gates? :)

    • Stefan spune:

      Incercati “Excepționalii” lui Malcolm Gladwell. Va va schimba perspectiva.

  5. Liliana Merle spune:

    Buna Ziua,

    Cât ați estima ponderea IT în 10 ani de zile?

    • Laurentiu Stelea Laurentiu spune:

      Am sa incerc sa anticipez, cred ca incercati sa aflati cat din PIB l-ar putea reprezenta IT-UL…E interesant insa eu as forta spre 25% in 20 de ani.
      Spre deosebire de alte clustere de dezvoltare eu vad IT-ul intr-o crester accelerata
      Am raspuns?

  6. Ghe. spune:

    Acel ONG de ONG-uri, mama tuturor ONG-urilor, ubicuu și nemuritor există. Doar că are altă direcție decât dezvoltarea societății. Are și tehnologie digitală, ne poate asculta cu sau fără hârtie de la procuror, îmi poate afla IP-ul etc. Indicii: nu e BigBrother și a fost făcut posibil de o invenție terifiantă – tancul sovietic T34.

  7. davidian spune:

    Vă mulțumesc, și vă urez putere de muncă!

  8. radu spune:

    Un fapt prea putin discutat e ca businessul romancesc, inclusiv IT-ul, s-a dezvoltat nu datorita statului, ci in ciuda actiunilor statului. Daca privim in urma constatam ca, cu putine exceptii, statul a fost consecvent in a ridica obstacole si in a se manifesta complet defazat in aproape toate momentele in care prin actiune sau inactiune ar fi putut sprijini sectorul privat. Politicile educationale au fost si sunt in continuare menite sa asigure mai degraba functionarea fabricilor de diplome si asigurarea unor cifre de scolarizare, intr-o totala ignorare a nevoilor sectorului privat, iar universitatile se dovedesc in mod constant a fi nereformabile si guvernate de o mentalitate aproape feudala. Digitalizarea sectorului public e un fiasco general, singurul ei efect fiind distorsionarea sectorului IT, prin finantarea unor firme gen Siveco sau AseSoft, in detrimentul unor firme care chiar livreaza calitate si care au prins cel mult contracte minore sau subcontractari de la cele doua sugative de bani publici. Ca paranteza, pentru o reala digitalizare a sectorului public nu a existat si nu exista decat suport declarativ, la modul concret insa fiind prea putin dorita la nivel politic sau al decidentilor din aparatul administrativ al statului – ce politician sau inalt functionar chiar doreste o informatizare care sa permita identificarea simpla si in timp real a fraudelor pe bani publici?
    O alta problema e fragmentarea antreprenoriatului in ce priveste interactiunea cu decidentii politici/administrativi. Nu exista din pacate o coagulare a antreprenorilor care sa permita exercitarea unei presiuni reale asupra politicului. Am putut in mod repetat constata ca diverse actiuni cu impact puternic negativ ale statului au avut contrareactii foarte slabe din partea antreprenorilor. Iar aici e destul de discutat.

  9. Malbete spune:

    Analiza dvs e buna pe partea de probleme, dar la capitolul solutii nu prea.
    Chestiunea educatiei e absolut rezolvabila, intr-un orizont de timp oarecare, insa nu ajuta decat partial, in sensul ca am avea o gramada de IT-isti dupa un interval. Unii ar pleca, altii s-ar angaja in tara. Cati ar fonda un unicorn (sau un startup mai mititel)? Putini, pentru ca adevarata problema este cea a banilor si a retelei de contacte gen SV. Nu exista in Ro, si nici nu se poate crea prin ordonanta de urgenta. De-asta cred ca in realitate este o problema insolubila. Din pacate.

    • Laurentiu Stelea Laurentiu spune:

      Salut

      Pentru a nu depasi 3000 de semne am lasat partea de capital de risc, finantare pentru o continuare care sa vina cat de curand

      Multumesc
      Laurentiu

    • Harald spune:

      @Malbete – împreună cu dvs și cu @Dedalus, suntem cam 3 inși care înțeleg ce se întâmplă. Restul vor bani de la stat, iar noi le stricăm ploile :)

      • Laurentiu Stelea Laurentiu spune:

        In conditiile unei malitiozitati absolut gratuite e greu de purtat dialog
        O seara buna
        Laurentiu

        PS Scrie undeva ca VREAU bani de la stat
        Vreau ca statul sa isi rezolve cumva dezechilibrele

        • Harald spune:

          @Laurențiu Stelea – toate ideile pe care le promovați se rezumă la etatism: statul să dea, statul să facă, statul să dreagă. Asta mergea în urmă cu 25 de ani, pe vremea lui Văcăroiu și Iliescu, nu astăzi.

  10. quovadis spune:

    De la bun inceput vreau sa apreciez calitatea textului si informatiile solide aduse in discutie
    Din textul supus dezbaterii se desprind citeva idei principale , pe care asi dori sa le adun laolalta pentru o mai buna intelegere a lucrurilor ,zic eu . Sa incepem cu ce zice autorul :
    1) Am ajuns la maturitatea profesională care să-mi permită să afirm că pierdem oameni, bani și dezvoltare. Ignorăm și pierdem miliarde ca societate
    2) Primul factor de poluare este tocmai această suficiență în analiza și în proiectarea de politici publice privind dezvoltarea.
    3) În urmă cu 15 ani, industria IT din România avea puțin peste 10.000 de angajați. Acum sunt de zece ori mai mulți și produc peste 4 miliarde de euro anual.
    4) În opinia autorului trebuie sa creștem gradul alfabetizării digitale începând cu studierea gândirii algoritmice si programării (despre cele doua noțiuni cât si despre alte considerente ale digitalizării timpurii într-un alt articol) începând de la clase mici.
    5) Opinia mea ferma este ca trebuie sa pornim cu gândirea algoritmica si programarea încă din grădiniță- grupa mare…Ca și in studiul limbilor străine copii își însușesc foarte ușor elementele fundamentale : gândirea in pași, secvențe, salturi logice, etc
    6) Personal mă îndrept cu gândul către o piață de unicorni cu adevărat românești care să rămână însă aici, iar pentru aceasta ar trebui gândită și stimulată industria capitalului de risc care asigură finanțarea start-upurilor din IT.
    7) De asemenea pentru edificarea unei industrii proprii care sa vândă software sub etichetă românească avem nevoie de crearea unui cadru adecvat in sprijinirea antreprenorilor in IT nu numai in plan fiscal, ci în toate planurile chiar în sinergii cu proiectele actuale românești : ELI- laserul de la Măgurele și Danubius. (mari proiecte de cercetare – dezvoltare, finanțate din fonduri europene)
    8) Școlarizarea in regim de urgenta a 100000 de tineri 16-25 de ani cu alte calificări si specializări pe piață muncii într-un orizont de timp de 2-3 ani de zile, proiectul putând fi și finanțat.
    9) Însă cel mai important lucru mi se pare înființarea acelui ONG de ONG-uri care să fie dinamic și activ, puternic și penetrant și să pună cu adevărat presiune pe industrie, pe Parlament pe Guvern, etc.

    Sunt in totalitate de acord cu cele spuse si cu afirmatia cum ca numai EDUCATIA poate face toate aceste lucruri .Educatia inceputa la gradinita sau chiar mai devreme , concomitent cu studiul unei limbi straine ,face ca viitorul copiilor sa fie practic asigurat . In aceasta prima faza de dezvoltare a copilului este imperios necesar , ca libertatea de exprimare si descoperirea calitatilor viitoare sa fie asigurata . Bombardamentul informatic la care sunt supusi acesti copii ai viitorului le dezvolta ,dincolo de orice tagada , capacitatile de orisice fel .Cresterea alfabetizarii digitale este un drum fara intoarcere ,copii de azi sunt construiti mintal altfel decit cei de ieri .Sprijinul anteprenorial in IT daca este facut corect , concomitent cu sinergiile amintite sunt aproape obligatorii . Este de apreciat si ideea scolarizarii imediate a 100000 de tineri , dar ma gindesc daca are cine sa o faca ,macar la jumatate si tot ar fi grozav .Piata de unicorni romaneasca , probabil la un moment ,dat va veni de la sine si se vor gasi fonduri in viitor si pentru asta . In final infiintarea de ONG-uri capabile sa determine politicul sa se implice in aceste proiecte este probabil cheia viitorului IT-ului romanesc . Sa avem insa rabdare nu exista drum de intoarcere chiar daca unii inca mai cred asta .Sigur Romania nu este in masura sa se lupte cu gigantii IT si nu va fi niciodata ,dar hai sa punem si noi umarul si sa facem ceea ce stim mai bine . Scuze pentru pasajele copiate si adunate la un loc din text , dar altfel nu aveam cum sa ma refer la el poate pentru o mai buna intelegere . Felicitari scriitorului .

    • Dedalus spune:

      Un ONG care sa … = inca niste primitori de spaga. Astfel de ONG-uri exista – nu dau nume – si exact asta fac: comert cu voturi.

      Solutia pentru o guvernare ineficienta nu este sa o faci mai complicata. Ci sa o simplifici, sa redai pietei controlul, nu sa te incapatanezi sa atragi in decizie din ce in ce mai multe persoane si structuri.

      Daca nu la altceva, sa ne gandim macar la procedurile alambicate necesare cooperarii dintre acel ONG si guvern (personal o structura care reuneste guvernul, sindicatele – si probabil si patronatele, ca altfel la ce ar folosi ONG-ul acesta, ar fi de fapt doar un sindicat de ramura – imi aminteste de Marele Consiliu Fascist; da, stiu – toti vor spune ca exagerez, dar nu vor avea nici un argument ca ar fi altfel: daca latra si are coada, e caine!).

      >>>>

      Situatia catastrofala a educatiei din prezent se poate remedia in 7-8 ani, cu o reforma solida, pe fondul unei economii de piata reale, concurentiale (acum ne furam caciula, ne mintim ca daca am declarat ca e – gata, e!).

      Educatia digitala in conditiile actuale este doar inca un dosar de completat de catre directiunea scolii si inca niste pasaje de copiat din nustiu ce carti de nimeni intelese.

  11. Mihai G. spune:

    În opinia mea am irosit 30 de ani rătăcind ca poporul lui Israel fără a avea un Moise în fața noastră.

    Sa ne amintim ca Moise avea 80 de ani cind i-a cerut Dumnezeu sa-si elibereze poporul. Aproape toti cei care ar fi putut sa joace rolul unui Moise pentru romani au fost exterminati programatic si cu metoda de bolsevicii internationalisti in primii 15 ani de dictatura comunista. Exact la fel cum au procedat acesti psihopati in toate tarile in care au ajuns la putere. Au venit apoi bolsevicii nationalisti ai lui Ceausescu, cozi stupide de topor si idioti utili ai internationalistilor, care i-au lichidat sau marginalizat pe tacute, pina au murit de moarte buna, pe ultimii batrini intelepti ai natiei. In 1990 poporul roman era ca o gaina fara cap alergind bezmetic in toate directiile si nu a fost o mare problema ca internationalistii (neobolsevici) sa reia controlul total al Romaniei.

    Singura prioritate cu adevărat profitabilă era educația care putea naște o nouă națiune.

    Da. Dar poporul roman fusese decapitat. Nu avea cine sa se ocupe de educatie.

    Ne-am lăsat însă prinși în capcanele dezvoltării și acumulării sălbatice de capital, capitalismul de cumetrie fiind crezul clasei politice…

    Clasa politica din Romania e formata in totalitate din marionete puse pe o scena ca sa fie vazute de plebea careia i se tot spune ca asta e DEMOCRATIA, ceva mai bun nu exista (aici se citeaza repetitiv si compulsiv Churchill) si nu are decit sa voteze pe cine pofteste. Marionetele de pe scena sint lasate sa fure si sa se imbogateasca atita vreme cit raspund la comenzile din spatele scenei, faptele lor ilegale/imorale fiind inregistrate audio-video si, impreuna cu documentele compromitatoare, arhivate pentru mai tirziu. Daca vreun politruc iese din rind si nu intelege sa se lase santajat, din spatele scenei se apasa un buton, iar ilegalitatile din trecut sint pasate (din arhiva) procurorilor si fostul mare zmeu politic e executat conform legilor in vigoare. Spre marea bucurie a alegatorilor.

    Iar lângă educație așez cultura care este privită ca o Cenușăreasa economica și socială și aici vorbesc de etnografie si folclor, istorie, tradiții populare, muzică cultă, muzica rock, etc.

    Principala grija a celor care ar fi trebuit sa se ocupe de problemele astea, alte marionete trase de sfori de ONG-uri finantate de peste mari si tari, a fost tocmai sa tina tinara generatie cit mai departe de istoria adevarata, de traditii si, practic, de intreaga mostenire culturala nationala numita (de autoproclamatele elite oengiste bucurestiote) primitiva, rudimentara, jenanta si tocmai buna de aruncat la cosul de gunoi al istoriei. Omul nou – european! – pe care vor ei sa il creeze nu trebuie sa stie nimic despre trecut, adica sa fie complet dezradacinat (ca aia din neolitic) si sa marsaluiasca abulic si docil cu turma in directia indicata de televizor, facebook, twitter si Hollywood, sa munceasca robotic, sa se duca acasa, sa manince si sa bea bere in fata televizorului, sa se culce, sa se scoale a doua zi si sa o ia de la inceput. Sa voteze cum i se spune la televizor, sa traiasca pe credit si sa aiba toata viata datorii la banci.

    • Laurentiu Stelea Laurentiu spune:

      Buna Seara,

      Daca exista cu adevarat ALTCEVA, ALTUNDEVA ca model social as vrea si eu sa vad…
      Sincer…

      Multumesc,

      Laurentiu

  12. Dedalus spune:

    Uite-asa se perpetueaza etatismul si dirijismul.

    Eu am o alta parere:
    a) reducem cheltuielile statului la 10% din ce este acum, in ce priveste bugetul alocat consumului
    b) reducem imprumuturile cat de mult posibil (e greu de dat o cifra acum, ar trebui calculat)
    c) controlam inflatia ca prim obiectiv
    d) liberalizam piata muncii prin renuntarea la masurile de impozitare si prin introducerea contractului “at will”, al celui de gig-economie si a altor forme alternative de contractare
    e) liberralizam educatia prin permiunea acordata de a infiinta scoli, licee, universitati cu programe si politici de angajare la discretia acestora
    f) intarim disciplina fiscala prin activitati preventive si de explicare/clrificare (o parte din anhgajatii de stat trebuie redistribuiti asa, e rentabil)
    g) Introducem modelul de finantare “benchmark” si “voucher” pentru programele europene
    h) Schimbam legislatia achizitiilor publice astfel incat sumele mici sa nu mai fie supra controlate, introducem criteriile subiective in paralel cu controlul strict al averilor celor implicati

    Practic, nu vad de ce ar trebui sa ma caznesc sa “scriu politici” (expresia trimite imediat cu gandul la formalism si control etatist).

    MMMM

    Ma intereseaza sa formez un stat liberal, care sa ofere sanse nu ajutoare sociale. Care sa fie centrat pe libera initaitiva nu pe economia planificata de stat, care sa privatizeze tot ce se poate, sa controleze moneda si sa puna in centrul sau exportul.

    Din pacate, ceea ce autorul sugereaza este exact opusul: un stat paternal care sa aiba grija de ceva ce el crede ca piata cere: programatori. Ori, niciun individ, oricat de grozav si de genial ar fi nu va putea vreodata sa inlocuiasca reglajele multiple si complicate ale pietei.

    Traim in iluzia bizara a etatismului ca putem pune niste functionari cu manecute sa decida ce vrea piata si sa o “corecteze” – adesea in urma unor “studii” inerent incomplete si incorecte si care chiar daca s-ar dovedi corecte, tot nu ar putea sa prevada comportamentul pietei.

    >>>>

    Cred ca 9 articole din 10 pe Contributors (care numai pro-PSD nu e …) se inscriu in abordarea etatista si anti-piata.

    Cateodata chiar autorii (sau comentatorii) se mira cand li se pune oglinda in fata: “Cum!? Eu sunt o persoana de dreapta, care se opune etatismului si interventiei statului in economie!” Dar in articol sau in comentariu de fapt chiar asta a facut: a livrat un discurs anti-piata, anti-liberal (liberal in sens european).

    Dupa aceasta revolta urmeza explicatii super-sofisticate, cum ca fie piata este un mare dusman (jos neoliberalismul!), fie ca exista un curent supergenial (care o fi ala) ce spune ca “o a treia cale” ar fi solutia, apar interminabile discutii despre tot felul de termeni…

    Si biata piata, ramane ca un mort scarpinat cu duiosie la ceafa, asa, sa vada babele din biserica ce buni prieteni suntem noi cu raposatu’.

    • Laurentiu Stelea Laurentiu spune:

      NU COMENTEZ…
      Astept insa cu nerabdare un articol, program, strategie…
      O seara placuta,

      Laurentiu STELEA

      PS… Sa stiti ca si UK, USA, isi coordoneaza EDUCATIA, ECONOMIA, prin POLITICI PUBLICE

    • Laurentiu Stelea Laurentiu spune:

      Ceea ce nu stiti dumneavoastra este ca discutand despre reforma societatii in ansamblu sunt de acord cu dumneavoastra
      Insa si daca privatizam totul, trebuie sa ne alegem ce vrem sa facem cu noua GENERATIE.
      UK a spus ca sunt in urma celorlalti si si-au aliniat invatamantul la nevoile unor generatii alfabetizate digital
      Daca cautam ceea ne-ar putea oferi succes in Noua LUME, IT-ul ar putea fi una din activitati…
      Multumesc
      LS
      PS
      Revine marota cu statul paternal insa EDUCATIA e gestionata de stat indiferent de forma de finantare a studiilor

      • Dedalus spune:

        Am enumerat liniile directoare ale unei reforme spre statul liberal in postarea de mia .

        Acelea sunt. Pot fi discutatate, modificate completate. Dar daca sunt neglijate ne intoarcem la etatism.

        In diverse alte postari am scris pe lung si pe lat de ce educatia nu se poate reforma pastrand restul la fel. Dati o cautare cu @Dedalus si le veti gasi. Eu nu indraznesc sa rfeiau chiar la fiecare articol in extenso argumentele, si asa am abuzat de timpul si de nervii colegilor comentatori.

        Cititi si articolul lui Silviu Cerna de acum cateva zile, detaliaza la nivel academic cauzele marasmului romanesc. Cauza principala este refuzul capitalismului.

        Ori, orice ai dori sa faci, mai intai esti nevoit sa inlaturi aceasta cauza. Nicidecum sa maresti interventia statului in economie, asta nu face decat sa ne infunde si mai rau.

        >>>>

        Educatia este supravegheata si orientata la nivel de baza in toate statele, dar o privire atenta va va indica mari dfeosebiri intre aceasta orientare si gestiunea directa (micromanagementul) educatiei din Romania. In plus, in Romania solutia acestei suprareglementari este vazuta ca fiind tot o … suprareglemetnare.

  13. Ursul Bruno spune:

    Cu indivizi gen Sebastian Ghita n-ai cum sa eficientizezi informatica guvernarii, ca fapt divers.
    Cu tot respectul si aprecierea pentru industria IT , robinetul stricat, WC-ul infundat, o fainta bine pusa, un autoturism reparat, o casa construita, un camp recoltat etc.etc. cine le va face daca focusarea excesiva de la cele mai fragede varste a tinerilor ii va indrepta catre acesta industrie ? Si inca ceva , nu cred ca este necesara formarea de la varste atat de fragede a copiilor in vederea obtinerii de “materie prima” pentru industria IT, exista si alte ramuri industriale si servicii care au nevoie de acceasi tineri.
    Nu cred ca un parinte normal la cap isi doreste un “zombie digital” care din gradinita sa stea in fata calculatorului si sa uite de cel elementar lucru, ca este un copil, pentru formarea acestuia fiind nevoie de mult mai mult decat unii isi inchipuie.
    Ar fi fatal pt societate daca copiii ar deveni roboti programatori din clasa a 5 a si ulterior la 20 de ani epave umane.
    Romania are o populatie mult prea redusa incat sa-si poate permita “monocultura IT-lui”.
    Deja astazi ramuri intregi industriale duc lipsa de muncitori calificati, mediul de afaceri cerand insistent posibilitateta de atrage muncitori din Asia de Sudest si nu numai.
    Dupa opinia mea personala unul din rolurile fundamentale ale educatiei ar trebui sa fie, recunoasterea abilitatilor si aptitudinilor tinerilor, indreptarea lor catre meserii care corespund bagajului intelectual de care dispun.
    Stiu ca parintii sunt de de multe ori o piedica majora , multi dorind ca odraslele lor sa invete ceva ce le depaseste capacitatile mentale acestora trebuind oferite perspective profesionale pe masura.
    O indrumare profesionala incepand cu 14 ani fiind poate un prim pas catre gasirea solutiei potrivite pentru tanarul respectiv.
    Nu stiu cum se face, lumea de astazi a fost cladita fara prea mult IT , avantul ultimilor 30 de ani fiind insa remarcabil datorita acestei industri insa am face o greseala daca ne-am focusa exclusiv asupra ei, dependetele deja astazi create aratand foarte clar si vulnerabilitatile la care ne supunem.
    Si ca sa-i citezi pe Yuval Noah Harari: ” Omul ca nici o alta fiinta, are atat capacitatea creativa cat si destructiva, umanitatea fiind acum intr-un punct unde va trebui sa se decida in care directie va dori sa mearga.”

    • Laurentiu Stelea Laurentiu spune:

      Buna Ziua

      Amalgamam notiunile, …
      Sa il lasam pe Sebastian Ghita unde a ales sa fie, nu este rostul meu sa il amestec sau nu…
      Este rostul autoritatilor statului sa vada ca modul in care au cheltuit resurse insemnate nu a produs rezultate.
      Parerea mea ca ati avut o lectura destul de superficiala daca argumentati despre “zombie digital” . Personal folosesc ” De reținut ca se poate imagina studiul cu aportul unui dispozitiv (PC, tableta, etc) cat si unplugged.” … Acel unplugged inseamna fara PC, fara curent electric… Atunci unde ese digitalul…Am sa revin intr-un articol…
      In ultima parte a interventiei dumneavoastra intrati intr-o constructie care vrea sa nege realitatea si putem agreea ca dezagreem.
      Nu este vorba de monocultura este vorba de a face ceva la care ne pricepem, fara a emigra… cu o cerere sustenabila de azi incolo…
      Pentru ca numai apocalipse pot lipsi umanitatea de aportul software…
      In rest eu il citez pe Octav Onicescu ” Veti crea , veti avea, Nu veti crea. Nu veti fi”
      Cu drag
      Laurentiu

    • Dedalus spune:

      Subscriu.

      Piata decide, nu ministerul!

      Ca sa nu mai spun ca exista o majora confuzie intre meseriile din IT, majoritatea romanilor vorbind despre “programatori”.

      Singura mea observatie este ca orientarea profesionala depinde de prezenta unor conditii importante:

      a) trebuie sa existe meserii pe piata intr-o paleta larga, pentru a permite alegerea (nu e cazul Romaniei)

      b) recunoasterea materiala si sociala a meseriilor trebuie sa fie rezultatul reglajelor de piata, nu al unor politici guvernamentale excesive (in Romania salariile de la sat sunt duble fata de privat – caz in care nu se mai poate pune problema orientarii profesionale)

      c) trebuie sa existe climatul antreprenorial necesar pentru permite alegerea intre angajare si initiativa personala (acesta nu exista in Romania, statul a intervenit si aici cu Start up Nation si cu politica de de-capitalizare ca urmare a salariilor excesiv de mari impuse)

      Orientarea profesionala ramane sarcina principala a familiei, scaala ar trebui sa se rezume la oferta de experienta: vizite la fabrici, discutii cu antreprenori etc. Asemenea lucruri exista in programa din Romania, dar mai nimeni nu le face. De ce? Pentru ca nu exista cerere de piata pentru multe meserii.

      Aici mai apare un fenomen intersant: lipsa fortei de munca , asa cum spun angajatorii. Bine, dar atunci cum se face ca educatia nu raspunde acestei cereri? Raspunsul este in lipsa concurentei dintre scoli.

      >>>>

      Colac peste pupaza, guvernul intervine din noou in piata cerand in programele finatate de UE… crearea de locuri de munca! Este un exemplu clar de politici interventioniste dezastruoase.

      >>>>

      Am scutit de impozite programatorii. De ce?! De ce nu si inginerii activi in nanotehnologie, de ce nu si geneticienii?!

      Acum toata lumea vrea sa fie programator (desi e mai mult decat nebulos ce o fi aceea “progrmator”), pentru ca “se castiga mai bine”. Bun, si daca peste 10 ani, cand termina (sper ca nu va fi asa) hoarde de programtori, nu va mai fi aceeasi cerere?!

      E la moda. Toata lumea vrea sa “programeze”.

      Apoi – alfabetizarea digitala. Cine o face?! Aici ministerul educatiei si-a depasit propriile recorduri in materie de aiureli interventioniste: profesori calificati de informatica!

      De ce accepta lumea prostiile de genul “invatam word la informatica”? Simplu, pentru ca nimeni nu merge mai departe de “fac informatica”. Fie ca deseneaza panselute in Paint, fie ca scriu tot felul de instructiuni bolnave si neintelese in Scracth (care are doar meritul de a fi mai cunoscut decat altele, pe langa imensul dezavantaj de a zapaci complet copiii), dupa unii tot “fac” “informatica” sau “programare”.

      Pe scurt, ne afundam pe masura ce tot incercam sa controlam administrativ mai tare. Profesorii se acopera cu hartii. Ca o masura impotriva acestui formalism, ministerul le cere mai multe hartii, mai multe raportari, mai multi indicatori si mai stiu eu ce. Concurenta?! Fereasca Sfantu’!

      Parintii si porfesorii s-au adaptat. Produc hartii, vorbesc in dodii, dau vina pe programa (dupa Capitalul lui Marx, programa scolara ar trebui sa ia premiu pentru cele mai criticat text fara a fi citit). Pupat toti sedinta cu parintii, respectiv sedinta de consiliu.

      O orientare profesionala, oricare ar fi aceea, in conditiile prezente, este putin probabila. Suntem in bataia vantului. Si asta este exact rezultatul etatismului si paternalismului de stat. Care a ajuns atat de comun incat nici nu mai este bagat in seama.

      >>>

      Mai departe: invatarea de-a lungul vietii. In Romania (nu mai cautati in statistici, si aici suntem pe ultimul loc) e doar ceva de scris in rapoarte.

      Avem nevoie de concurenta, de piata reala, de reducerea cheltuililor statului si disciplina fiscala. Pastrand conditiile actuale, nimic nu se poate face.

      • Laurentiu Stelea Laurentiu spune:

        Piata decide, nu ministerul! (dvs.)
        Piata vrea ucrainieni
        Am scutit de impozite programatorii. De ce?! De ce nu si inginerii activi in nanotehnologie, de ce nu si geneticienii?! (dvs.)
        Sunt absolut de aceeasi parere.
        De ce accepta lumea prostiile de genul “invatam word la informatica”?(dvs.)
        Pentru ca nimeni nu a generat un curriculum si o programa adevcvata (desi actuala e chiar curatica)
        Si asta este exact rezultatul etatismului si paternalismului de stat (dvs.)
        Cu parere de rau aici ne despartim. In toate statele dezvoltate ale lumii politica educationala este sub umbrela statului.
        Avem nevoie de concurenta, de piata reala, de reducerea cheltuililor statului si disciplina fiscala. Pastrand conditiile actuale, nimic nu se poate face.
        200% de acord, haideti sa FACEM…
        Laurentiu

        • Dedalus spune:

          In toate statele dezvoltate exista concurenta suficienta pe piata si suficienta concurenta intre scoli.

          Piata este cea care asigura legatura dintre cererea de calificare si oferta de calificare.

          Statul in aceste tari dezvoltate este chemat sa asigure exact aceasta concurenta in statele dezvoltate si reglementarea are drept scop asigurarea conditiilor echivalente, in niciun caz reglementarea directa (micromanagementul unicatilor scolare).

          Reglementarile statelor dezvoltate (toate sunt state liberale, nu-mi dati exemplul bulei chinezesti va rog) in domeniul educatiei sunt parte a unui cadru normativ ce ocroteste concurenta. In cazul Romaniei, legile, hotararile de guvern, ordinele de ministru, instructiunile din educatie sunt parte a unei ofensive anti-piata, menite sa indeparteze societatea romaneasca de capitalsim

          Trebuie sa vedem intregul context pentru a intelege cum functioneaza reglementarea educatiei.

          >>>>

          “Sub umbrela statului” inseamna contributie la asigurarea mediului concurential, in nicun caz conducerea directa, cum este cazul Romaniei. Desigur, exista si zone ocrotite de stat, acolo unde sunt serioase dovezi ca piata nu ar putea funciona – cazul invatamantului primar (e o intreaga discute de ce e asa, am mai scris in alte dati).

          Este absolut imposibil sa ai o educatie eficienta intr-un mediu socio-economic cu concurenta redusa.

      • Stefan spune:

        “Am scutit de impozite programatorii. De ce?! De ce nu si inginerii activi in nanotehnologie, de ce nu si geneticienii?!”
        Sunt scutiți și aceștia de impozit. Pentru că, de regulă, acestea sunt meserii in care oamenii lucreaza pe proiecte de cercetare. Daca nu sunt scutiti, șefii lor numiți politic, nu știu să scrie un proiect de cercetare pentru compania/firma lor.

  14. Cineva spune:

    Am 56 de ani, îmi câștig viața din programare după 34 de ani de coding.

    Poate am dreptul să comentez. A, sunt expatriat din decizie proprie, pentru a-mi putea face meseria pe care încă o iubesc.

    Lucrând într-o mare multinațională am avut mulți tineri pe mână…

    Am avut germani care știau să manevreze un debugger de C++, o ustensila absolut obligatorie în dezvoltare, dar care NU puteau să programeze. Le-a lipsit educația? Sigur nu.

    Pe Quora se discută intens la nivel de specialiști, pe tema, Poți lua o persoană cu IQ mediu, cu dorința de a învăța, și face din el un programator? Răspunsul este mai degrabă negativ, poate, dar nu este garantat.

    În cei 3 ani de programare sub Ceaușescu, am avut peste jumătate din absolvenții de Automatica din București, secția software, pierduți prin dezinteres, în special fete, sau orientări greșite, era vremea Coralului, și a programării assembly. Unii au ajuns boschetari, ăsta este adevărul.

    Eu m-am auto-educat, având diploma de inginer mecanic. Deci se poate și așa, dar trebuie să ai microbul în tine.

    Referitor la articol, felicitări sincere. Am singura remarcă de a sublinia, nu contează numărul de cap de vită furajata, decis de un guvern, ci aptitudinile native ale cursanților.

    România are un handicap serios datorită înapoierii cronice, fanariote, rusofone, comuniste și 30 de ani de debusolare. E crud, dar adevărat

    • Laurentiu Stelea Laurentiu spune:

      Buna

      Sa o luam metodic :

      - eu cred ca avem un dar noi ca romani si ne putem apropia de programare in mod natural
      - avem amandoi 56 si suntem ingineri mecanici iar eu afirm ca orice se poate invata cu atat masi mult programarea care se bazeaza pe logica
      - daca astazi cand NU EXISTA nici o preocupare a aloca mai multe resurse se face programare numai din pasiune…

      Inapoierea este in viziune

      Laurentiu

      • Cineva spune:

        Mă bucur că aveți timp să răspundeți.

        Referitor la alocarea de resurse, cred că trebuie să fie un proces natural, nu forțat. Sunt convins că mulți programatori actualmente în România câștigă echivalentul din țări precum Portugalia, unde trăiesc eu. Dacă statul ar exagera cu numărul de locuri peste capacitățile pedagogice ale universităților ar urma o scădere accentuată a calității.

        Dacă există cerere de specialiști, locurile se vor ocupa, iar dacă nu vor fi români suficienți, privatul va apela la ucrainieni, doar ca exemplu.

        Am trecut cu siguranță multe etape la fel, ca tânăr inginer la Electroprecizia, fabrică fanion în perioada ante 89, aveam tot ce era mai nou în materie de computere. Aveam și absolvenți de Automatica, prieteni după trei ani de lucru în Centrul de Calcul. M-a frapat ‘rata abandonului’ în sensul că nu le plăcea programarea. Am întâlnit și ulterior fenomenul în Siemens. Posturi călduțe, figurative, mici manageri, acum le spunem line manager. Deci pierdem mulți programatori datorită atracțiilor de carieră…

        Nu am avut alți români să vină la noi, deci nu mă pot pronunța deloc despre calitatea la 30 ani. Poate fi complet diferită.

        Am referit înapoierea la modul istoric, nicio legătură directă cu intelectul. Cum ați precizat, suntem la medie și asta e foarte bine.

        Vă urez succes în formarea de cât mai mulți programatori

  15. George spune:

    Copilul meu are varsta de sase ani . Face pregatire la engleza . Vreau sa.i umplu timpul liber cu ceva practic . Ce ma sfatuiti ? Care sunt primii pasi pt a-l introduce in info ?

    • Laurentiu Stelea Laurentiu spune:

      George,

      Pustiul meu are 10 ani…
      Am inceput cu jocuri pe tableta
      Jocuri de strategie : Cut the rope, angry birds…
      Insa acum exista pe tableta Scratch Jr.
      Ca invatare recomand. code.org…, Scratch , Tynker (contra cost)

      O zi buna
      Laurentiu

    • Dedalus spune:

      Lasati-i in pace timpul liber. De aia e liber. Are o importanta majora.

      Cu cat ii veti “umple timpul liber” mai mult, cu atat va fi mai obosit si ii va fi mai greu sa invete si sa se distreze.

      Programarea nu-i va folosi la nimic daca nu are o cultura generala solida si un bagaj de cunostinte bine intelese, indeamanari de intelegere si capacitate de cautare.

      • Laurentiu Stelea Laurentiu spune:

        Domnul meu,

        Copilul meu face sport, copilul meu citeste, copilul meu se uita la filme, etc.
        Copilul meu face programare cand VREA el….
        Copilul meu a invatat elemetele gandirii algoritmice si scrie cu elemente grafice

        Drept pentru care e LIBER

        Cu drag,

        Laurentiu

        • Dedalus spune:

          Nu de copilul Dvs. era vorba :-).

          Comentatorul a spus ca “vrea sa ii umple timpul liber” copilului lui.

          Eu doar am spus ca timpul liber trebuie sa ramana liber.

          Totusi, nu as fi chiar atat de increzator in libertatea asa descrisa. Copiii sunt extrem de eluzivi si dorinta de a le face pe plac parintilor este atat de mare incat uneori se prefac. Este foarte foarte mult de discutat, nu e chiar atat de simplu.

          De-asta si simplitatea raspunsului meu la intrebarea comentatorului, care se dorea mai curand o invitatie la analiza decat o orientare. Si am raspuns doar pentru ca am vazut de destule ori copilarii pierdute de aceasta “umplere a timpului”. Nu inseamna insa ca ar trebui sa ne retinem in a oferi copiilor sansa de a experimenta diverse preocupari.

          Este o deosebire intre “a oferi posibilitatea” si “a impune afectiv”. De gandit :-).

  16. eu****** spune:

    Mie mi se pare ca totusi autorul articolului este departe de realitatea din piata.

    Dupa parerea mea, si aici am deja niste feedback-uri si de la altii care lucreaza in invatamantul primar, gimnazial, liceal si universitar, problema este ca tinerii nu mai inteleg si nu mai sunt interesati de STEM si atunci cum sa mearga ei mai aproape de IT??? S-au dus vremurile cand fetele multe si oarecum frumoase perforau cartelele…

    Acum tinerii inca de la cele mai mici clase sunt coplesiti de informatii extrem de variate pe care nu prea le inteleg dar le papagalicesc si cam atat. Nu trec prin minte mai nimic si atunci cum sa faca si sa desfaca algoritmi mai tarziu???

    Luati mai usor fenomenul, de la baza.
    DA, invatamant privat, dar cati sunt cei care isi permit acest lucru? O parte – sa zicem 10% si restul??? Oare se poate dezvolta o platforma pentru invatare si fixare a cunostiintelor de matematica si mai apoi de informatica??? Daca DA – atunci mai exista speranta.

    Strategia este minunata – dar la lipsa de coerenta a politicilor publice si in special in ceea ce priveste coerenta politicilor care privesc educatia unde totul este desavarsit si deci nema putilinta in implementarea strategiei/politicii.

    Si inca ceva – va rog sa fiti atent la un mic amanunt:
    Atunci cand nava se scufunda cine credeti ca trebuie sa fie slavati in primul rand: copiii, batranii sau adultii???

    Cred ca ghiciti raspunsul: ADULTII – acolo sta puterea si durerea.

    Programe pentru educarea adultilor si atunci vine natural si transformarea societatii: formarea unei generatii tinere cu alte competente, cu alte mentalitati, cu o alta putere. Astfel apare si impactul, poate mai redus initial, dar rapid, pe termen scurt, asa cum le place unora… Da, in 7-8 ani, daca exista coerenta manageriala, atunci apar rezultatele pe termen lung dar zic ca nu ne imbatam cu apa rece…Politicile pentru educare adultilor dezvoltate pe termen scurt pot aduce la transformari majore, semnificative in timp, cu mult mai natural decat orice ar visa un politician… – Cam asta este parerea mea.

    • Laurentiu Stelea Laurentiu spune:

      Adevaruri

      1. Autorul nu este politician
      2. Autorul propune masuri si pentru adulti 18- 25
      3. Adultii 25- 45 pot fi reconvertiti spre industria de IT cu eforturi deosebite
      4. Era vorba de invatamant finantat privat pentru instruirea IT. Mecanismul e simplu: voucher educational care se consuma in scoala daca aceasta este capabila sa instruiasca sau la operator privat. Baza legala : finantarea urmeaza elevul

      Dupa parerea mea, si aici am deja niste feedback-uri si de la altii care lucreaza in invatamantul primar, gimnazial, liceal si universitar, problema este ca tinerii nu mai inteleg si nu mai sunt interesati de STEM si atunci cum sa mearga ei mai aproape de IT???

      Puteti sa le si faceti publice?
      Puteti sa le documentati?

      Intr-o discutie in care autorul face asertiuni in nume propriu cu referinte si discutii sub anonimat este greu in a avea un dialog
      Cu drag,
      Laurentiu

      • Stefan spune:

        “3. Adultii 25- 45 pot fi reconvertiti spre industria de IT cu eforturi deosebite”.
        Nu cu eforturi deosebite. Ci doar prin traininguri normale, care se fac și pentru tinerii absolvenți.
        Nu se ia în considerare dorința și implicarea maximă a celor de 25-45 de ani care doresc convertirea. Ei nu sunt blazați, ei lucrează dublu, își fac temele, stau noaptea și se descurca excelent.
        Compania unde lucrez are un astfel de program și se apreciaza foarte mult conștiinciozitatea celor care doresc să învețe și performeaza in detrimentul celor carora “li se rupe” dar sunt tineri.

    • Dedalus spune:

      Inca din prima clasa elevii sunt suprasolicitati. Pe de o parte de ore si teme, pe de alata parte de parinti, dorinici sa le indese pe gat cat mai multe cunostinte.

      Invatamantul primar si gimnazial e la pamant. Este imposibil sa cladesti educatia din liceu pe o asemenea baza subreda. Studiile universitare sunt ca si inexistente.

      Lipsa concurentei dintre scoli si apoi lipsa concurentei in general si incurajarea nemuncii prin politici supraprotective au prabusit valoarea cunosterii. Cunoasterea nu mai are o valoare sociala.

      Efortul de a cunoste este mare iar rasplata sa sociala (si materiala, dar sa nu ne rezumam la asta) – mica in Romania. Nimeni nu e insa nebun sa invete daca nu are nici un folos din asta. Vorbesc despre invatare ca fenomen social. Rezultatul este ca noile generatii refuza cunoasterea. Nu e vorba despre faptul ca e prost furnizata. Aceasta educatie slaba este rezultatul si nu cauza marasmului.

      Aceste observatii au o relevanta critica in ce priveste educatia. Ele indica faptul ca trebuie actionat asupra cauzei (mediul slab concurential) si nu asupra efectului (educatia slaba).

      Nu stiu cum sa spun mai clar decata atat: mediul socio-economic romanesc nu este concurential intr-o masura suficienta pentru a permite ca valoarea cunoasterii sa fie rasplatita. Aceasta valoare este determinata de functionarea societatii.

      Daca guvernul stranguleaza piata si slabeste concurenta si le inlocuieste cu gestiunea directa de catre guvern a economiei, singura posibilitate de ridicare a calitatii educatiei este controlul total de catre guvern asupra intregii societati. Controlul absolut insa nu se poate exercita decat:
      a) prin planificare = comunism
      b) prin consens social = fascism

      In concluzie, pentru a avea o educatie eficienta trebuie sa alegem intre statul liberal si cel comunist/fascist. Acestea sunt extremele unui continuum pe care se misca politica Romaniei. In ultimii 5 ani, miscarea a fost de apropiere spre polul totalitar (a nu se confunda cu autoritar!).

      Acesta este contextul, politica orientezeza societatea. Nu putem avea educatie capitalista intr-un stat socialist. Ca mai e si cleptocrat, e deja un pleonasm.

  17. Laurentiu Stelea Laurentiu spune:

    Pentru toti cei care au comentat, CE PARERE AVETI despre ONG-ul de ONG-uri ?

    • Dedalus spune:

      Eu propun o serie de masuri care sa creeze un climat favorabil concurentei si transmiterii de catre piata spre sistemul educativ a cereri.

      Reforma statului intr-un stat liberal:

      1) Desfiintarea Ministerului Economiei, Ministerului Energiei, Ministerului Cercetarii si Inovarii. Adaugarea strict a functiilor necesare la Ministerul Educatiei. Reducerea la 10% a functiilor de conducere din ministere si agentii guvernamentale. Pastrarea doar a unui numar de 5-6 ministere. Comasarea agentiilor unde acestea au de fapt acelasi obiect.

      2) Legalizarea gig-economiei, liberalizarea contractelor de munca si introducerea voluntara a contractelor “at will” (adica a acceptarii de catre parti a inlaturarii asimetriei si a echivalarii sarcinii probei)

      3) Privatizarea masiva

      4) Legalizarea autonomiei depline a scolilor si Universitatilor, in ce priveste programa, angajarea si forma de organizare – cu pastrarea la stat sub control deplin doar a invatamantului primar; desfiintarea ARACIS si ARACIP (in mod aberant acestea trimit cadrele didactice ale universitatilor sa isi controleze concurenta! Asa ceva nu trebuie acceptat intr-o economie de piata, si nici impunerea programei si formei de conducere, pentru ca o astfel de impunere insemana de fapt eliminarea concurentie- altfel spus – mimarea sa)

      5) Disciplina fiscala – transferarea functionarilor publici din ministerele desfiintate, dupa o pregatire de specialitate, la organismele ANAF, ITM si Consiliul Concurentei, cu extinderea activitatii preventive fata de cea de control, rescrierea prevederilor fiscale pe intelesul tuturor si postarea lor pe internet intr-o forma de inteles pentru fiintele umane

      6) Desfiintarea ministerului Fondurilor Europene si trecerea responsabilitatilor respective la ministerele de linie, in paralel cu limitare volumului instructiunilor de aplicare si monitorizare la un numar de semne rezonabil si itnroducerea costurilor globale unde este posibil (in mod absurd propunatorii pierd zile in sir sa calculeze distantele in km intre orasele intre care se deplaseazam evitand erori de 10 lei cu pretul unei munci de evitare care costa 1000 de lei !); includerea in comisiile de evaluare si control a unorreprezentanti ai sectorului ce este finantat (nu a unor Consultanti!)

      7) Elaborarea unei legi achizitiilor publice care sa accepte subiectivismul comisiilor pentru valori mici ale contractelor, in scopul dinamizarii achizitiilor de mica valoare

      8) Restrangerea cheltuielilor sociale la 50%, a celor cu cercetarea stiintifica la 50%, a celor cu sanatatea la 50% (multe medicamente se prescriu aiurea in tramvai sau din oculte cauze, multe spitalizari sunt aiurea, multe cazuri apar din cauza lipsei medicinei preventive si a unui stil de viata nesanatos)

      9) Legalizarea caselor de asigurari de sanatate private si desfiintarea celor de stat (fara concurenta nu exista progres si cele de stat nu sunt concurente intre ele), interzicerea practicii private in paralel cu cea de la stat, infiintarea / intarirea agentiei pentru medicina preventiva si verificarea controalelor de medicina muncii (majoritatea se fac formal si asta conteaza imens)

      10) O politica monetara stricta – tinta de deficit 0, legarea monedei nationale de Eur.

      >>>

      In acest fel se rezolva nu doar dezvoltarea IT (obiectiv de care ne putem indoi, atat timp cat el este stabilit de oameni, nu de piata), ci apare si un climat concurential sanatos, favorabil initiativei private si se stabilesc conditiile pentru un climat social (sanatate, educatie) prielnic.

      Ar trebui sa dureze pana la primele efecte cam 1-2 ani, stabilizarea sa se realizeze in 4. Ar urma consolidarea si liberalizarea deplina.

      Principalele probleme de depasit:
      - neintelegerea electoratului si chiar a unei mari parti a intelectualitatii o caracteristicolor capitalismului
      - activitatea destabilizatoare a sindicatelor, sub influenta de fapt a liderilor acestora dornici sa-i conserve veniturile personale
      - reactia negativa a unei parti a celor care au fost subventionati degeaba, masiv.

      >>>>

      Fara concurenta nu exista progres. Fara raspundere nu exista libertate.

  18. Sabin Chiricescu spune:

    Va recomand un articol foarte bun “12 reasons why digital transformations fail”. Motivele si implicit solutiile se aplica si in zona guvernamentala. Un ONG sau ONG-ul de ONG-uri pot sa faciliteze, dar nu tin loc de executie si guvernanta de zi cu zi.

    https://www.cio.com/article/3248946/12-reasons-why-digital-transformations-fail.html?utm_source=Adestra&utm_medium=email&utm_content=Title%3A%2012%20reasons%20why%20digital%20transformations%20fail&utm_campaign=CIO%20Daily&utm_term=Editorial%20-%20CIO%20Daily&utm_date=20190522083717

    P.S. Poate merita (re) citt si documentul din 2016 “Policy Paper CIO (Chief Information Officer)” si analizat ce a fost facut pina in prezent (3 ani) si care este oferta partidelor la guvernare sau in opozitie: https://www.comunicatii.gov.ro/wp-content/uploads/2016/01/Policy-paper-CIO.doc

    • Laurentiu Stelea Laurentiu spune:

      Sabin,

      Eu unul m-am retras din viata publica
      Articolul asta era pentru cei care vor sa schimbe ceva in INDUSTRIA de IT
      ONG- ul ala EXISTA in alte tari si pune presiune pe GUVERNANTI
      Meri
      Laurentiu

      • Dedalus spune:

        Din moment ce ati publicat acest articol, nu v-ati retras :-)

        Si consider ca bine ati facut ca l-ati scris.

        Pentru mine e util, in sensul in care contribuie la intelegerea unor preocupari si a unor abordari.

        >>>

        Desigur, solutia se afla in plan politic, asa cum am tot subliniat. Dar asta nu inseamna ca anumite abordari punctuale nu ar putea fi integrate sau nu ar putea contribui la creionarea unei solutii politice cuprinzatoare.

        Cu atat mai mult cu cat ati intreprins un efort de documentare cu adevarat intens. Asa ceva trebuia sa produca Guvernul, dar nu a facut-o. De asta spun ca platim multi functionari si cadre de conducere degeaba.

        Este absurd ca dupa ce statul imi ia banii din buzunar, cu totii se ne bazam pe bunavointa si efortul unui autor de pe Contributors. Guvernul ar trebui sa va plateasca pentru aceasta analiza. Indiferent de ce culoare politica ar fi acel guvern si spre ce ideologie ar tinde analiza respecitva.

        >>>>

        Asemenea discutii, purtate insa in planul confruntarilor politice dintre partidele romanesti ar fi trebuit purtate de acum 12 luni. Acum este tardiv, dar macar cei care vor veni dupa noi vor intelege mai bine.

        “Nu conteaza daca am pierdut batalia, nepotii nostri vor invata din ea si asta ii va ajuta sa castige bataliile lor” :-)

        • Laurentiu Stelea Laurentiu spune:

          Dragul meu DEDALUS

          Am scris articolul pentru mine
          PARTIDELE POLITICE SE BAZEAZA PE VĂZÂND si FĂCÂND
          O seara bună

  19. Caliman Eugen spune:

    Stimate,
    d-le Laurentiu,
    1.Pentru a fi vorba de o SCHIMBARE pozitiva si rapida in Romania, este necesar un ,,proiect de tara”, capabil de a impune ,,politici publice” pro-active, adica de administrare a ,,dezvoltarii economice si industriale rapide”, nu doar de adiminstrare a bugertului national (INTRE CICLURI ELECTORALE), ca acum…Promovarea sa trebuie sustinuta de cineva cu forta, fiindca guvernele au inertia lor, care n-a putut fi depasita numai prin oferta directa, oficiala a acestui proiect!
    Ca urmare a realizarii unui astfel de proiect national, va va pot asigura cunoasterea sa, daca imi comunicati un E-mail personal, la tel.. 0721316019, proiect pe care l-am propus spre evaluare si implementare guvernelor, dar fara rezultat.
    Odata cu proiectul, va pot comunica si citeva din tehnicile ,,institutionale”, care asigura succesul unui astfel de proiect de tara.
    2.In lipsa lui, asa cum rezulta si din comentarii, nimeni nu a reusit sa propuna un proiect de tara OPERATIONAL, economistii neputind depasi faza tehnica a ,,strategiilor nationale” pe domenii economice si bugetare, lipsiti de tehnicile, metodele si instrumentarul de tip asiatic, al unei dezvoltari generale rapide!Modelul economic este al Coreii de sud, Singapore, etc.
    Paradigma capabila de realizare a ,,schimbarii profunde, postcomuniste”, este din domeniul/tehnicile institutionalismului, iar prin teoretizarile aferente proiectului de tara, am reusit sa stabilesc structura si datele de fond ale ,,cercetarii economice fundamentale”, alcatuita din ,,unificarea cercetarii economice uzuale”, cu cea a domeniului institutional, care creaza instrumentarul practic de realizare a dezvoltarii…
    3.Fara un astfel de proiect de tara, urmeaza sa mai irosim alti 30 de ani in cautarea sensului si instrumentarului dezvoltarii nationale, iar un ,,Moise” care sa ne conduca apare instantaneu, cind proiectul de tara este prezent, odata cu teoretizarea sa (incipienta) ca noua stiinta a dezvoltarii economice rapide, in epoca globalizarii!”
    Odata cu SCHIMBAREA de epoca economica si INTEGRAREA, modelul si instrumentarul vechi de dezvoltare nu mai este functional – mai precis prea lent, el asigurind ajungerea din urma a tarilor dezvoltate, in alti ,,200 de ani” …
    cu stima,
    prof. Caliman I. Eugen, consultant independent, dezvoltare economica-industriala;

    • Kurt spune:

      Miroase urât a Ion Antonescu și Nicolea Ceaușescu. Dezastrul celor 80 de ani de dictatură și stat de drept exterminat….. independența justiției eliminată până azi ….

      Mai sunt locuitorii țării…. proști dar mulți ….. urmeazâ plutonul de execuție… eliberarea din dictatură …

      Die anderen Denkenden, die anders Denkenden …

  20. Caliman Eugen spune:

    Stimate,
    d-le Laurentiu,
    Asa cum ,,ecosistemul Tehnologiei informatiei (este si) trebuie privit ca un intreg”, la fel ,,dezvoltarea economica si industriala rapida” trebuie inteleasa ca un ,,intreg” care functioneaza ,,sistemic”!
    Ca ,,definitie” (empirica), dezvoltarea economica si industriala rapida este rezultatul constringerii simultane-sistemice a institutiilor si ,,intelighentei” nationale de a produce ,,bunuri publice de virf ” (in cultura generala si educatie, in politica, economie, management, administratie, drept, legislatie, organizare performanta, etc.) si a le ,,livra” catre structurile de stat si institutii pentru a crea un mediu economic functional, in care sa se realizeze strategiile nationale de dezvoltare – iar catre indivizi pentru a dobindi capacitatea de a initia si performa in afaceri, la locul de munca si in ,,pregatirea/invatarea continua” pe parcursul vietii!
    Proiectul de tara realizat – discutind in termeni informatici, este ,,SOFTUL” ( informatic) care trebuie implementat in structura si functionarea institutiilor nationale, spre a constringe la ,,transformarea de profunzime” a postcomunismului romanesc – in capitalism si democratie liberala functionala, performanta…
    Asezat in legi, norme si normative de lucru distribuite institutiilor executive si ale economiei de piata, avem practic pentru prima oara in Romania un ,,Program de Guvernare operational” pe diverse termene, care stabileste la modul concret obiective, termene si responsabilitati politice si institutionale, pentru reconstructia economica si industriala a tarrii.
    Din acest moment programele electorale si de guvernare vor inceta de a mai fi ,,reincalzirea” si reluarea celor anterioare, cu prevederi economice si sociale vagi sau aproximative de genul : vom face, vom sprijini, vom incuraja, vom sustine, etc. totul la modul general si irealizabil practic.

  21. delia f spune:

    “IQ-ul unei persoane depinde în practică de părinții biologici. Nu se pot face IT-iști ca Bill Gates din copii care au dat cu sapa pe lângă casă împreună cu părinții.

    Prin urmare, cam la a treia generație după ce n-a mai dat nimeni cu sapa în familia respectivă, apar și IT-iștii. Până atunci, nu.”

    Nu este adevarat. Unde ati citit asa ceva?
    Daca un copil nu este invata sa citeasca sau sa gandeasca, este firesc sa nu obtina rezultate mari dar acelasi copil intrat in scoala se dezvolta normal.
    Directorii companiei Google si Microsoft sunt indieni.

    • Harald spune:

      @delia f – ce relevanță au directorii de la Microsoft și Google în povestea asta? Țările din Asia stau în general foarte bine la capitolul IQ, semnificativ mai bine decât țările vest-europene. Dar știi care e diferența medie între un elev de liceu și un student, în materie de IQ ? 15 puncte.

      Cum crezi că apare diferența asta, crezi că se câștigă cumva în timpul studiilor? E exact invers, de-obicei merg la facultate cei cu un IQ mai bun. Au existat tot felul de experimente și soluții, inclusiv începea școlii cu un an-doi mai devreme. Cam până la 12 ani, orice avantaj al celor care începuseră școala mai devreme, dispăruse. Un exemplu trivial: capacitatea de a combina prisme, sfere și cuburi nu necesită studii, nu necesită nici măcar alfabetizare. Dar necesită un oarecare IQ.

      • Harald spune:

        P.S. India, ca țară, stă mult mai rău decât România în materie de IQ mediu (82 vs 94). Și oricine a lucrat cu programatori indieni preferă oricând români :)

        Dar alte țări asiatice conduc de departe clasamentul (China, Coreea de Sud, Japonia) cu Singapore și Hong-Kong drept vârf de lance. Nicio țară vest-europeană nu se compară cu ele.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Laurentiu Stelea


Laurentiu Stelea

Absolvent MBA – Management Financiar la City University Seattle, 2005. Absolvent Master în Inginerie Mecanică la Academia Tehnica. Are un certificat in Project Management -... Citeste mai departe


Lansare carte

Sâmbătă, 23 noiembrie, se lansează noul volum al profesorului Constantin Crânganu. Amanunte, aici.

E randul tau

Salut acest articol, și îl felicit pe autor. Problema prezentată de dânsul este cum nu se poate ...

de: Bradut Bolos

la "De ce legislația din România încă lasă mult de dorit?"

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Cauta articole

decembrie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)