Home » Administratie »Economie »Financiar »Opinie » Citesti:

Negocieri, concesii, trădări și o victimă: România. Codul Administrativ și ”tranzacționismul” clasei politice românești

Cristian Felea iulie 9, 2018 Administratie, Economie, Financiar, Opinie
9 comentarii 3,381 Vizualizari

Motto:

Oamenii fac lucruri care, dacă n-ar fi proști, nu i-ar putea sili nimeni să le facă.

Ilie Moromete[1]

Mai multe publicații au vorbit  in ultimele zile de un posibil scenariu care ar explica tot mai evidenta distanțare a șefului Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, de partenerul său din coaliția de guvernare, PSD. Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților, anunțase pentru luni, 9 iulie, o ședință a coaliției PSD-ALDE ce trebuia să decidă asupra declanșării procedurilor parlamentare menite să-l suspende din funcție a președintelui României, Klaus Iohannis, sub pretextul că nu s-a conformat deciziei Curții Constituționale, care-i indica să treacă neîntârziat la demiterea procurorului șef al DNA, Codruța Kovesi.

Ei bine, Călin Popescu Tăriceanu tocmai a decis să-și înceapă vacanța, undeva peste hotare, lăsându-l pe liderul PSD să găsească o formulă acceptabilă pentru presă, dar și pentru partidul pe care-l conduce, prin care să explice cât mai credibil posibil cum se face că partenerul de guvernare i-a întors spatele într-o chestiune de-o asemenea importanță și, mai cu seamă, să convingă cu argumente credibile că scenariul ruperii coaliției, tot mai vehiculat public (dar ”pe surse”), nu ar fi real.

Întorcându-ne la chestiunea negocierilor de culise, trebuie să remarcăm că scenariul cel mai vehiculat este acela că, având acordul tacit al președintelui Klaus Iohannis, ALDE și Călin Popescu Tăriceanu negociază cu o facțiune PNL, dar și cu facțiuni din PSD, UDMR etc. varianta prin care, la debutul sesiunii parlamentare de toamnă, guvernul condus de V. V. Dăncilă să fie lăsat fără sprijin parlamentar, în urma depunerii unei moțiuni de cenzură.

Într-o astfel de situație, care ar putea însemna implicit sfârșitul (politic) pentru actualul președinte al PSD, noua majoritate formată ad-hoc în Parlament ar susține un guvern de uniune națională condus cel mai probabil de actualul șef al Senatului, care să garanteze o președinție onorabilă a României la Consiliul UE și să gestioneze organizarea campaniilor electorale din anii 2019 și 2020.

Pentru ca un astfel de scenariu – care devine, în linii mari, credibil după ce Călin Popescu Tăriceanu a plecat intempestiv în vacanță, înainte ca sesiunea parlamentară prelungită să se fi încheiat , în 16 iulie – să se materializeze are de trecut unele condiții puse, se pare, de șeful Senatului, printre care și debarcarea lui Ludovic Orban de la conducerea PNL până în toamnă.

Ce putem constata, dincolo de elementele comune ale scenariilor acreditate de diverse surse (pe care le luăm în considerare, după principiul sănătos că ”nu iese fum fără foc”), este că la baza mișcărilor de culise stă principiul tranzacționist, acel ”pragmatism” atât de apreciat de politicienii noștri  - chiar dacă este o evidentă rămășiță fanariotă, perfect șlefuită în perioada comunistă, baza continuității post-comuniste și adevăratul inamic al României ca stat democratic și liberal.

Ce înseamnă de fapt negocierile care ar duce, în toamnă, la căderea guvernului V. V. Dăncilă și de ce tranzacțiile pe care actorii implicați le au în vedere pentru a aduce la împlinire acest scop ar fi un lucru rău? Până la urmă, se pot întreba mulți, dacă așa se va ajunge la înlăturarea din pozițiile de putere ale actualului lider al PSD și a clicii sale, de ce acest tip de realism politic să fie amendat ca fiind o practică politică vetustă și contrară esenței unei democrații liberale?

Răspunsul meu este că tranzacția politică în sine este un lucru rău, mai ales în varianta sa fanariot-post-comunistă, dar, ca să fie și mai limpede de ce susțin o atare idee, am să tratez mai pe larg în acest articol și două consecințe cât se poate de concrete ale negocierilor de culise de care pomeneam.

Tind să cred că soluția cea mai bună – pe lângă care opoziția tocmai a trecut, ratând moțiunea de cenzură depusă în iunie ac. – era aceea a negocierii unei platforme politice coerente a opoziției (eventual cu medierea lui Klaus Iohannis), formată din PNL, USR, PMP și Pro România, la care să se ralieze și RO+, precum și mișcările civice care s-au distins în cele peste 18 luni de proteste publice continue (un model care a mai fost experimentat cu succes în România, prin formarea CDR[2]).

O astfel de platformă comună ar fi fost credibilă și ar fi reușit, în cele din urmă, să atragă prin negocieri transparente UDMR și minoritățile naționale. Ar fi stopat din migrația parlamentară către putere și ar fi oferit o variantă pentru nemulțumiții din PSD; în mod evident, pre-existența platformei de opoziție ar fi ajutat enorm în mobilizarea voturilor pentru retragerea încrederii guvernului V. V. Dăncilă.

Cu toate acestea, după specificul dâmbovițean, se preferă varianta din care au de câștigat doar oligarhiile de partid. Singurul tip de negociere politică înțeles și prețuit de politicienii români pare a fi tranzacția. Din punctul meu de vedere, consecințele posibile ale coagulării ”tranzacționiste” a unei noi formule parlamentare majoritare vor fi în special:

(i) unele prevederi care avantajează transpartinic politicienii vor fi menținute în pachetul de legi ale justiției și în noile coduri penale;

(ii) Codul administrativ și legea Curții de Conturi vor fi modificate, astfel încât multe dintre avantajele de tip clientelă politică vizate deopotrivă de PSD, ALDE și PNL să fie menținute;

(iii) revenirea la votul în două tururi de scrutin pentru alegerile locale este posibilă, în condițiile în care coaliția actuală de guvernare acceptă o anumită cedare teritorială de putere, din moment ce se păstrează avantajele pentru aleșii locali, menționate mai sus;

(iv) se va găsi platforma comună de susținere a modificărilor legislative pentru: parteneriatul public-privat, legea exploatațiilor offshore, legea lobby-ului, legea privind achizițiile publice, reorganizarea serviciilor de informații, legea privind Fondul Suveran de Investiții și Dezvoltare etc., nu mult diferite de ceea ce susține coaliția PSD-ALDE în prezent.

Ca să ieșim puțin din zona speculațiilor sterile pe seama efectelor tranzacționismului, am să încerc să tratez două cazuri concrete, așa cum spuneam de la început, și anume cel al proiectului de Cod Administrativ, respectiv al modificărilor (capitale) aduse legii 92/1992 a Curții de Conturi (acest din urmă subiect l-am abordat, anticipativ, și în articolul ”Coaliția de guvernare în marș impetuos pentru aservirea instituțiilor statului; ținta vizată: Curtea de Conturi”) – în ambele cazuri coaliția de guvernare având și susținerea unei părți a opoziției parlamentare.

CODUL CARE A DIVIZAT PNL

Pentru cei care încă nu știu, în actuala sesiune parlamentară extraordinară, mai precis luni, 9 iulie ac., este programat votul în Camera Deputaților pentru Codul Administrativ. În ”Guvernul care dă cu var pe lampă”[3] am mai abordat chestiunea modificărilor pe care le aduce Codul administrativ în beneficiul clientelei politice, aspecte pe care probabil le-a avut în vedere și Ludovic Orban atunci când a cerut parlamentarilor săi să nu voteze această lege: (Codul administrativ) ”repolitizează funcția publică, pentru că dă frâu liber politizării agresive a administrației și duce la îndepărtarea oricărui principiu corect care poate să stea la baza funcționării administrației publice în România”[4].

Cei care tind să pună la îndoială afirmațiile lui Ludovic Orban nu pot totuși să nu-și pună întrebarea cât de mult va fi afectat acest text de lege mamut de principiul tranzacționist, în condițiile în care proiectul a fost retras de PSD de la dezbaterile finale marți, 26 iunie ac.[5], pentru a permite UDMR să insereze anumite amendamente, în schimbul abținerii de la votul pentru moțiunea de cenzură depusă de PNL împotriva guvernului V. V. Dăncilă.

Liderul actual al PMP, Eugen Tomac, a acuzat o ”trădare națională și un complot” al PSD cu UDMR, care au promovat varianta de Cod Administrativ ce va fi supusă votului final luni, 9 iulie ac.[6] – ”Asistăm la un blat național. Ce se întâmplă este o chestiune clară. Există o înțelegere ca Parlamentul să dea un vot ca aleșii locali sa aibă alt statut decât alți cetățeni. Nu înțelegem că funcția de demnitate publică este o onoare pe care ne-o oferă societatea? (…) Ați cedat în anul Centenarului lucruri de nepermis în statul român. Nu sunt supărat pe UDMR. Faptul că azi aici în Parlament vreți să dați un vot prin care toate instituțiile se transformă în instituții controlate de minorități. E o cedare de nepermis, iar cei care vor da un vot sunteți complici…” – și a afirmat că PMP va ataca legea la Curtea Constituțională.

Ceea ce reținem din alocuțiunea lui Eugen Tomac, sunt cel puțin trei lucruri:

(i) Codul administrativ vine cu un pachet de avantaje pentru clientela de partid ce ajunge să ocupe poziții în administrația locală și creează sute de noi poziții de demnitate publică, la pachet cu: drepturi salariale și pensii speciale și impunitate în privința unor decizii, responsabilitatea urmând să fie exclusiv a aparatului tehnic;

(ii) UDMR a achiesat principiului tranzacționist pentru a crea enclave de administrație controlată exclusiv de clientela sa politică în administrația publică unde poate mobiliza majorități. Jocul este unul nu doar cu accente de neconstituționalitate, dar și de un izolaționism irațional și neprofitabil, cu accente de subordonare față de Budapesta, așa cum remarca și Marko Bella[7]: ”Mulți cred că noi trebuie să ne integrăm în sistemul educațional și cultural din Ungaria. Trebuie să fim conectați cu acesta, dar nu trebuie să ne integrăm. Trebuie să ne imaginăm această unificare națională maghiară în așa fel, încât din punct de vedere politic și cultural să ne păstrăm independența”.

(iii) PMP este purtătorul de cuvânt al opoziției pentru că (1) PNL în majoritate este de acord cu PSD, iar (2) USR, neavând o rețea consolidată de aleși locali, preferă să nu abordeze cu prea mare energie această temă, cu toată covârșitoarea sa importanță.

Într-adevăr, ipoteza ”blatului” PNL este confirmată de unul din cei mai importanți primari ai acestui partid (de altfel și un ”client” cunoscut al DNA, ceea ce spune multe), și anume de Nicolae Robu, primar al Timișoarei, într-un mesaj adresat recent președintelui partidului său[8]: ”Codul penal e una (…) dar Codul administrativ e altceva. Ați greșit că nu ați consultat primarii partidului înainte de a stabili poziția PNL față de Codul administrativ – cine oare poate aprecia mai pertinent o astfel de lege decât cei ce fac administrație la cel mai înalt nivel? -, dovediți că sunteți tare corectând greșeala făcută și schimbând poziția PNL. Un astfel de gest ar fi un semn de tărie, vă asigur și nicidecum unul de slăbiciune”.

Retorica înșelătoare a lui Nicolae Robu – care formal ar dezaproba modificările aduse codurilor penale, pe care de fapt le admite implicit aprobându-le pe cele din Codul administrativ, care oferă protecție în fața legii penale aleșilor locali prin însăși inegalitățile și excepțiile pe care le formulează – ține însă de poziționarea sa în defavoarea punerii în discuție la Consiliul Național a chestiunii organizării unui nou Congres al PNL, care să-l îndepărteze pe Ludovic Orban de la conducere[9].

Câteva cuvinte și despre Viorel Cataramă, cel care s-a poziționat vocal și ferm pentru organizarea unui nou Congres extraordinar al PNL, anunțându-și inclusiv candidatura: ”În prezent, dintre toți, sunt singurul lider care este perceput de opinia publică și de presă ca fiind un lider liberal autentic. Mesajul meu este unul clar liberal de dreapta. Am capacitatea de a negocia și am demonstrat acest lucru în trecut. Am o experiență care îmi permite să duc partidul la 40 de procente la alegerile parlamentare viitoare. Sunt om de afaceri, provin din sectorul privat și știu problemele cu care se confruntă România și am soluții clare pentru rezolvarea lor”.

Ei bine, în ”Armata celor treisprezece maimuțe: partidul e-n toate”[10] scriam: ”Puțină lume își mai aduce acum aminte că, în perioada anilor 1990 – 1993, Dan Costache ′Dinu′ Patriciu, Călin Anton Popescu Tăriceanu, Viorel Cataramă, Radu Boroianu și Raymond Luca, au înființat PNL-Aripa Tânără (AT). Acest partid, zis liberal, a semnat cu FSN, MER și PDAR, în aprilie 1991, ′Carta pentru Reformă și Democrație′, în baza căreia Radu Boroianu și Viorel Cataramă s-au alăturat echipei guvernului Petre Roman II.”. Concluziile în privința ”liberalismului autentic” al lui Viorel Cataramă le puteți trage și singuri.

CURTEA DE CONTURI A DEVENIT UN SIMPLU INSTRUMENT POLITIC

La Senat, modificările aduse Legii nr.92 din 1992 au fost votate cu 76 de voturi pentru[11]. În principiu, având în vedere componența Senatului[12], cele 76 de voturi însumează exact numărul de parlamentari PSD și ALDE din totalul de 136 de senatori. Dacă urmărim, însă, tabelul de mai jos, mai rămâne de elucidat problema acțiunii opoziției la acest vot din Senat: unde sunt cele cel puțin 43 de voturi ale opoziției, care ar fi trebuit să se opună ferm modificării legii Curții de Conturi? Pentru că din cel puțin 43 de voturi împotrivă posibile, s-au exprimat doar 7.

Voturi PSD PNL USR ALDE UDMR PMP Indepen-denți
67 25 13 9 9 5 7
Voturi exprimate DA NU Abțineri
76 7 5
Proiecție așteptări DA NU Abțineri
76 43 16

Până la urmă, să nu uităm, parlamentarii PNL sunt alături de cei ai PSD inițiatori ai proiectului de lege care a modificat statutul Curții de Conturi. Probabil, în timp ce atenția era majoritar îndreptată către votul asupra Codului penal, atenția publică a fost distrasă de la modificarea legii 92/1992. Putem bănui, de asemenea, că unii senatori ai majorității au lipsit de la votul din Senat, dar au fost supliniți de voturi UDMR și chiar din opoziție. Este o presupunere rațională, atât timp cât s-au exprimat în total 90 de voturi din 136 posibile, 46 de senatori fiind absenți de la vot.

Așa cum anticipam acum ceva timp, chiar pe platforma Contributors[13], în cele din urmă proiectul de amendare drastică a legii Curții de Conturi (92/1992) a fost adoptat de Senat în calitate de cameră decizională, iar modificările anticipate atunci au fost în cvasi-totalitatea lor menținute. Ceea ce înseamnă, în principal, că la Curtea de Conturi nu va mai funcționa o conducere colectivă, reprezentată de Plenul Curții, care va deveni un element decorativ, în timp ce independența consilierilor de conturi este de facto desființată.

În schimb, conducerea Curții de Conturi va deveni apanajul nemijlocit al executivului, format, la acest moment, din: (i) președinte, Mihai Busuioc; (ii) vicepreședinți, Vasile Cosmin Nicula și Nicu Marcu. Din moment ce deciziile vor fi luate de trei persoane în locul deliberării celor 18 consilieri de conturi, membri ai Plenului, este de interes public să știm cine sunt cei trei și ce hram poartă. În tabelul următor se regăsesc principalele elemente de CV ale celor trei:

Elemente de CV Vasile Cosmin Nicula

vicepreședinte

Nicu Marcu

vicepreședinte

Mihai Busuioc

președinte

Studii Licență:

▪ASE

Postuniversitar:

▪Institutul Național de Administrație

▪Universitatea de Vest Timișoara

▪Colegiul Național de Apărare

▪Academia Națională de Informații

Licență:

▪Universitatea din Craiova, Facultatea de Ştiinţe Economice

▪Universitatea din Craiova, Facultatea de Drept

Postuniversitar:

▪Universitatea din Craiova, Facultatea de Ştiinţe Economice

Stagiu post-doctoral de cercetare:

▪Université de Strasbourg

Licență:

▪Universitatea Nicolae Titulescu, Facultatea de Drept

Masterat:

▪Universitatea ”Constantin Brâncuși”

Postuniversitare:

▪Universitatea Transilvania

▪Colegiul Național de Apărare

▪Institutul Național de Administrație

Experiență profesională ▪Director instituție deconcentrată

▪Subprefect al județului Hunedoara

▪Parlamentar

▪Consilier de conturi

▪Profesor universitar

▪Director – Școala Doctorală Economie II, Academia de Studii Economice, Bucureşti

▪Prorector, Universitatea din Craiova

▪Membru CNATDCU

▪Consilier de conturi

▪Director General și Președinte al Consiliului de Administrație – ANCPI

▪Secretar de stat

▪Secretar general al Guvernului

▪Consilier de conturi

Experiență didactică/activitate științifică - Stagiu de predare:

▪Universitatea din Piraeus

▪Institutul Universitar din Lisabona

▪Université Lumière Lyon 2

Cadru didactic:

▪ASE

▪Universitatea București

▪Universitatea Craiova

▪Lector la Centrul de Pregătire a personalului auxiliar și de specialitate din

cadrul Ministerului Justiției

Competențe de limbă Nu sunt cunoscute ▪Limba engleză, foarte bine

▪Limba franceză, satisfăcător

▪Limba engleză
Activitate publicistică - Articole și cărți de specialitate -
Ordine, medalii, premii - - -

Se remarcă faptul că Mihai Busuioc este format ca funcționar public, poziție din care a evoluat rapid – probabil evidențiindu-se, prin ”mijloace specifice”, în fața potentatului care l-a propulsat de atunci în diverse funcții în guvern -; cu sprijinul actualului lider PSD, ajungând secretar general al guvernului.

Mihai Busuioc, care are și acum un birou la Secretariatul General al Guvernului, pe care îl frecventează în scopuri cunoscute doar de domnia sa și de doamna Andreea Lambru, a dovedit o loialitate remarcabilă față de actuala conducere a PSD, zădărnicind practic ”lovitura de guvern” pe care o încercaseră, în urmă cu un an, Sorin Grindeanu și Victor Ponta – este deci un agent de proiecție a puterii personale a liderului actual PSD într-o instituție de importanță capitală a statului.

Vicepreședintele Vasile Cosmin Nicula, de formație economist, este un ”aparatcik”, așa cum rezultă evident din curriculum. Experiența sa, până să ajungă consilier de conturi, a fost eminamente politică, de soldat fidel al PSD. Nu este greu de înțeles că și actuala sa funcție de demnitate publică este, în fapt, o sinecură pe care o plătește cu fidelitate față de cei care l-au delegat să o ocupe – este deci un exemplu clasic de agent de politizare al Curții de Conturi.

În contrast, profesorul Nicu Marcu, chiar dacă nominalizat politic în funcția de vicepreședinte, are totuși un profil de tehnocrat, fiind, conform CV-ului, un economist experimentat. Chiar dacă ar putea dezvolta cu probitate anumite opinii, practici și acțiuni utile interesului public, Nicu Marcu va fi totuși cenzurat de președintele Mihai Busuioc, pentru că legea o permite acum.

Revenind la chestiunea votului din Senat, următorul aspect important este dacă opoziția va ataca modificările legii 92/1992 la Curtea Constituțională, dar mai ales dacă PNL, în calitate de cel mai important partid din opoziție va iniția un demers în acest sens, în condițiile în care aleșii locali sunt mulțumiți de faptul că rolul auditorilor conturilor statului va fi mult diminuat. Iar dacă PNL nu o va face, se cheamă că Ludovic Orban nu mai are nicio autoritate în partid și ocupă inutil funcția de președinte.

Fără să pretind că sunt vreun specialist, în opinia mea legea 92/1992, așa cum a fost modificată de Senat prin votul din 5 iulie ac., poate fi supusă controlului constituțional cu temei de succes, pentru că include prevederi contradictorii cu legea fundamentală. Să enumăr doar câteva dintre acestea:

(i) Încercând să modifice textul legii în așa fel încât să pară că reorganizarea Curții de Conturi se face pe principii europene, ba chiar pe modelul Curții Europene de Conturi, schema de funcționare (care, desigur, va fi modelată concret de reglementările secundare, adică de regulamentele interne, prin grija lui Mihai Busuioc) ar putea fi oarecum similară cu cea din figura 1.

Ei bine, după cum se poate observa, modificările legii 92/1992 consacră prin reorganizare trei tipuri de Consilieri de conturi, care nu mai sunt pe picior de egalitate:

(a) 3 Consilieri de conturi care au putere executivă și conduc direct cele 24 de direcții de auditori care verifică execuția conturilor bugetului național și bugetelor locale;

(b) 3 Consilieri de conturi independenți (prevederea este menită să evite o reacție a Comisiei Europene și înghețarea fondurilor europene) care verifică execuția conturilor de fonduri europene;

(c) 12 Consilieri de conturi, organizați în 4 Decanate, care au și rolul formal de raportori, doar că rapoartele lor vor fi verificate de Aparatul de Verificare din subordinea președintelui Curții și apoi aprobate de președinte în varianta finală agreată. Acești consilieri nu mai sunt independenți în exercitarea mandatului, e clar, ceea ce contravine dispozițiilor art.140 din Constituție (alin. 4).

Figura 1

(ii) Curtea de Conturi nu mai este unica autoritate care acordă certificatul de conformitate pentru execuția conturilor la o autoritate publică și, în plus, trebuie să accepte ca fiind obligatorii punctele de vedere ale altor autorități publice ce țin de Guvern. Și aceste prevederi din lege încalcă art. 140 din constituție (alin.1).

(iii) Curtea de Conturi se află în imposibilitatea de a mai recupera prejudiciile. Prevederile din legea 92/1992 care sunt responsabile de această situație aduc atingere dispozițiilor art.140 din Constituție și, de fapt, unul din temeiurile de căpătâi pentru care legea fundamentală a prevăzut înființarea Curții.

(iv) Legea 92/1992 a fost, prin votul Senatului din 5 iulie ac., masiv modificată, ceea ce contravine dispozițiilor din legea 24/2000, privind normele de tehnică legislativă. Practic, în Parlament ar fi trebuit votată o lege nouă. Evitându-se anumite proceduri legale, forma finală a legii contravine dispozițiilor prevăzute de art.74, art.76, art.78, art.148 și art.153 din Constituție.

Nu mă îndoiesc că specialiștii în tehnică legislativă și drept constituțional ai partidelor de opoziție pot identifica mult mai multe temeiuri de control constituțional asupra noii variante a legii 92/1992, la fel și instituția prezidențială, înainte de promulgare.

Există însă și un dacă: dacă principiul tranzacționist funcționează, iar Curtea de Conturi este o victimă acceptabilă, chiar dacă este o instituție capitală a statului român? Astfel, aleșii locali primesc ce-și doresc, la fel și clientela de partid, în Parlament nu apar temeiuri care să zădărnicească formarea unei noi majorități, iar președintele Iohannis își poate urmări în liniște obiectivele principale (organizarea summit-ului Consiliului European de la Sibiu și campania electorală din toamna anului 2019), eliberat de presiunea exercitată asupra sa de actualul președinte al PSD.

Pierde cineva? Politicienii ne asigură că nu, ca banii statului sunt în siguranță. Eu cred că nu-i așa, că banii publici sunt o țintă a clientelelor de partid și că pe termen mediu și lung pierdem noi, națiunea; dar tranzacționismul este boală grea, de care este puțin probabil să ne vindecăm, chiar dacă România suferă cumplit și va suferi în continuare.

NOTE________________


[1] Marin Preda, Moromeții

[2] Ce-i drept, formarea CDR a fost posibilă pentru că existau oameni politici cu statură, experiență și viziune, așa cum a fost, de pildă, Corneliu Coposu

[3] http://www.contributors.ro/administratie/guvernul-care-da-cu-var-pe-lampa/

[4] https://www.hotnews.ro/stiri-politic-22553598-timi-robu-lansat-liberalilor-apel-unitate-pre-edintelui-pnl-voteze-noul-cod-administrativ.htm

[5] http://evz.ro/joc-politic-udmr-codul-administrativ.html

[6] http://www.mediafax.ro/social/codul-administrativ-romaniei-introduce-pensii-speciale-alesii-locali-amanat-camera-deputatilor-cseke-elimina-pragul-20-folosirea-limbii-materne-tomac-vom-ataca-ccr-e-blat-national-17343833

[7] https://www.hirado.hu/2018/06/29/bela-marko-maghiarii-din-transilvania-trebuie-sa-si-pastrezeindependenta-atat-fata-de-bucuresti-cat-si-fata-de-budapesta/

[8] https://www.hotnews.ro/stiri-politic-22553598-timi-robu-lansat-liberalilor-apel-unitate-pre-edintelui-pnl-voteze-noul-cod-administrativ.htm

[9] http://www.ziare.com/ludovic-orban/presedinte-pnl/haos-in-pnl-se-cere-schimbarea-lui-orban-dupa-ce-le-ar-fi-promis-primarilor-codul-administrativ-dar-a-votat-impotriva-1520448

[10] http://www.contributors.ro/editorial/rmata-celor-treisprezece-maimu%c8%9be-partidul-e-n-toate/

[11] http://www.economica.net/senat-legea-de-organizare-si-functionare-a-curtii-de-conturi-modificata_155772.html

[12] https://www.senat.ro/FisaSenatori.aspx

[13] http://www.contributors.ro/economie/coali%c8%9bia-de-guvernare-in-mar%c8%99-impetuos-pentru-aservirea-institu%c8%9biilor-statului-%c8%9binta-vizata-curtea-de-conturi/

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "9 comments" on this Article:

  1. Andrei spune:

    Dl. Mihai Busuioc are doar bacalaureatul, dar tare as vrea sa vad si ce liceu a absolvit. Si pe unde a umblat in cei 5 ani de la terminarea liceului pana s-a inscris la Titu Maiorescu. Restul diplomelor sunt obtinute de la institutii unde nu este obligatoriu sa te duci si la cursuri. Daca platesti taxa, primesti subiectele de examen si eventual si rezolvarile cu trei zile inainte.
    Acestea sunt cadrele de nadejde care asculta orbeste de ordinele unui sef de partid infractor cu acte in regula.

  2. victor L spune:

    Si daca Ginerica, adica seful Senatului Tariceanu, avea cunostiinta de bomba de azi:
    “Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de revocare a Laurei Codruța Kovesi din funcția de procuror șef al DNA, a anunțat luni purtătoarea de cuvânt a Administrației Prezidențiale, Mădălina Dobrovolschi.”
    Dupa infringerea suferita din cauza de Sica Mandolina, adica motiunea de cenzura prin care voia sa fie prim ministru, inca o palma: a mosmondit-o, a cititit-o si rascitit-o pina a inteles ce era clar de la inceput pentru dl Presedinte.
    Se vor ivi si speculatii: oare nu de teama suspendarii a semnat revocarea, din moment ce pina acum se tinea asa batos?

    • Cristian Felea Cristian Felea spune:

      @VictorL
      Vreti parerea mea?
      Presedintele a facut singurul lucru ce-i mai statea la-ndemana: a folosit-o pe Kovesi ca moneda de schimb.
      Da, Tariceanu a stiut si din aceasta cauza si-a luat vacanta. Sambata, cand Tariceanu a plecat nonsalant in vacanta, a aflat si Dragnea. Acum stie si el ca zilele ca sef PSD ii sunt numarate.
      Imi imaginez ca va cauta febril o solutie. Poate nu l-a parasit inca norocul, poate gaseste ceva… Dar cred ca e tarziu. In toamna, daca Tariceanu se tine de cuvant, Dragnea va afla puterea calamburului basescian: “Liviule nici nu stii cat de mic incepi sa fii!”.
      Altfel spus, scenariul ipotetic construit din “sursele” presei si prezentat de mine in articol se confirma.
      Ceea ce nu este pana la capat bine. Va costa tara foarte, foarte mult (Curtea de Conturi, Codul administrativ, legea offshore, Fondul Suveran…). Dar putem sa evitam dictatura personala a lui Dragnea.
      Sa auzim numai de bine!

      • victor L spune:

        Multumesc de raspuns.
        Presedintele a dovedit (a cita oara?) ca a nimerit conjunctural la Cotroceni. Si ca nu il intereseaza decit inca un mandat. Nu degeaba le-a acordat actualilor guvernanti, fostii sai aliati, inca si inca o sansa. Vrea si el inca o sansa, dupa care potopul :P

  3. man of war spune:

    victima este cu siguranta Romania, si oamenii onesti (citi vor mai fi ramas) ce inca se incapatineaza sa n o paraseasca. pentru mine este (trebuie sa marturises) incredibil cum o natie cu indestulatoare resurse naturale si umane, nu se poate organiza, nu si poate face curat in propria casa. sint destui care tocmai asa isi cistiga piinea, sa o apere si sa i protejeze pe cei ce i platesc sa i slujeasca. oare memoria trecutului nu i a afectat in nici un fel ? socialismul n a creeat prosperitate nicaieri, populismul desantat promis de prostii catarati in institutiile cheie nu duce decit la dezastru

    • PAFI spune:

      M-am gandit mult la asta – de ce nu ne putem organiza pentru mai binele comun – si nu am ajuns la o solutie. Probabil sunt mai multe cauze, intre care tineretea natiunii romane, fracturile sociale care au caracterizat dintotdeauna tara noastra, traditia taraneasca cu individualismul aferent, urbanizarea tarzie si incompleta, toate astea au facut ca solidaritatea sociala sa lipseasca. Exista si solutii care sunt extrem de simple si la indemana, votarea pentru demnitati publice a unor persoane care pot dovedi ca sunt bine educate si ca nu au probleme de natura penala. La mintea cocosului, de ce nu si la mintea romanului?

      • man of war spune:

        @PAFI
        romanii (cu exceptia ciorditorilor si milogilor din nastere ce ntind cu nerusinare mina n tarile prospere ale europei) sint bine vazuti si s au realizat oriunde n lume. asadar, dupa mintea mea, nu locul, ci omul traitor intr un sistem sanatos (ghidat de lege dreapta si meritocratie) sfinteste locul

  4. man of war spune:

    ps : o completare, pe care am tot repetat o pe acest site.
    in tarile civilizate (si dezvoltate) judecatorii sint oameni de o probitate morala si profesionala ireprosabila. restul potailor, politrucime analfabeta, avocatime hulpava, militienime sau securime fara creier, nu prea au puterea sa deturneze societatea in favoarea lor. si pentru ca nu au aceasta putere, potaile nici nu pot sari ca paduchii n frunte. conteaza oamenii creatori ce aduc plus valoare si duc societatea inainte !

  5. mike spune:

    “Dar putem sa evitam dictatura personala a lui Dragnea” — Nu, nu ma intereseaza sa scăpăm DOAR de Dragnea, ci de toti nenorociții care distrug tara. Nu ma intereseaza sa-i vad fața lui Tăriceanu în locul lui Iohannis. Eu nu scap de Dragnea ca sa-l aleg pe Tăriceanu. Nu nene, m-am săturat să votez răul cel mai mic de atâția ani de zile. Ori alba, ori neagra pentru noi!



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Cristian Felea


Cristian Felea

Doctor în ştiinţe inginereşti, domeniul: „Mine, Petrol şi Gaze” - Universitatea din Petroşani. Ofițer SRI în rezervă Colaborator al publicaţiei „Revista Minelor... Citeste mai departe


Rugaminte Contributors.ro

Profesorul Vintilă Mihăilescu, este internat la Fundeni și are nevoie de transfuzii de sânge. __________________ Puteți să-l ajutați donând la Centrele pentru Donații din toată țara, cu specificarea: “Pentru Vintilă Miron Mihăilescu - internat la Sptalul Fundeni”. O listă a centrelor din București se găsește aici: http://doneazasange.ro/unde-pot-dona-sange/

E randul tau

Actul de adminitrare a trebuirilor tarii este unul esentialmente politic. Chiar decizia de a cres...

de: Dedalus

la "Dupa 29 de ani de cautari - o posibila reforma a Romaniei digitale. Scrisoare intredeschisa"

Petre Opris – volumul Licenţe străine pentru produse civile şi militare fabricate în România: (1946-1989)

Cauta articole

septembrie 2018
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Aug    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)