Home » Analize »Orientul Mijlociu » Citesti:

Egiptul de la Directiva Prezidențială 11 și până la Generalul al-Sisi

Theophyle august 20, 2013 Analize, Orientul Mijlociu
37 comentarii 2,905 Vizualizari

La inceputul seriei mele de articole, care s-au ocupat de evenimentele din “Primavara Araba” asa cum s-au manifestat in Egipt si publicate intre 27 ianuarie 2011 si 27 noiembrie 2011, scriam in primul articol al serialului (Mubarak, ultimul Faraon?), inainte de rasturnarea lui Mubarak:

Egiptul este patria ideologica a islamismului politic secular, reprezentat de Nasser si cel religios, care a a stat la baza radicalismului islamic actual (Hassan al Banna si Sayyed Qutub) – ambele isi au originile in Egipt. Fratia Musulmana (sau Fratii Musulmani – al-ikhwān al-muslimūn) sunt probabil cea mai mare forta politico- religioasa din Egiptul modern. Intr-un conflict politic, dupa o posibila rasturnare a lui Mubarak, au multe sanse sa acapareze puterea politica din aceasta tara, dezastruos pentru regiune si pentru Occident. Opozitia democrata, faramitata si plina de conflicte nu are nici o sansa impotriva curentului religios reprezentat de Fratii Musulmani si de partidele religioase acolite. LINK

Bineinteles ca aceasta “profetie” involuntara si-a gasit implinirea si Egiptul traverseaza astazi, dupa o experienta dureroasa, drumul de la islamismul religios al Fratilor Musulmani la cel politic-secular al lui Nasser reprezentat de Generalul el-Sisi.

Nasserismul ca doctrină politică.

Nasserismul este o ideologie a stângii naționaliste arabe, bazată pe filozofia politica a lui Gamal Abdel Nasser, unul dintre cei doi lideri principali ai revoluției egiptene din 1952 și al doilea președinte al Republicii Egipt.

Nasserismul a combinat elemente ale socialismului arab , republicanism, naționalism, anti-imperialism șI creerea unei axe internaționale de ne-aliniere . Între anii 1950 – 1960, Nasserismul a fost printre ideologiile politice cele mai puternice din lumea arabă . Acest lucru a fost proeminent după criza Suezului din 1956 (cunoscut în Egipt ca fiind agresiunea tripartită), rezultatul politic al acestui conflict a fost perceput in lumea araba ca validare a doctrinei și o înfrângere extraordinara a puterilor imperiale occidentale. În timpul Războiului Rece , influența Naserismului a fost resimțita și în alte părți ale Africii , Orientului Mijlociu șI chiar la nivel mondial în toate statele in curs de dezvoltare.

Amploarea înfrângerii arabe în Războiul de Șase Zile din 1967 a degradat grav statutul lui Nasser, și ideologia asociata cu el. Deși ideologia a supraviețuit si dupa moartea lui Nasser în 1970, anumite principii importante ale Nasserismului au fost revizuite sau abandonate în totalitate de către succesorul lui Nasser, Anwar El-Sadat , în ceea ce el a numit ” Revoluția corectiva “, iar mai târziu un fel de deschidere (Infitah) si schimbarea politicilor economice si geopolitice, inclusiv Tratatul de Pace cu Israel si abandonarea aliatului sovetic pentru cel american.

Cine este Generalul Abdel Fattah al-Sisi?

In primul rand este omul puternic al Egiptului la ora aceasta; s-a născut la Cairo, în 1954 şi a absolvit Academia Militară egipteană în 1977. Generalul poseda un MBA de la US Army War College în Pennsylvania si a absolvit de asemenea in Marea Britanie, Royal Joint Services Command and Staff College în 1992. Desi din biografia oficiala reiese ca îi lipseşte experienţa de pe teatre de operatiuni, al-Sisi a comandat o brigata de infanterie motorizata, a fost Comandantul regiunii de Nord a Egiptului (Armata a III-a), iar în timpul lui Mubarak el a avut funcţia de ataşat militar în Arabia Saudită. După ce consiliul militar a preluat puterea în februarie 2011, generalul a fost numit şef al serviciilor secrete ale Egiptului.

După ce Morsi l-a demis personal pe Mareşalul Mohamed Hussein Tantawi, al-Sisi l-a înlocuit ca şef de Stat Major, comandantul general al Armatei şi ministru al Apărării. Dupa aceasta demitere dramatica a lui Tantawi, existau zvonuri despre unele posibile alianţe între Armată şi lideri islamişti, deşi era cunoscută ostilitatea armatei faţă de o asociere cu Fraţii Musulmani.

Dupa tratatul de pace israeliano-egiptean din 1979, majoritatea ofiterilor superiori egipteni au fost scoliti in Statele Unite, care asigură o bună parte din echipamentul militar al Armatei egiptene. Washingtonul asigură anual fonduri de 1,3 miliarde de dolari pentru Armata din Egipt. Pentru majoritatea analistilor, al-Sisi a fost considerat pro-american avand in trecut o relaţie foarte apropiată cu Departamentul Apărarii al SUA. Adevarat? Da, si nu prea!

Cunoscut ca fiind religios (parerea mea, mai mult traditionalist decat religios), al-Sisi a fost acuzat că ar fi apropiat de grupul islamist al lui Morsi, implicit Fratii Musulmani. Pentru cine cunoaste dedesupturile gandirii politice ale multora dintre ofiţerii egipteni la varful cercurilor militare, al-Sisi este şi el un admirator fervent al preşedintelui fondator al Egiptului republican, Gamal Abdel Nasser.

Cred ca ultimul interviu al Generalului al-Sisi pentru cotidianul The Washington Post este concludent (vezi mai jos “Rare interview with Egyptian Gen. Abdel Fatah al-Sissi“), citez din interviu:

“ În primul său interviu de la răsturnarea președintelui Mohamed Morsi luna trecută, “omul forte” al Egiptului a criticat aspru declaratiile SUA, acuzând administrația Obama ca ignora voință populară egipteană și de faptul ca nu ofera sprijin suficient pe fondul amenințărilor cu un război civil.

I-ati parasit pe egipteni. Le-ati întors spatele egiptenilor, iar ei nu vor uita că in continuare le intoarceti spatele, “, a declarat indignat generalul Abdel Fatah al-Sissi, vorbind de guvernul Statelor Unite” LINK

Nu stiu cat de pro-american este sau a fost al-Sisi, un lucru este clar: sprijinul americanilor si al europenilor are deocamdata o alternativa regionala a unei aliante  de interese ciudate (Saudia si dependentele ei in Golf, Israelul si Siria, cel putin la nivel declarativ) dar mai presus de toate se pare ca al-Sisi si-a gasit si un protector politic international in China doritoare de o penetrare cat mai profunda in Africa. Despre asta si altele despre al-Sisi in articolul uramator.

O “Primavara Arabă” de laborator – Obama si Directiva Prezidențială No.11

Rădăcinile schimbarii politice au aparut în primele zile ale lui Obama din biroul Oval din sentimentul că relația Americii cu lumea arabă a fost erodata in cele doua mandate ale Presedintelui Bush. Deși Obama parea ca poate colabora cu liderii autoritari din regiune, în august 2010, el a emis Directiva Prezidențiala numarul 11 (Presidential Study Directive 11), in care cere agențiilor să se pregătească pentru o schimbare radicala in Orientul Mijlociu. Din nefericire, aceasta directiva nu mai exista pe situl ministerului american nici macar la nivel de “classified” Vezi in Linkul alaturat.

Din fericire, aceasta directiva a ajuns in presa adusa in discutie dupa declansarea “Primaverii Arabe” – The New York Times ( 16 februarie 2011 – Secret Report Ordered by Obama Identified Potential Uprisings) si The Washngton Post (6 martie 2011 – “Obama’s Calculated Gamble”)

Citand acest document, David Ignatius de la WP scrie ” ca exista dovezi de creștere a nemulțumirii cetățenilor impotriva regimurilor din regiune“, și avertizeaza că “regiunea intră într-o perioadă critică de tranziție.” Președintele Obama a cerut consilierilor săi să “gestioneze aceste riscuri prin convingerea oamenilor din Orientul Mijlociu și Africa de Nord de perspectiva treptată, dar reala, de o mai mare deschidere politică și bună guvernare.

Șase luni mai târziu, demonstrațiile de stradă au produs răsturnarea liderilor autocrați în Tunisia și Egipt si declansarea unui razboi civil in Libia; toti au căutat în zadar sprijin de la Washington. Obama nu a reusit sa-i salveze pe autocrați “pentru că el credea că transformările au fost evoluții pozitive: – Avem un interes principal de stabilitate prin schimbări politice și economice. Status quo-ul nu este stabil” a explicat Ben Rhodes, un consilier adjunct de securitate națională.  Doamne, Dumnezeule ce imbecilitate sinistra!

Ca sa inchid acest prim articol din cele trei programate, nu pot sa nu mentionez o propozitie finala a acestui reprezentant al unei administratii, care in politica externa nu numai ca nu a realizat nimic, ci a provocat pagube pentru foarte mult timp, poate pentru totdeauna:

Casa Albă a studiat tranzițiile democratice în trecut, în Indonezia, Filipine, Serbia, Polonia și Chile pentru a experimenta “lecțiile învățate.” Oficialii americani au ajuns la concluzia că țările trebuie să: aduca opoziția repid într-un proces de tranziție pentru face schimbări rapide pe care oamenii le pot vedea cu ochiul liber, cum ar fi eliberarea prizonierilor politici, calendar de instituire a democratiei , astfel încât alegerile prezidențiale sa fie precedate de scrutinul parlamentar și rescrierea constituției.

Un al doilea analist al administratiei Obama oferă o estimare (care astazi este de-a dreptul hilara): “.. Aceasta este o lume in care putem trăi. Relația noastră cu Egiptul paate fi diferita si anevoioasa, dar eu nu cred că va fi în mod inerent ostil”. În ceea ce privește Fratia Musulmana mult-temuta, este în prezent de planificare pentru a avea candidați parlamentare în doar 150 de 454 de districte din Egipt, și nici un candidat pentru presedinte.” Ce administratie, ce analisti?  Poate al-Sisi sa se bazeze pe administratia Obama?

Bibliografie, Note si Citate:

Presidential Directives – Barak Obama
NYT - Secret Report Ordered by Obama Identified Potential Uprisings
WP – Obama’s Calculated Gamble
Politeia – Mubarak, ultimul Faraon?
WP. Rare interview with Egyptian Gen. Abdel Fatah al-Sissi
WP. Excerpts from Washington Post interview with Egyptian Gen. Abdel Fatah al-Sissi

Articol publicat pe platforma Politeia World - Geopolitica

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , ,



Currently there are "37 comments" on this Article:

  1. Cristian Presura cristi spune:

    o intrebare, poate ma lamuriti: cine e bun si cine e rau aici?
    eu m-am confuzionat complet.
    am crezut ca ORICE regim democratic ales trebuie sa i se dea o sansa, fie el Fratia Musulmana. Armata nu poate fi atunci buna, pentru ca rastoarna un regim democratic. Pe de alta parte, altii zic ca nici Fratia Musulmana nu e buna, pentru ca ar instaura un regim dictatorial. Dumnevoastra, personal, sustineti actiunea armatei de a da jos un guvern ales democratic? Daca da, va mai considerati democrat? Daca nu sustineti actiunea armatei, ce ziceti de americani, care ii sustin pe pucisti? Cum ies eu din dilema asta, care e bun si care e rau?
    numai de bine
    cristi

    • Theophyle Theophyle spune:

      Nu am rezolvari la nivelul unui articol care se doreste obiectiv si descrie evenimente reale. Multe poate necunoscute publicului larg.

      Daca astazi as intreba un cititor ca domnia voastra ce s-ar fi intamplat daca armata romana ar fi intervenit de partea protestatarilor din Piata Universitati impotriva lui Iliescu, care ar fi raspunsul?

      Mai mult decat atat, care ar fi raspunsul daca ati fi fost cetatean egiptean? :)

      La subiect, americanii au iesit prost pentru ca au avut solutii de “bibloteca” Fratii Musulmani au cazut prost pentru ca nu poti discrimina o minoritate atat de mare ca cea seculara si armata a cazut prost pentru ca a comis o lovitura de stat. Cel mai prost au cazut cetatenii egipteni.

      • Cristian Presura cristi spune:

        pana azi, as fi spus ca nu sustineam interventia armatei impotriva lui Iliescu, chiar daca am fost dintre cei 13% care au votat impotriva lui. Atunci eram “democrat”, credeam im principii. De azi, nu mai cred. As crede in pragmatism, dar mie teama ca acesta este o alta fata e egoismului. Nu mai cred in nimic, fac si eu ca mama, nu ma mai duc la vot!

    • Ela spune:

      Stiti cum a functionat democratia la alegerile care au propulsat Fratia Musulmana in fruntea statului Egiptean?
      Mufti si imamii,evident liberi sa se expime ca oricine altcineva,asa cum democratia garanteaza,i-au amenintat pe oameni ca,daca nu voteaza FM vor ajunge direct in iad,ei si generatii viitoare de pacatosi!Asa s-a derulat campania electorala!Imaginati-va ce impact a avut acest blestem pentru sute de milioane de analfabeti,fideli practicanti ai unui Islam permanent “re-actualizat” de sefi religiosi de o vocatie indoielnica!
      Azi,aceiasi integristi le promit raiul si 77 de virgine (permanent!) care-i asteapta acolo,in cazul in care mor pentru cauza Fratiei…
      Democratia nu inseamna acelasi lucru la noi si la ei,este poate neobisnuit ca aceleasi milioane care au votat pe cineva in urma cu un an sa se revolte azi masiv impotriva lor,dar tot democratie se numeste!Niciodata nu e prea tarziu pentru un popor sa se trezeasca!

      • Cristian Presura cristi spune:

        Nu pot sa fiu de acord cu dumneavostra. In orice proces electoral, oricine poate indoctrina oricat, preoti, imami, academicieni, parinti, vecini, etc. se pleaca de la premisa ca fiecare din noi are disceranamant. Ca nu are, asta e altceva, dar am renuntat de mult la sistemul in care doar ce cu carte au dreptul de vot :) Damn it, inca nu pot scapa de idei din astea “democratice”, si mi-am promis de azi ca le arunc la gunoi…

    • bec spune:

      pai mai gindeste si cu capul tau, ma, cind ai dileme de-astea ”grele”, nu mai astepta sa ti le rezolve altcineva. Simplu, nu? Daca tu vrei fratiori musulmani pentru care singura lege este sharia, iar cuvintul democratie nici macar nu are corespondent pe limba lor, e dreptul tau, ma, da-le, impreuna cu fratiorul obambi cite sanse vrei. Dar nu te astepta ca toata lumea sa fie de aceeasi parere, ma, ca pina la urma asta-i democratia.
      Altfel, un articol foarte bun, mai ales partea cu parerile imbecile ale oficialior lui omambi m-a distrat grozav.

      • Cristian Presura cristi spune:

        va urmez sfatul, si incerc sa imi dau raspuns, care suna cam asa:
        “nu exista principii absolute, fie ele democratice, totul este permis, in functie de situatie si de ce vrei”. mai precis, voi sustine rasturnarea unui guvern democratic daca eu cred ca acela va deveni tiranic, voi sustine impuscarea unui om oarecare daca eu cred ca el va deveni un criminal (nu ca am un vecin in minte…), si asa mai departe. Bine am venit in lumea moderna, unde ateismul ne invata ca nu exista valori absolute! Dar nici nu mai vreau sa aud prostii cu “drepturile omului” scrise in nu stiu ce carta, cu “democratia” vanduta la chiosc, si recunosc adevarul: “democratia este tirania majoritatii”! Iar eu sunt parte din majoritate, care pot sa votez cu Obama ca imi place cum gandeste pragmatic…

  2. Alex spune:

    In opinia mea au gresit toti dupa cum spuneti dvs pt ca nu au educatia politica necesara, la fel ca Romania. Ar trebui admisa axioma ca un popor educat in dictatura are nevoie de zeci de ani ca sa invete avantajele democratiei. Problema este ca pentru a nu se derapa catre noi dictaturi este foarte important sa fie “ghidata” societatea (inclusiv prin trupe prezente in tara) de catre o democratie matura. Cazul Germaniei de dupa al doilea razboi mondial este emblematic si sa nu uitam ca nici ei nu stiau ce este democratia. Desigur, cine vrea/poate sa faca un efort de o asemenea scala este o intrebare buna. Probabil nimeni, deci dictatura armatei s-ar putea sa fie raul cel mai mic, nu stiu.

    • Theophyle Theophyle spune:

      Din nefericire au sa aiba o tranzitie lunga si dureroasa. Viziunea noastra despre democratie nu poate deveni fezabila acolo, nu poate exista un “implant social” Egiptul nu poate deveni pese noapte Suedia, nici macar Romania.

      Marele dusman al democratiei este saracia. Asta au inceput si europenii sa o simta. Noi o cunoaste de 23 de ani :(

  3. Ela spune:

    E complicat de judecat dupa modelul nostru occidental,o societate atat de diferita de noi,cum este lumea araba in general,si Egiptul (poporul cel mai numeros dintre tarile arabe!) in particular!
    Deja intre tarile care s-au confruntat cu Primavara Araba nu exista similitudini care sa permita elaborarea vreunor generalitati,Tunisia,Libia sau Egiptul fiind la fel de “asemanatoare” intre ele,cum sunt Romania,Polonia si Albania,de ex!?

    Una din particularitatile marcante ale situatiei actuale din Egipt (fenomen unic in Maghreb!) este scindarea extremistilor islamici,salafistii sustinand azi guvernul de tranzitie,contra Fratiei Musulmane!Inimaginabil pana ieri,pentru multi obsevatori!Asta deruteaza poporul,incurajeaza actiunea fatisa contra Fratiei (din totdeauna!) a tarilor din Golf si permite occidentalilor sa nu ia o poziti ferma concreta!
    In plus,discursul american este o mare ipocrizie,deoarece interesele SUA din zona sunt mult prea mari ca sa se admita macar ideea vreunei negocieri,cu oricine ar carmui Egiptul!
    Intre timp,oamenii sunt manipulati de ambele tabere,ies in strada riscandu-si inutil viata,in timp ce sefii se aranjeaza intre ei….cumva!?
    Cred ca in curand situatia se “va clarifica”,Al-Sisi va ramane cel putin erou national,Mubarak va fi eliberat tacit din inchisoare,Morsi va disparea total din Istorie,Fratia va fi re-pusa in ilegaliatate,etc.etc…..sau NU!??

    • Theophyle Theophyle spune:

      Stimata doamna,
      Safistii au fost intotdeauna impotriva Fratiei Musulmane, sa nu uitam ca ei au fost acuzati de colaborare cu politia militara in atentatul (si eventual moartea) lui Sayyed Qutub.

      Prima data cand au colaborat a fost la ultimele alegeri si nu a mers prea bine!

      • Ela spune:

        Dvs credeti ca in Egipt,FM putea castiga alegerile fara sprijinul indefectibil al salafistilor,care controleaza toate satele si catunele acestei imense tari…?
        Asa cum singur va corectati interventia,NU!
        Apoi,mi se pare un amalgam generator de confuzie,cand afirmati ca ar fi fost “doar prima data(?) si ca nu le-a mers bine”,stiti cum e cu binele si cu raul:depinde de unde priviti si dupa ce criterii judecati…!?Pe de alta parte,legaturile spirituale dintre oameni sunt dificil de cuantificat ,de datat sau de delimitat…ele nu raspund legilor fizicii,de-aia este atat de complicat de judecat Islamul din cancelariile Occidentale:nu exista repere conforme!
        Ceea ce mi se pare important intr-o societate impregnata de precepte religioase,cu o majoriate de oameni neinstruiti,habotnici,deci usor de manipulat,este tocmai deruta in care ei se afla dupa teribilele evenimente recente care,dupa mine,nu ar fi fost posibile fara fracturarea prealabila a aliantei inter-islamice…dar pot sa ma si insel,evident.

  4. DiS spune:

    Foarte bun articolul.

    De ce parte sa fim? Pe considerente democratice exigente de nici una. Pe considerente pragmatice si care iau in calcul “raul cel mai mic”, fara discutie, de partea unei guvernari militare, sa speram temporare. Administratia Obama este complet pe dinafara problemelor, umpluta cum e cu activisti de propaganda si “specialisti” facuti pe punctele “Affirmative Action”, adica incompetenti.

    Regimul Morsi, pe linga incompetenta totala, mai si planuia sa se incapuseze la putere pentru totdeauna.

    Alegerile sint o necesitate a procesului democratic, dar nicidecum o garantie a perpetuarii sale. Alunecarea voita si grabita spre Sharia – fioroasa “lege” musulmana mai potrivita triburilor din secolul VII – descalifica Fratia Musulmana de la orice gen de respect cuvenit in urma cistigarii unor alegeri. Optiunea militar-autoritara este singura realista, la aceasta ora. Ce mai fac fratiorii musulmani chiar acum, distrugeri de biserici, asasinate etc. arata ca vorba lui Pristanda se potriveste aici, aproape literal:

    “curat anticonstitutional, coane El-Sisi, dar umfla-i!”

    Macar de ar baga spaima si in islamistii nenorociti din Turcia!

    • Theophyle Theophyle spune:

      Multumesc. Da, din nefericire reteta pe care o incercam si noi de 23 de ani e buna si la ei. Bineinteles ca ingredientele sunt diferite. Sultanul Erdogan o sa-si rupa gatul din alte motive.

  5. Catalin Gombos Catalin spune:

    Islamism politic secular? Imi pare rau, dar faceti o confuzie de termeni. Islamismul este, prin definitie, politic – mai precis o forma a Islamului politic. Mai mult, islamismul, sau islamul politic, nu prea are cum sa fie “secular” tocmai pentru ca propune o alternativa la sistemele politice laice. De altfel, din prezentarea pe care o faceti nasserismului nu rezulta ca acesta ar fi fost o forma de islam politic (sunt convins ca stiti ca faptul ca Nasser era musulman nu inseamna ca era si islamist). In alta ordine de idei, cred ca ar fi fost utila, in contextul analizei dumneavoastra, observatia ca regimul instalat prin lovitura de stat militara a “ofiterilor liberi”, care avea sa-l aduca la putere pe Nasser, a intrat repede in conflict cu Fratii Musulmani iar acest conflict cu islamistii s-a acutizat odata cu radicalizarea unor adepti ai Fratilor sau aparitia unor grupari mai militante (Sayyid Qutb, Abd al Salam Faraj, Ayman Al Zawahiri, Jihadul Islamic, Al Gama’a al Islamyyia etc.).

    • Theophyle Theophyle spune:

      Cu tot respectul,
      si mie imi pare rau – Vezi pan-islamism ca axa doctrinara principala in Nasserism. Credeti-ma ca am scris despre asta pana mi-a iesit prin nas:
      http://bibliophyle.wordpress.com/2011/02/11/islamica-4-volume-i-religia/

      Daca ati fi citit jurnalele lui din incercuirea de la Faluja (1948) ati putea intelege ca diferenta intre Qutub si el a fost extrem de precara :) Si Nasser si Saadat au fost profund religiosi. Vezi “haula” (patab de rugaciune) de pe fruntea lui Sa’adat

      • Catalin Gombos Catalin spune:

        Eu va cred ca ati scris, dar v-ati exprimat/documentat gresit in cazul in care ati folosit formula “islamism politic secular”. Pan islamismul se refera la refacerea califatului, idee pe care, oricum, au cam abandonat-o si jihadistii, care opteaza pentru mai practicele emirate; nationalistii arabi socialisti (baath, nasseristi) optau pentru pan-arabism. In sfarsit, daca un musulman se roaga si este religios intr-o mai mica sau mai mare masura, nu inseamna ca este si islamist. Ca sa facem o comparatie – una destul de rudimentara, bineinteles, pentru ca nuantele sunt multe – intr-un spatiu mai familiar, la biserica se poate ruga si isi poate face cruce si un crestin democrat si un liberal si un socialist, etc. Massoud era profund religios, dar in conflict cu talibanii si Al Qaida, si ei profund religiosi. Saddam a scris pe steag Allah al akbar si a murit spunand aceste cuvinte; Bashar merge la moschee si se roaga alaturi de credinciosi, etc.

        • Theophyle Theophyle spune:

          Sa stiti ca mi-a placut mult serialul dumneavoastra si va respect cunostintele. Insa, traducerea mea in limba romana a fost din limba araba – إسلام سياسي asta transliterat suna cam asa – islam siyasi si asta inseamna exact ce am scris. Termenul este raspandit si in publicistica araba contemporana. De exemplu:

          http://ara.reuters.com/article/entertainmentNews/idARACAE54P0AT20090526?sp=true

          P.S nu tin mortis sa am dreptate :)

          • Catalin Gombos Catalin spune:

            Nici eu nu tin neaparat sa am dreptate, dar cred ca anumite nuante trebuie clarificate, mai ales ca vorbim de o zona care, cum spuneati si dumneavoastra, prezinta prea-putin interes pentru publicul de la noi. Ca nuanta – stiu o araba rudimentara, asa ca s-ar putea sa ma insel – “islam syasi” inseamna “islam politic”. Pentru care se foloseste si cuvantul islamism. Acestea fiind zise, nu mai vad vreo contradictie intre abordarile noastre, asa ca astept cu interes urmatoarele articole din serie :) .

  6. Stelian spune:

    Ma pot considera fericit. In aceasta viata am avut sansa sa “traiesc” la interval de cca 20 de ani 2 evenimente planetare deosebite: anul 1989 in Europa de est si primavara araba.
    Sentimentul de “deja-vu” pentru primavara araba nu ma paraseste nicicum.
    Si cum nu cred in coincidente…
    Dupa experienta cu Irak-ul si Al-Qaida, occidentul minat de interesele materiale si goana dupa resurse, n-a avut de lucru si a agitat furnicarul arab.
    Musulmanii radicali au zis multumesc.
    Vom vedea ce va iesi.

    • Theophyle Theophyle spune:

      Sper ca nu vom avea “timpuri interesante” de acest gen in viitorul apropiat. Vezi contextul in care Confucius a rostit aceasta propozitie, preluata de Esop si in secolul XX de Frederic Coudert, in 1939, exact inaintea celui de al II-lea Razboi Mondiat.

  7. Bogdan spune:

    Era clar ca procesul de tranzitie de la autoritarism la democratie in tarile arabe nu poate fi lipsit de conflicte interne. Sa nu uitam de unde a pornit actuala stare de fapt din Egipt. Incercarea lui Morsi de a-si spori prerogativele prin intermediul noii Constitutii, lipsa masurilor economice, tensiunile interconfesionale si tentativa puterii de a controla mass-media au generat protestele de la sfarsitul lunii iunie. Acum nu stiu cat de mult este al-Sissi inspirat de Nasser, mai degraba cred ca sursa de inspiratie este Turcia, acolo unde armata joaca rolul de gardian al secularismului in stat, aceasta rasturnand patru guverne in perioada 1960-1997. In actualul context, cred ca armata reprezinta singurul garant al stabilitatii in Egipt, tinand cont de lipsa de experienta politica a noilor elite islamiste.

  8. Adrian spune:

    domnule Theophyle,

    profunzimea analizelor dumneavoastra de politica externa denota un fin cunoscator al realitatilor internationale si in acest caz al realitatilor istorice si actuale ale orientului mijlociu. aceasta finete a detaliului, face ca textele dumneavoastra minutios filigranate de aura Cunoasterii sa fie infinit mai mult decit niste simple insailari semi-inepte dar fatal docte de informatii triviale de tip wikipedia.

    respect.

  9. ardei spune:

    Eu zic ca, in mod logic si dupa cum ne arata istoria, in Egipt va urma o revolutie islamica. Un guvern care trimite lunetisti sa impuste oameni de pe strada la intimplare trebuie sa cada, indiferent cine va urma la putere. Ma si sperii citind pe aici unele “justificari” ale actiunilor armatei din Egipt. Asa putem justifica totul, nu?

  10. eu****** spune:

    Egiptul este o piesa importanta dintr-un puzzle regional si de aceea US intodeauna a tratat ceea ce se intampla acolo cu maxima seriozitate. Poate ca o analiza politica nu este tocmai cea mai buna, dar asta nu faca ca administratia americana, de exemplu, sa nu fie prezenta acolo si sa monitorizate permanent si de aceea actiunile/declaratiile in/din zona nu sunt intamplatoare.

    Ati avertizat mai de mult asupra pericolului legat de Fratia Musulmana in Egipt – sincer speram sa fie doar o temere si sa nu se transforme intr-o realitate.

    Ce este bun si ceea ce este mai putin bun cand o zona intreaga poate sa explodeze?
    Greu de spus, poate ca uneori este nevoie de compromisuri, dar evident pe durata determinate – aceste lucruri par sa fie mai putin itnelese si acceptate mai ales de cei care ies din regimurile indelung autoritare…

    Tranzitia de la un sistem autoritar la unul democratie intr-un stat cu o capacitate limitata de gestionare a situatiilor conflictuale nu este deplin clarificat/studiat. Inca specialisitii cerceteaza si ca de obicei viata bate orice scenariu/ De aici si frumusetea de a trai intr-o lume care nu este perfect prescriptibila.

    Astept in continuare articolele interesante legate de evolutiile sau estimarile acestora din zona Egipt. Multumesc!

  11. cezar spune:

    Doamne, Dumnezeule ce imbecilitate sinistra!
    Alte chestii sunt imbecile, dnu Teofil, dar nu asta.

    Ca si regimurile comuniste din Europa de Est, si regimurile dictatoriale militaro-islamiste (din toata lumea) au un termen de expirare. Cam lung in cazul Egiptului si Siriei, mai ales ca faimoasa stabilitate regionala (pe banii israelienilor si americanilor) n-au cumparat decat arme de oprimare a propriiilor popoare.

    Ca atare, Obama nu a facut decat sa dea curs bunului simt si mai ales invatamintelor trecutului. Nici republicanii interventionisti n-ar fi reactionat altfel, nici ei nu mai sunt ca pe vremea lui Reagan/Bush. In plus, costa bani.

    In Siria si Egipt ceea ce se intampla e perfect normal si este 100% responsabilitatea populatiilor locale. Secole de-a randul s-au refugiat in religia :) , au “delegat” simplist puterile unor primitivi posesori de AK-47, care ulterior au facut 12 clase, au castigat dreptul la dush zilnic (da, in Egipt e un lux apa curenta) si si-au pus costum, devenind colonei, generali si presedinti… ereditari.

    Intr-un fel e bine ca buba s-a spart si oamenii incep a realizeze ca libertatea nu e simpla, democratia presupune toleranta (si vor invata si asta), iar America s-a reorientat spre Asia, renuntand partial si la statutul de jandarm mondial.
    Si e perfect asa.

    P.S. Nu intamplator mijloacele de contraceptie rezolva deseori multe probleme politice. Ce-ar fi fost daca imbecila (asta da) politica islamista a copiilor multi si pauperizati ar fi fost inlocuita in Egipt cu liber la prezervative, de acum cateva decenii ?

    1. Populatie de 40-50 milioane, nu ca acum, de aici PIB per capita poate dublu, dar tot la jumatate fata de RO :)
    2. Egiptenii nu s-ar mai calca in picioare pt. mancare si spatii locative pe care oricum nu si le permit (lefuri la jumatate fata de RO, preturi cam la fel ?!), si poate si Cairo, capitala de tara cu 80 milioane de locuitori, ar fi devenit altceva decat orasul imputit (la propriu) de azi, in care o breasla crestina si-a facut, (pina sa fie calcata in picioare de razbunarea tipic primitiva a locului) un brand din folosirea porcilor ca agenti ai reciclarii resturilor alimentare. In sec. XXI.
    3. Mai multe sanse la demnitate individuala/joburi, mai putine sanse la refulare prin ura fata de aproape, utilizarii armelor de foc/albe, acceptarii violului si agresiunilor fata de femei etc.

    Dar… cu 80+ milioane de pauperizati cu sange infierbantat Egiptul va fi ceea ce a si fost, o bomba cu ceas.

    • Theophyle Theophyle spune:

      De obicei nu raspund lozincilor de felul comentariului dumneavoastra.

      Totusi:

      1. Administratia insolita a lui Carter a dus America de rapa si a perdut Iranul declansand criza Iraq-Iran are ne insoteste pana astazi.

      2. Acelasi Zbigniew Brzezinski care a distrus adminstratia lui Carter se reintoarce in noua asministratie si o distruge si pe aceasta.

      3. Administratia Obama a pierdut tot OM. Restul sunt asa cum am spus – lozinci de biblioteca!

      Va amintesc de un comentariu al dumneavoastra la o alta postare:

      Vorbeati de un articol care se dorea o alternativa la un articol pe care l-am publicat eu, va citez:

      Articolul ofera o alternativa la explicatiile lui Teophyle, si,culmea, trage concluzia ca America a castigat strada abandonandu-si tiranii prietenosi si ineficienti.

      Intreb acum – ce strada a castigat America? )

      • cezar spune:

        “America” nu e obligata sa castige nici o strada :)
        Nu e nici obligata sa fie jandarm mondial, doar pt. a fi criticata INDIFERENT cum se termina (Vietnam, Iran, Irak , Afganistan etc).
        Face bani, si face bine asta, are armata nr.1 si arsenalul nuclear pe care nu are nevoie sa-l utilizeze impotriva tarilor civilizate. Spre deosebire de niste europeni cu granite comune jenant de conflictuali in ultimele secole.

        In plus, mi se pare ciudat ca niste administratii in toata regula (Carter etc) sa poata fi calificate in termenii de mai sus. Asta doar daca aveti cetatenie americana si-l puteti critica pe Carter in calitate de contribuabil (acolo categoria asta e respectata) nemultumit. Si sunt destui nemultumiti, dar e vorba de ei intre ei :)

        Cum poti pierde Iranul cand nu l-ai avut niciodata imi scapa. Evident, Reza Pahlavi, Mossadegh sunt doar scurte episoade ale unei istorii haotice de mii de ani.

        Iranul, Egiptul si in special Siria sunt state ESUATE de sute de ani, de o saracie materiala greu de imaginat chiar si de un roman din anii ’80, cu populatii auto-conflictuale pe motiv de saracie (de aici refugiul in apartenenta la trib, religie) in care nu vor locui prea curand cetateni cu drepturi, obligatii si responsabilitate civica, politica.
        Evident, nu exista nici obisnuinta occidentala a discernerii faptelor (facts) de opinii, totul e relativ.
        Citeam de pilda pe ForeignPolicy ca in Pakistan, alta tara cu lefuri de 100 dolari dar cu buget militar urias raportat la PIB, fetita aia, Malala deja a fost pedepsita pt. recenta ei emancipare si apropiere de Vestul dusmanos (adica diferit). Faptele (facts) sunt negate in stilul oriental : de fapt n-a fost impuscata de talibani, n-a fost deloc impuscata, e agent CIA, deci nu ne trebuie, nici ea, nici campania pt. educatie, informare.

        Solutia ? Sa ne uitam la un vechi silogism, care nu prea :) e lozinca : bani aduc bunastare, care creaza civilizatie, care aduce cu sine, intr-un final, toleranta. Daca egiptenii aveau veniturile elvetienilor in ultimii 50 de ani, in piata Tahrir acum probabil faceau schimb de saluturi si cafele, in loc sa se umple de rusine bagandu-si cutite in burta sau gloante in cap.

        …Obama !

  12. toma spune:

    cu siguranta ca ceea ce s-a intamplat in ultimul an in Egipt, culminand cu inlaturarea de la putere a presedintelui Morsi si cu arestarea majoritatii liderilor miscarii radical islamice Fratia Musulmana este o lectie atat pentru Egipt cat si pentru intreg Orientul Mijlociu.

    Ar trebui sa fie in primul rand o lectie (da, una foarte dureroasa) pentru gruparea radical islamica Fratia Musulmana. Ajunsi la putere peste noapte in anul 2012, membrii gruparii Fratia Musulmana au crezut ca votul mai mult sau mai putin legitim le ofera un cec in alb. Ex-presedintele Morsi, el insusi fost membru al miscarii FC, a considerat ca democratia trebuie sa functioneze doar pana ajungi la putere dupa care poate fi pusa in paranteze. Sa nu uitam ca la o luna dupa ce a preluat puterea, Morsi a eliberat din inchisoare prin decret prezidential 30 de extremisti islamici (Hamas, Jihadul Islamic, El Gamaa El Islamia,…) condamnati fie la moarte fie la inchisoare pe viata pentru actiuni teroriste. Excelent inceput pentru primul presedinte egiptean ales democratic. Morsi a continuat apoi sa conduca tara precum o faceau in trecut califii arabi: isi confera puteri depline pozitionandu-se deasupra justitiei, schimba legea fundamentala a tarii asa cum doresc reprezentantii miscarilor radical islamice (vezi Islamizarea Constitutiei de anul trecut), numeste in pozitii cheie din guvern si administratie membrii ai miscarii Fratia Musulmana indiferent de calitatile profesionale ale acestora si arata un dispret total fata de orice dialog real cu opozitia sau societatea civila. Ei bine, finalul acestui scenariu halucinant care a durat un an de zile a fost dramatic pentru Morsi si Fratia Musulmana.

    In al doilea rand, ar trebui sa fie o lectie pentru egipteni. Prea multe voturi au fost acordate prea usor miscarilor radical islamice si ex-presedintelui Morsi. Sunt mai multe motive pentru egiptenii au votat in felul acesta: in primul rand o lipsa de maturitate politica, lipsa de alternative politice serioase, un vot impotriva fostului regim, o incredere sincera ca “numai Islamul este solutia” (acesta a fost sloganul folosit in campania electorala de catre ramura politica a miscarii Fratia Musulmana), manipularea grosolana exercitata prin intermadiul lideri religiosi (cine nu voteaza cu Morsi, voteaza impotriva islamului)… Indiferent de motivele pentru care egiptenii au votat cu Fratia Musulmana si ex-presedintele Morsi, mariajul fericit nu a tinut mult. Egiptenii au invatat o lectie.

    Este de presupus ca data viitoare egiptenii vor vota cu mult mai multa responsabilitate. De asemenea, miscarile Islamiste din zona care sunt sau care vor ajunge la putere ar trebui probabil sa-si regandeasca strategia politica si sa-si respecte atat sustinatorii cat si oponentii. Este interesant de urmarit daca o vor face.

    • gabriel fagarasanu spune:

      @Toma

      Excelent comentariu! Va felicit! Desi, daca ar fi sa tin cont de parerile “autorizate” ale “expertiilor” Casei Albe ar trebui sa va atrag atentia ca “ati fluierat in moschee” :)

      • cezar spune:

        N-a fluierat nimeni in moschee.
        Pozitia Casei Albe, care, intre noi fie vb, chiar are experti in politici internationale, cu ceva lectii invatate din trecutul de jandarm mondial al SUA, fie ei si incompetenti , spre deosebire de comentatorii romani – a fost una pur si simplu absenta.

        Singur lor cerinta, ca dealtfel a comunitatii internationale, a fost ca egiptenii sa nu se mai impuste intre ei, si, eventual, sa incerce un modus vivendi intre diversele si multele factiuni de la fata locului. N-a existat nici un sprijin pt. tabara Morsi, cum nici n-au calificat oficial lovitura de stat militara recenta ca fiind “coup d’etat” (ceea ce ar fi activat niste clauze juridice privind ajutorul de stat militar pt. armata egipteana), in schimb au anulat exercitii militare comune si au dat de inteles ca nici sus-numitul ajutor militar nu e batut in cuie.

        Dealtfel, este clar pt. toata lumea ca vremea iluziilor interventioniste a trecut, banii nu mai cumpara regimuri prietene care sa mentina artificial pacea in regiune.
        Populatiile nemultumite ale Primaverii Arabe, fie ele islamiste extremiste/moderate/laic-liberale vor imbunatatiri rapide ale nivelului de trai, iar retelele sociale/internetul fac ca viteza de reactie la ce se intampla in jur sa fie f. mare.

        De remarcat totusi naivitatea tipic primitiva a castei militare egiptene, care au sugerat ca daca Occidentul nu le mai da pomana obisnuita, pretul “pacii”, oricand se pot intoarce ca Nasser cu fata la Rasarit. Probabil oamenii aia isi imagineaza ca Rusia isi mai permite angajamente financiare intr-o regiune exploziva, unde aliantele se schimba cum bate vatul iar banii pot fi recuperati la Sf. asteapta. Si rusii au nevoie de o stabilitate reala pt. investitiile lor, imposibil de obtinut ca sub Mubarak.

  13. gabriel fagarasanu spune:

    Spre norocul nostru, nu toti sunt doctori in stiinte politice, asa ca mai putem lectura din cand in cand si articole de analiza scrise cu un inalt profesionalism. Multumesc autorului!

  14. cezar spune:

    http://adevarul.ro/international/in-lume/egiptul-furtuna-razboiul-civil-maine-1_52184484c7b855ff560a6c33/index.html

    In sfarsit, o interpretare a evenimentelor in cheie corecta, adica economica si demografica.
    Ar mai fi de adaugat rivalitatea pur economica dintre Fratia M. si armata, singurele 2 creatoare autentice de PIB (real si la negru) din Egipt, evident, situatie specifica uneri tari din lumea a treia.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Theophyle


Theophyle

Teophyle este autorul blogului Politeía (http://politeia.org.ro/). Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)