marți, martie 19, 2024

Păstrați lucrurile bune la Consiliul Concurenței !

Consiliul Concurenței este una dintre cele mai importante autorități publice din România, chiar cea mai importantă pentru mediul economic și pentru consumatori. Apariția acestei autorități a reprezentat o condiție pentru declanșarea negocierilor de aderare la Uniuninea Europeană, în 1997, iar normele legale pe care aceasta le aplică sunt identice cu cele aplicate la nivelul întregii Uniuni Europene. Mai mult, Consiliul Concurenței este singura autoritate publică din România care poate poate aplica direct în cazurile sale prevederi din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene.

Pentru ca o astfel de instituție să funcționeze corespunzător, este esențial ca cei care sunt numiți la conducerea sa și care iau cele mai importante decizii, inclusiv în ceea ce privește investigațiile și sancțiunile aplicate în urma acestora, să fie bine pregătiți profesional și în afara influențelor politice.

În 2010, pentru a întări și garanta că în Plenul Consiliului Concurenței ajung doar cei care îndeplinesc condițiile menționate, legiuitorul a decis ca nominalizarea candidaților pentru aceste posturi să fie făcută de către Colegiul consultativ al Consiliului Concurenței, un organism în care sunt cooptați, în proporții egale, reprezentanți ai mediului academic și universitar, ai asociațiilor pentru protecția consumatorilor și ai mediului de afaceri. Colegiul Consultativ este cel care primește dosarele de candidaturi, intervievează candidații și înaintează propunerile către decidenții politici, pentru ca aceștia să confirme sau infirme propunerile (politicienii nu au însă posibilitatea de a face alte nominalizări). De la creare și până în prezent Colegiul consultativ și-a îndeplinit deja de trei ori această funcție de selecție a candidaților iar rezultatele au fost cât se poate de pozitive pentru conducerea autorității de concurență. Mai mult, în condițiile în care indepdendența autorităților de concurență este o temă de actualitate în toate țările în care se aplică regulile de concurență, modelul folosit la Consiliul Concurenței din România a fost apreciat de către instituții internaționale de prestigiu, așa cum sunt Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț, Agricultură și Dezvoltare (UNCTAD) și în prezent servește ca sursă de inspirație pentru mecanismele de selectare a conducerilor autorităților de concurență în diverse părți ale lumii.

În aceste condiții, intenția din această perioadă a Parlamentului de a elimina rolul Colegiului Consultativ de selectare a membrilor Plenului Consiliului Concurenței este cât se poate de regretabilă și riscă să distrugă unul din puținele modelele pozitive create în România, care este sursă de inspirație și în alte state ale lumii.

Mai mult, proiectul de întoarcere la modalitatea de selectare a conducerii Consiliului Concurenței de dinainte de 2010 este în contradicție cu o recentă reglementare europeană – Directiva (UE) 2019/1 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind oferirea de mijloace autorităților de concurență din statele membre astfel încât să fie mai eficace în aplicarea legii și privind garantarea funcționării corespunzătoare a pieței interne, care are ca scop întărirea independenței autorităților de concurență din statele membre.

Potrivit art.4, alineat (4) din această directivă (numită și ”Directiva ECN+” după acronimul utilizat pentru”European Competition Network”, adică rețeaua autorităților europene de concurență din statele membre și prin care Comisia Europeană le coordonează pe acestea) ”Statele membre se asigură că membrii organului decizional al autorităților naționale administrative de concurență sunt selectați, recrutați sau numiți în conformitate cu proceduri clare și transparente, stabilite în prealabil în dreptul intern.”

România este în faza de adoptare a acestei directive și în loc să mențină ceea ce este bun și să întărească și mai mult independența Consiliului Concurenței, așa cum cer instituțiile europene, se află în situația de a face un mare pas înapoi, prin eliminarea Colegiului consultativ din procesul de selectare a membrilor Plenului instituției.

Atunci când a fost legiferat rolul colegiului în procesul de selecție, s-a avut în vedere că modelul va putea fi extins și la alte autorități publice independente, așa cum sunt Banca Națională a României, Autoritatea Națională de Reglementare în Energie sau Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.

Având în vedere că unele numiri în conducerile la aceste instituții, în ultimii ani, ridică semne serioase de întrebare, se impune cu atât mai mult ca în viitor nominalizările să fie făcute și la acestea în mod profesionist și obiectiv, folosind modelul testat cu succes la Consiliul Concurenței.

Așa că îndemnul meu pentru parlamentari, guvern și Președinte este să păstreze ceea ce este bun și în loc să elimine Colegiul consultativ din procesul de numire al membrilor Plenului Consiliului Concurenței, să extindă aplicarea acestui mecanism și la celelalte autorități publice care trebuie să se comporte independent, în interesul cetățenilor și la adăpost de influențe politice.

Distribuie acest articol

5 COMENTARII

  1. Buna dimineata,
    Un punct de vedere echilibrat si care vine din buna cunoastere a ecosistemului concurential.
    Poate ca si societatea civila ar trebui sa constientizeze lucrurile subliniate de autor
    Cu stima
    Laurentiu Stelea

  2. In teorie autorul articolului are dreptate, insa, in practica Colegiul Consultativ in cauza nu a fost asa de eficient cum o arata teoria. A „selectat” si recomandat persoane care nu indeplineau conditiile cerute de lege, s-a facut ca nu observa detalii de relevante din CV-urile candidatilor si, nu in ultimul rand, a recomandat candidati refuzati ulterior fara justifacari clare blocand/complicand procedura numirii membrilor CC.
    Mai mult, prin mecanisme subtile, reale si functionale, unele decizii ale membrilor Colegiului au fost influientate.Cunoscatorii intimi si apropiatii acestei institutii stiu asta. Sigur nici mecanismul numirilor politice nu reprezinta procedura ideala dar,parca, istoria o arata, a oferit variante mai bune.

    • Colegiul Consultativ a fost, pana acum, în faza de testare. Prin acest mecanism, Consiliul Concurentei a reusit sa ramana la un nivel profesional bun,in conditiile unui mediu politic – administrativ ostil.
      Nu zic ca procesul de selectie a membrilor Plenului Consiliului Concurentei prin Colegiul consultativ a functionat perfect, ci ca ar trebui mers inainte, eliminand problemele constatate si riscurile, nu inapoi.

      • Daca analizam recomadarile Consiliului Consultativ, dar si persoanele care nu au trecut ”testul”
        putem intelege usor raportul negativ al ”succesului” acestui mecanism. In teorie e bun, insa….. acest instrument a fost/poate fi folosit in interes personal.
        Gazda (stiti la cine ma refer) cea care invita/alege membrii Consiliului Consultativ, poate usor sa influienteze indirect opinia de vot, si respectiv, decizia finala. Cum? Simplu? Membrii Colegiului sunt politicosi si vor tine cont de opinia/recomandarea ”gazdei” pt ca acopera cheltuielile de cazare, transport si protocol. Prin interpusi, sub aparenta organizarii procedurii, gazda, controleaza tot procesul, selectand doar candidatii doriti, atat in procesul de analiza a dosarelor, cat si la interviuri. Astfel au fost recomandati/selectati persoane ca……stiti bine la cine ma refer. Cum credeti ca, Consiliul Consultativ a permis recomandarea unor persoane care nu indeplineau conditiile cerute de lege. Pot da si exemple, dar le cunoasteti deja.
        In final, tot politic se fac alegerile pentru membrii Plenului. Aratat-mi unul care a devenit membru al Plenului fara sa fie recomandat din zona politica. Unul, macar. Asadar, acest mod de alegere a Plenului este departe de a fi perfect. Este doar diferit. Atat.

        • Repet, nu am spus că acest mod de selectare este perfect. Este o bază pentru un sistem profesionist și obiectiv de selecție. Nu poți să nu ai implicare politică în astfel de numiri, din rațiuni care țin atât de democrație cât și de faptul că cei numiți trebuie să fie acceptați de restul instituțiilor publice. Am auzit și eu de posibile interferențe și am propus modalități în care acestea să fie evitate, inclusiv o mai mare transparență a evaluărilor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Valentin Mircea
Valentin Mircea
Valentin Mircea este avocat în cadrul Baroului București din anul 1996, specializat în dreptul afacerilor și Senior Partener la Mircea și Asociații. Mircea este doctor în dreptul concurenței al Universității București din 2013 și din octombrie 2018 este Visiting Fellow la European University Institute la Florența (Italia). În trecut Valentin Mircea a ocupat diverse funcții în mediul privat - KPMG, Sinclair Roche & Temperley (Stephenson Harwood) - și autorități publice (printre altele, vicepreședinte al Consiliului Concurenței (până în 2013) și șef al Corpului de Control al Prim Ministrului, în 2016). Valentin Mircea este licențiat în drept al Facultății de Drept din Universitatea București, titular al unei diplome de studii generale a Universității Sorbonne Pantheon Assas și absolvent de studii postuniversitare în dreptul internațional al concurenței al Universității din Melbourne, Australia. Acesta este autorul mai multor cărți și articole pe subiecte care țin de dreptul concurenței și dreptul afacerilor și este în mod frecvent vorbitor la conferințe de specialitate în România și în străinătate.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro