Home » Administratie »Global / Europa »Reactie rapida » Citesti:

O decizie surpriză la Bruxelles

Victor Grigorescu ianuarie 22, 2014 Administratie, Global / Europa, Reactie rapida
13 comentarii 2,048 Vizualizari

Comisarul european pentru comerț a confirmat pe 21 ianuarie a.c. întreruperea temporară a negocierilor cu SUA pentru protecția investițiilor străine, pentru a permite o consultare publică de 3 luni pe marginea abordării pe care UE trebuie să o urmeze.

Sunt încă neclare motivele reale pentru care Karel De Gucht a luat această decizie. Foarte probabil, disputa între Comisie și statele membre, pentru întâietate în negocierile vizând investițiile străine, este motorul principal. Tratatul de la Lisabona conferă Bruxelles-ului competență exclusivă în domeniu, dar unii membri influenți ai UE nu sunt dispuși să renunțe așa ușor la prerogative.

Înarmat cu rezultatul unei consultări publice, comisarul va putea găsi cu mai multă ușurință căi pentru a construi o poziție comună a UE la cel mai mic numitor comun. Cu alte cuvinte, o poziție comună care extinde către toți avantajele de care acum doar câțiva beneficiază, eliminând, în același timp, concesii naționale care favorizează exclusiv anumiți membri Uniunii.

Un subiect de discuții aprinse îl constituie, cu siguranță, regimul investițiilor străine în serviciile de utilități publice, domeniu în care se ciocnesc adesea interese semnificative: interesul cetățeanului de a avea acces la utilități în regim competitiv, cu servicii de calitate, interesul statului de a menține controlul asupra unor sectoare cu impact politic, electoral sau din punct de vedere al securității, ori interesul unor companii private de a-și menține quasi monopolul pe anumite piețe UE.

Karel De Gucht promite statelor membre că vor putea continua să reglementeze la nivel național în sectoarele considerate sensibile, în ciuda competenței exclusive a Comisiei Europene.

Regimul investițiilor și practica juridică conexă în spațiul nord american diferă oarecum de cea europeană, operatorii de peste ocean având la dispoziție instrumente eficiente, cum ar fi conceptul de expropiere indirectă, potrivit căruia investitorul este despăgubit dacă statul adoptă măsuri administrative care, deși nu reprezintă stricto sensu o expropiere, au un efect echivalent acesteia. Spre exemplu, declararea ca arie protejată a unei zone pentru care au fost emise anterior permise de exploatare a unor resurse naturale ar putea fi considerată expropiere indirectă; cu toate că statul nu îl văduvește pe investitor de proprietatea asupra terenului, acesta își pierde dreptul să-l folosească potrivit destinației și aprobărilor inițiale, fără de care operatorul economic nu ar fi luat decizia de investi.

Soluția adoptată în cazul SUA va afecta și alte negocieri comerciale importante, în special cu Canada și, de ce nu, China, cu care UE tocmai a început tratativele la acest capitol.

Nu în ultimul rând, SUA este exact partenerul în fața căruia UE trebuie să-și reafirme un set de valori fundamentale, fără respectarea cărora cooperarea între cei doi actori globali nu-și va atinge întregul potențial. Consultarea publică în chestiuni în privința cărora deciziile se iau, îndeobște, în spatele ușilor închise, este un pas în direcția bună, pentru diminuarea deficitului democratic de care suferă procesul decizional la nivelul Uniunii.

La final de mandat, De Gucht pare hotărât să transmită succesorului său un portofoliu pentru comerț, implicit o Comisie Europeană mai bine așezată în drepturile sale, conferite de Tratatul de la Lisabona, de partener credibil pentru actorii internaționali și interlocutor viabil pentru cetățenii UE, dincolo de diviziunile și distincțiile naționale, individuale. Dacă acțiunea comisarului pentru comerț va fi încununată de succes iar consultarea publică va sprijini poziția Comisiei Europene în detrimentul abordărilor naționale, acest precedent ar putea remodela echilibrul de putere la Bruxelles. Comisia Europeană ar putea asculta, mai des, mai degrabă păsul opiniei publice europene decât zumzetul uneori indistinct de pe culoarele Consiliului UE. În final poate n-ar fi chiar atât de rău cum pare, unora!

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "13 comments" on this Article:

  1. victor L spune:

    ” Tratatul de la Lisabona conferă Bruxelles-ului competență exclusivă în domeniu, dar unii membri influenți ai UE nu sunt dispuși să renunțe așa ușor la prerogative.”
    Se confirma intrebarea: la ce telefon trebuie sa sun pentru a apela Uniunea Ioropeana ;)

  2. casandra spune:

    În primul rând, să citim toţi comunicatul Comisiei Europene.
    http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-56_en.htm

    În al doilea rând, să ne amintim că regulile de protecţie a investiţiilor propuse de negociatorii americani acum au mai fost propuse într-un cadru multilateral în urmă cu peste 15 ani. Dacă îşi mai aminteşte cineva de Acordul Multilateral pentru Investiţii (AMI)….

    Acel acord, care prevedea chestiuni chiar indecente pentru “protecţia” investiţiilor (precum plata unor compensaţii de la bugetul public dacă cumva statul, pe parcursul funcţionării respectivului obiectiv de investiţii, modifica legea fiscală. Dar şi compensaţii de la stat pentru pierderile provocate de greve. Şi tot asemenea delicatese.
    Au fost manifestaţii uriaşe împotriva AMI, care şi-a dat obştescul sfârşit prin 1999. Acum, după ce generaţiile de politicieni s-au schimbat şi populaţiile au fost fezandate de criză, se încearcă din nou. Dar comisarul olandez ştie care sunt riscurile politice ale viitorul acord transatlantic. Şi vrea să consulte populaţia. Să vedem dacă populaţia europeană ştie să-şi apere interesele sau nu. Generaţiile vechi s-au retras, generaţiile noi vor trăi aşa cum vor acţiona.

    • cinic spune:

      noroc ca la Planul Marshall nu si-au aparat interesele cf. opiniilor tale.
      Tu si acum crezi ca nationalizarea din 1948 din RO a fost un succes? Au nationalizat cladiri vetuste, echipament tehnologic depasit si ceva capital. A disparut know-how tehnologic, know-how managerial (cei de stanga stiu totul, asa-i casandra?).
      La reluarea relatiilor diplomatice cu UK prima conditie a fost despagubirea nationalizarilor din 1948.
      Iar zecile de mii de retrocedari de dupa ’89 au fost eroare, casandra? In definitiv “sa crape burghezo-mosierimea” asa-i?

      • casandra spune:

        Ai coşmaruri? Cine vorbeşte de naţionalizări? Ştii măcar despre ce este vorba?

        • cinic spune:

          @casandra. Adica lipsa de protectie a investitiei nu este echivalenta cu o nationalizare? Vine X [fie el si companie de stat sau autoritate publica] te face praf fie cu taxe, fie cu restrictii, fie cu ocupare fizica si NU AI REPLICA?
          sau ai replica in fata aceluiasi stat care te-a cotonogit? poate cu Nitu procuror general?
          ti se pare stimulativ pentru a atrage investitori straini? mai ales ca vecinii nu fac asa ceva?
          In privinta cosmarurilor legate de proprietate si initiativa privata numai cei de formatie marxista se pot lauda cu asa ceva.

    • curios spune:

      deci totul la bunul plac al statului? si mai vrei si investitii straine sau autohtone?
      de ce sa bage careva bani intr-o treaba extrem de riscanta cand vecinul ofera siguranta?
      de dragul ideologiei nationaliste?

    • Victor Grigorescu Victor Grigorescu spune:

      Protecția investițiilor străine trebuie pusă în balanță cu dreptul suveran al statului de a legifera liber pe teritoriul său. Nu discutăm de acte administrative în afara statului de drept, ci de politici publice din recuzita de zi cu zi a unui stat democratic.
      Investitorul străin în era globalizării își dorește un grad mare de uniformitate; UE este, în privința regimului investițiilor străine, un mozaic relativ pestriț.

      Investitorul străin își dorește recurs direct la proceduri arbitrale, în afara jurisdicției naționale, plecând de la ideea că un panel de arbitri internaționali prezintă garanții suplimentare de obiectivitate față de tribunalele naționale, aflate în jurisdicția statului “în culpă”.

      Ce se va întâmpla cu interdicția privind organismele modificate genetic, dacă un investitor american va susține în fața unui tribunal arbitral că aceasta este o barieră tehnică în calea comerțului/investițiilor străine și nu o politică națională legitimă, bazată pe rațiuni de sănătate publică?

      Viitorul acord cu SUA este un pas potențial spre remodelarea anumitor elemente ale conceptului de suveranitate.

      • pragmatic-la-extrem spune:

        @victor. Poate un investitor sa fie judecat de aceeasi parte care l-a lezat? Deci statul care legifereaza pagubind un investitor este si arbitru?
        Ti se poate parea legitim, dar investitorii care nu-si vor lua acest risc NU vor veni. Cine este perdantul?
        Ex. daca maine Ponta pune o taxa distrugatoare pe panouri solare unde protestezi? sau “si facut si cu banii luati” ti se pare o buna perspectiva pt. un investitor?

        • Victor Grigorescu Victor Grigorescu spune:

          Mulțumesc pentru comentariu. Sunt îndreptățite întrebările tale. Îmi cer iertare că n-am să răspund pragmatic. Am o părere și cred că dezbaterile pe aceste subiecte sunt importante.
          Mă opresc aici pentru că am dorit să aduc în discuție un subiect european și să atrag numai atenția că actorii interesați din România, inclusiv cetățeni, pot participa la ea. Există instrumente.

          Nu doresc să exprim o părere pentru că eu nu sunt un factor eficient al dezbaterii. Factorii de decizie, cei care vor evalua rezultatul consultării publice, sunt interlocutorii.

  3. eu****** spune:

    Nu este de mirare la ceea ce se intampla in UE.
    Cine a lucrat pe fondurile europene stie care sunt restrictiile de accesare a investitiilor.

    Sunt impotriva limitarilor curente din UE.

    Extras din declaratia Karel De Gucht
    “I have been tasked by the EU Member States to fix the problems that exist in current investment arrangements and I’m determined to make the investment protection system more transparent and impartial, and to close these legal loopholes once and for all. TTIP will firmly uphold EU member states’ right to regulate in the public interest.” “

    • Victor Grigorescu Victor Grigorescu spune:

      Și eu cred cu tărie că UE trebuie să înlăture restricțiile și diferențele de tratament între statele membre. Uniunea nu-și va atinge potențialul până când nu va deveni cu adevărat o piață unică.

      KDG vizează “legal loopholes”/ ‘portițe legislative” care fac ca un stat membru să fie mai atractiv pentru investiții decât altul. Nu vorbim aici de avantaje competitive reale sau de percepția politică. În principiu, o politică comună în domeniul investițiilor trebuie să asigure oportunități egale pentru toate statele membre și trebuie să garanteze terților că investițiile străine sunt în egală măsură protejate în orice colț al Uniunii.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Victor Grigorescu


Victor Grigorescu

Victor Grigorescu este consultant în politici publice, specializat în politica comerciala comuna a UE și energie. Are 8 ani de experiență în administrația publică româneas... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)