Home » Administratie »Justitie/Ordine publica » Citesti:

Pensiile speciale ale demnitarilor sunt un privilegiu neconstituțional

Miron Damian decembrie 17, 2015 Administratie, Justitie/Ordine publica
35 comentarii 2,963 Vizualizari

Mult prea des resemnarea e reacția publică principală la mizeriile de tot felul comise de autoritățile statului, înalte sau mărunte. Probabil și din cauza asta astfel de mizerii sunt atât de dese. Revolta, de la mesaje pe rețele sociale la protestul public, este cu siguranță o reacție mai eficace, dar și aceasta poate fi tot un fel de resemnare. E convingerea că sistemul în sine nu oferă o cale de a opri abuzurile instituțiilor statului, sau că o poate face doar dacă e schimbat dar nu poate fi schimbat. Or, dacă cei afectați de vreo acțiune a autorității ar merge invariabil în justiție cerând protecția legii ar putea descoperi că o pot și primi. Însă cei care încearcă calea asta sunt de obicei în minoritate față de cei care se resemnează cu ideea că nu e nimic de făcut.

Bun, poate că legile oferă protecție atunci când o autoritate a statului face orice fel de abuz. Dar ce facem atunci când un act revoltător este cel de adoptare a unei legi? Când legea în sine e o mizerie? E cazul pensiilor speciale pentru demnitari – în cazul membrilor parlamentului legea a fost adoptată în urmă cu două zile, din nou, după ce președintele Iohannis ceruse reexaminarea ei. Iar cea a pensiilor speciale pentru aleșii locali e pe punctul de a fi adoptată. După un tipic consacrat, adoptarea lor are loc în preajma sărbătorilor, perioada când atenția oamenilor și presei la problemele publice e ceva mai redusă. Dar aici nu discut despre (nevoia de) protest public, ci dacă există o cale de a bloca actul în interiorul sistemului. Există o lege care poate poate oferi protecție împotriva altei legi? Da, există. Cea fundamentală. Iar în cazul acesta consider că se opune legilor de mai sus.

Mai precis, e vorba de principiul egalității cetățenilor în fața legii și autorităților publice, codificat în primul aliniat al articolului 16 din Constituție. E un principiu fundamental, alături de cel privind statul de drept, pe care se bazează orice sistem democratic. Acum, acest principiu este adesea citat și interpretat eronat, în forma ”legea e egală pentru toți”. Nu, nu putem face din principiu ca legea să fie egală pentru toți, nu în ultimul rând pentru că așa ceva ar fi o nedreptate: noi înșine suntem în situații diferite raportat la prevederile unei legi sau alta. Luând asta în calcul, principiul constituțional poate fi exprimat astfel: la situații egale tratamentul din partea legii și autorităților publice trebuie să fie egal. Mai departe, ”situația egală” trebuie să fie una raportată la prevederile legii sau actului instituțional pus în discuție. În cuvintele instituției puse să asigure supremația Constituției,

”Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale, principiul egalităţii în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite (…) De asemenea, potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, situaţiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esenţă pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv şi raţional.”

CCR, decizia 755/2014

Să analizăm puțin aplicarea principiului în cazul nostru concret. ”În funcție de scopul urmărit”, spun judecătorii. Care e scopul urmărit de sistemul public de pensii, care e noima instituirii lui? E genul de chestiune care îmi pare cât se poate de simplă și evidentă, până când descopăr că public, presă și autorități consideră chestiunea simplă, evidentă și, desigur, greșită. Pentru unii pensia de stat reprezintă banii lor pe care statul i-a administrat și îi returnează ulterior, lunar. Pentru alții reprezintă un fel de premiere pe care autoritățile o distribuie mai mult sau mai puțin arbitrar. Fantezii. Sistemul public(!) de pensii reprezintă, pe scurt, o formă de asigurare socială. Cu alte cuvinte, este un sistem prin care societatea, reprezentată de stat, asigură un nivel de venit membrilor ei care nu (mai) sunt capabili să-și asigure așa ceva de pe urma muncii proprii – în cazul cel mai cunoscut și răspândit datorită vârstei înaintate. Din motive evidente un stat nu poate stabili ”pierderea capacității de muncă” la nivel individual, și atunci stabilește în mod convențional o vârstă de pensionare, diferențiată eventual pe categorii; alte impuneri ar obliga statul să o modifice în timp. Dar, în esență, asta nu schimbă cu nimic noima sistemului public de pensie, natura lui, scopul urmărit: compensarea pierderii capacității de muncă printr-un sistem de asigurări sociale.

Mai departe, conform definiției oferite de Curte, pentru a respecta principiul constituțional al egalității, legea poate face o diferență între categorii sociale doar atunci când situația lor, din perspectiva legii, e diferită – iar criteriul diferenței operate trebuie să fie unul obiectiv și rațional:

– ”Obiectiv” înseamnă că acest criteriu de diferențiere trebuie să se bazeze pe o situație reală,

– ”Rațional” înseamnă că între situația reală pe care se bazează și diferențierea operată trebuie să existe o legătură logică.

Haide să vă dau un exemplu, unul foarte aproape de chestiunea discutată aici: salariile demnitarilor, în contextul discuției despre mărirea lor. Nota bene, nu aduc aici o opinie politică, de oportunitate, și argumentele pentru sau contra, am făcut-o în alt articol. Aici discut doar dacă o lege de salarizare a demnitarilor care i-ar pune în fruntea ierarhiei bugetarilor ar fi sau nu constituțională. Criteriul de diferențiere implicat ar fi nivelul de responsabilitate cerut de la o anumită funcție, și de impact pe care activitatea ei îl are în cadrul statului. E obiectiv? Da, parlamentul e o instituție a cărei activitate are un impact major asupra întregii societăți, e un fapt. E rațional? Da, e logic ca pentru o muncă cu un astfel de impact și presupunând o asemenea responsabilitate salariul să fie pe măsură.

Incidental, și ironic, demnitarii vor beneficia astfel de pensii în cuantum mai mare și fără prevederi speciale, sistemul bazându-se pe principiul contributivității – cu alte cuvinte cuantumul pensiilor din sistem, la un moment dat, este corelat cu cel al contribuției realizate pe perioada activă. În schimb, dacă putem găsi astfel un criteriu care să diferențieze salariile demnitarilor de cele ale altor bugetari, nu văd niciun fel de criteriu rațional și obiectiv de diferențiere a tratamentului privind nivelul pensiei de stat. Nu văd nicio legătură logică între importanța instituției în care a activat la un moment dat și situația în care s-ar găsi după vârsta pensionării. Nu văd de ce, în ce privește pierderea capacității de muncă la o anumită vârstă, mandatul de patru ani al unui parlamentar l-ar pune pe acesta în altă situație decât a unui profesor, arhitect, funcționar, vânzător la supermarket ș.a. Sigur, inițiatorii, susținătorii și parlamentarii care au votat legea ar putea să aprecieze altfel situația – dar astfel de aprecieri, oricât de sincere, sunt subiective, ori criteriul cerut de Curte trebuie să fie unul obiectiv. N-am văzut vreunul, și nu cred că există; iar fără un astfel de criteriu diferențierea operată e arbitrară, avantajul oferit categoriei demnitarilor reprezintă un privilegiu și este interzis de Constituție.

Acum, nu pot decât să opinez că judecătorii constituționali ar respinge, pe motivele enumerate mai sus, legile privind pensiile speciale ale demnitarilor, considerând jurisprudența curții și în condițiile în care nici apărătorii legii n-ar putea prezenta criteriul obiectiv și rațional pentru diferențiere pe care nu-l văd eu mai sus. Până să se ajungă la pronunțarea Curții, cazul trebuie adus în fața ei. Iar pentru asta suntem dependenți de una din autoritățile care pot face asta: Avocatul Poporului, Înalta Curte de Casație și Justiție, președinții oricărei camere parlamentare, președintele statului sau un număr de parlamentari. Nu am așteptări de la primele trei instituții – deși dl Ciorbea ar trebui să facă asta, conform fișei postului de care își bate joc -, am în schimb de la opoziție. Reprezentanții PNL s-au abținut de la vot, l-au dezavuat public, au făcut din asta o temă de campanie, președintele de onoare a spus că renunță la această pensie specială. Totul bine, frumos dar superficial. Ce trebuie să facă o opoziție politică autentică este să atace proiectul la Curtea Constituțională, în primul rând. Iar, dacă cumva trece de filtrul constituțional, să-și facă program politic din abrogarea lui.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , , , ,



Currently there are "35 comments" on this Article:

  1. Adrian spune:

    Poate că există justificări în expunerea de motive. Poate că se vor găsi și ulterior justificări, și ne vom lăuda cu înțelepciunea aleșilor(e o formulă consacrată asta cu „ în înțelepciunea sa, legiuitorul…“) dar toate aceste justificări nu apar în textul legii. Și nici dezbaterile parlamentare nu sunt parte integrantă a legii.

    După părerea mea astfel de legi pot fi date doar dacă au un caracter reparatoriu, altfel ar trebui să fie sarcina executivului să repartizeze banii. Dar dacă și camerele parlamentului au ordonatori principali de credite…

    Așa că rămân valabile doar textele constituționale că fiecare să lucreze cu bună-credință, iar existența acesteia se prezumă, cu concluzia că dacă măcar un parlamentar e prins că „și-a traficat“ votul, atunci tot parlamentul în solidar ar trebui să intre direct în pușcărie

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Da, există astfel de prevederi în legislația europeană: o condamnare penală pentru corupție poate aduce anularea oricăror avantaje care vin sau se păstrează în urma deținerii unui post public. Și la noi, dacă îmi amintesc bine, în cazul singurei categorii care și-a menținut pensia specială după 2010 prin intervenția CCR, magistrații, există o lege de acest tip, condamnarea penală duce la pierderea caracterului special al pensiei, care revine la sistemul contributiv. A fost un proiect inițiat chiar de CSM.

  2. andrei spune:

    Ca principiu, astfel de legi există și prin alte părți (vezi exemplul instituțiilor europene) și au ca scop asigurarea unui venit mai consistent unor oameni care altfel se presupune că ar putea fi influențați să ia decizii în funcție de anumite interese nelegitime în schimbul unor avantaje materiale sau profesionale în timpul sau după exercitarea mandatului.

    • victor L spune:

      Atentie, e vorba despre pensie, nu despre salariul lunar.
      Pensii speciale pentru parlamentari si primari.
      Daca o vor continua cu tot felul de “pensii speciale” ar trebui pensii diferite pentru fiecare meserie/profesie.

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Articolul se referă la sistemul public de pensii de stat instituit de statul nostru, în condițiile legii fundamentale de la noi. Formal, e irelevant faptul că în alte state ar putea exista pensii speciale pentru demnitari; constituțiile și legile altor state nu se aplică în Ro. Desigur, ar putea să fie în schimb un argument în dezbaterea privind constituționalitatea lor, dar pentru asta trebuie considerate prevederile legale în sine, prevederile constituționale incidente în țările respective, jurisprudența curților, situația de fapt etc.

      • andrei spune:

        Tot pe baza sistemului nostru constituțional, oamenii ăștia au niște limitări de drepturi. De aceea, faptul că primesc pe timpul și ulterior mandatelor mai mulți bani nu poate fi privit ca o încălcare a egalității în fața legii. E valabil pentru parlamentari, pentru magistrați, pentru militari. Trecând peste calitatea celor e ocupă aceste posturi – care, sincer, e aceeași cu calitatea noastră, a tuturor – principiul atribuirii unor foloase materiale speciale nu este unul greșit în sine și nici neconstituțional.
        Iar decizia CCR pe care ai citat-o tocmai asta consacră – tratament diferit pentru situații diferite. Noi putem să fim și angajați, să avem și calitate de administrator în firme, să ne angajăm rudele la noi la firmă, să ne facem sindicat, etc. Ei nu au aceste drepturi. De aici și dreptul la pensie specială.

        • Miron Damian Miron Damian spune:

          Limitările de drepturi în cazul parlamentarilor sunt mult mai puține decât pentru alte categorii (înalți funcționari publici sau inspectori ai Curții de Conturi) – constituția spune doar că n-au voie să ocupe funcții publice de autoritate. E o interdicție mai degrabă decât o limitare a dreptului la muncă, apoi, chiar fără să existe o prevedere în sensul ăsta, covârșitoarea majoritate a cetățenilor care contribuie la bugetele statului se află în aceeași situație. Nici profesorii, arhitecții, funcționarii obișnuiți sau vânzătorii de supermarket nu ocupă funcții publice de autoritate, pentru simplul fapt că, cu sau fără interdicție legală, nu au cum, efectiv. Posturile presupun o normă întreagă, opt ore de muncă pe săptămână, altfel decât impostori de genul lui Sorin Oprescu, un om obișnuit, onest, n-are cum să facă două norme întregi simultan, fie și presupunând că legea i-ar da voie.

          Dar nici măcar asta nu e esențial aici. Ai citat trunchiat și greșit ce spune CCR. Citatul îl găsești în articol, situația diferită trebuie să fie, ”în funcție de scopul urmărit” în context. Dacă vorbim de recompensarea muncii, atunci putem să operăm diferențe care să țină cont că dreptul de muncă al unei categorii ar fi restrâns semnificativ, presupunând că ar fi cazul. Dar aici nu vorbim de o lege privind salarizarea, ci de una privind pensia. Repet, pensia NU este un fel de premiere pe care statul o acordă unei categorii sau alta, cu sau fără un bun temei. E o asigurare socială pentru pierderea capacității de muncă, din pricina vârstei, de exemplu. Pentru acest scop, din prisma lui, situațiile nu sunt diferite.

          • andrei spune:

            Totuși, Constituția, la art. 71 privind incompatibilitățile parlamentarilor mai spune și asta: (3) Alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică. Și există Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Plus, pentru alte categorii, există alte legi speciale care stabilesc regimul de incompatibilități.
            Nici mie nu îmi plac parlamentarii dar această cruciadă cred că e întreptată greșit, mai ales când se folosește de frănturi de adevăr pentru a se justifica.

            • Miron Damian Miron Damian spune:

              Dacă ne referim la incompatibiltățile pe care și le adoptă parlamentarii înșiși, ducem discuția într-o zona dezbaterii politice, de oportunitate. Pot presupune că covârșitoarea majoritate a celorlalte categorii de angajați, din domeniu public și privat, ar susține ideea de a le fi interzisă pe durata contractului pe care îl au exercitarea funcțiilor la care au incompatibilitate deputații, nu? Mai ales dacă vine la schimb cu o pensie (la care, bănuiesc, speră să ajungă toți) semnificativ majorată. Mă îndoiesc că sunt vânzători de supermarket deranjați câtuși de puțin de ideea că nu pot fi în același timp în CA la vreo societate de stat. Dar ei nu pot opera diferența asta în lege, căci nu sunt parlamentari. Asta dacă ne referim doar la aspectul ”limitării dreptului la muncă” – comentariul la care răspunzi aduce alt argument, esențial pe care îl ignori. Că tot spui de ”frânturi”.

              Ultimul pasaj este atât de lipsit de orice temei, în ce mă privește, cel puțin încât îl pot considera doar ca opinie politică. Dacă ție așa ți se pare nu te pot contrazice, asta e.

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Criteriul de reglementare propus (salariul demnitarilor trebuie diferențiat pentru că altfel ar decide în funcție de interese nelegitime sau traficându-și decizia) nu îndeplinește nici testul obiectivității – e o speculație – și nici pe cel al rezonabilității.

  3. mihai spune:

    Rationament teoretic corect, doar ca..in aceeasi situatie, daca nu mai scandaloasa sunt si reprezentantii altei puteri in stat, magistratii. Acestia primesc pensie, tot speciala, dupa 25 de ani de munca, in cuantum de 80% din venitul ultimei luni de munca. Si ce credeti ca se intampla in aceea ultima luna: se cumuleaza salariul (f.f. mare!) cu prima de concediu neefectuat, cu indemnizatii pentru intrari multiple in instante etc. Si se ajunge la sume mult peste ce ar putea lua parlamentarii, si ei o putere in stat. In plus pensile magistratilor nu au fost reduse cu 25% in 2010, deoarece asa au decis cei de la CCR, la toti e posibil la magistrati nu ! Asa ca toata argumentatia din articol e lipsita de sanse de vreme ce pe aceasta speta a fost deja transata! Altfel ar insemna ca aceeasi argumentatie ar putea impiedica un judecator/procuror sa se pensioneze la 49 de ani cu pensie de 8.000 RON (caz concret relatat si in media).

    • victor L spune:

      [Doc spune: Moderat. A fost presupun o scăpare, și din partea colegului și din partea ta, pe a lui am corectat-o mai sus... :-) ]

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Da, Curtea Constituțională s-a opus eliminării pensiilor speciale în cazul magistraților – motivând că în lipsa unei astfel de prevederi e pusă în discuție independența lor, cerută de constituție. Nu am fost și nu sunt de acord cu raționamentul respectiv – dar el se aplica oricum strict categoriei pensionarilor. Plus de asta, e posibil ca Curtea să revină asupra lui. A mai făcut asta. :-)

      (Ca paranteză, judecătorii constituționali au acceptat reducerea cu 25% a salariului tuturor categoriilor de bugetari, inclusiv judecătorii – faptul că a fost uniformă a făcut-o compatibilă cu art. 16, altfel categoriile lăsate pe dinafară ar fi beneficiat de un privilegiu. Reducerea cu 15% a tuturor pensiilor nespeciale a fost respinsă din alte motive. Invalide și alea, dar e altă discuție)

      • victor L spune:

        dle Damian,
        revin fara ultima parte a postarii moderate: in 2010 pensiile, indiferent ale cui, nu au fost reduse cu 25%, asa cum spune @ mihai: “In plus pensile magistratilor nu au fost reduse cu 25% in 2010″. Ale nimanui nu au fost reduse (parca in urma unei decizii CCR).
        Doar salariile bugetarilor.

        • Miron Damian Miron Damian spune:

          Păi, nu am moderat-o pentru că ce scrii mai sus n-ar fi fost real – am spus-o doar și eu, nu? – ci pentru că în conținut era un atac la colegul de comentarii, mai ales dat fiind faptul că e foarte probabil să fi comis o eroare, mai degrabă decât să fi exprimat o ”opinie politică”.

          Înafara subiectului, chestia asta cu tăierea pensiilor este un exemplu de victorie a propagandei, ceva de speriat. E citatul din Chico Marx, spus cu toată seriozitatea, ”Pe cine crezi, pe mine sau proprii ochi”. Pur și simplu atâția oameni repetă asta, că s-au tăiat pensiile, încât te întrebi dacă nu cumva trebuie plebiscitată realitatea, dacă majoritatea zice că ceva s-a întâmplat, se va fi întâmplat, chit că nu vedem urmă în realitate. Dar, repet, e alt subiect.

  4. florin spune:

    Am mai spus-o si cu alta ocazie: e clar conflict de interese. Parlamentul nu poate si nu trebuie sa dea legi in propriul sau beneficiu. Corect spus: nu exista legatura obiectiva intre institutia in care ai activat la un moment dat si valoarea pensiei; intre nivelul salariului avut (mai mare sau mai mic, din care s-a retinut acelasi procent pentru toata lumea pentru asigurarea sociala) si nivelul pensiei, da, asta e o legatura logica si obiectiva! Acesta e principiul contributivitatii care trebuie respectat de toata lumea. Altfel vom avea domnia arbitrariului care va duce in final la revolte sociale.

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Există căi de a scăpa și de conflictul de interese de acest tip. Spre exemplu, ultimul amendament la constituția Statelor Unite spune că nicio lege modifică remunerația membrilor Congresului nu poate intra în vigoare înainte de un rând de alegeri. E un model bun de adoptat și la noi.

  5. adi spune:

    Acum ca DNA a inceput sa lucreze si furtul in haita a devenit greu de infaptuit , s-a trecut la talharia in haita si cum si acesta a devenit dificil iata-ne la confiscarea (daruirea) de haita a unei bune parti a valorilor create de tara. E elegant e legal fara riscuri. Contributia haitei la crearea valorilor este nesemnificativa si totusi ei insfaca o halca mare din averea tarii. Si asta doar din faptul ca prin pozitia lor pot impiedica sau permite crearea de valoare… fara a avea o contributie pozitiva pentru crearea ei.Mai precis: va dam voie sa munciti dar trebuie sa ne dati noua o parte din produsele muncii vostre. Asa ne faceau turcii pe vremea sultanilor….

  6. Papa Paul spune:

    Domnule,felicitari.Ati reusit un ghiveci de toata frumusetea…E comanda speciala ?

  7. victor L spune:

    Cum zicea impuscatu` stati linistiti la locurili voastre:
    “Pe de altă parte, surse oficiale au precizat că preşedintele Klaus Iohannis nu va ataca la CCR legea privind pensiile speciale ale parlamentarilor întrucât ar fi de părere că nu ar exista suspiciuni de neconstituţionalitate în acest caz.”
    Daca de la Ciorbea, Zgonea si Ginerica nu-s sperante, ne lamuri si presedintele: totul este in regula.
    In cine mai ramine un dram speranta? in opozitie? Alinuta si buldogul :P

    • Vasile M spune:

      Pai acuma opozitia e formata din ALDE, Miscarea Populara, M10, si puteti continua dvs.

      In nici un caz noul PNL(adica vechiul PNL + vechiul PDL) care l-au sustinut pe Johanis sa ajunga presedinte.

  8. ion adrian spune:

    Intrebare; Pensiile speciale din ce fond se platesc?Din contributia salariatilor la CAS asemeni pensiilor normale adica contributive ?
    In functie de raspuns putem judeca aceasta problema. :)

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Nicio pensie din sistemul de stat (așa-zisul Pilon I) nu se plătește din vreun fond. Toate, fără excepție, se plătesc din BASS, bugetul asigurărilor sociale de stat, constituit din plata lunară a contribuțiilor cerute de lege celor care au un venit, așa cum zici. Cum BASS e de ani de zile pe deficit, și bugetul de stat trebuie să verse o mulțime de bani, BASS să poată plăti toate pensiile. În aceste condiții, nici nu știu cum s-ar putea separa efectiv un buget pentru plata pensiilor speciale. Dacă am separa doar contribuțiile celor care se bucură/s-ar bucura eventual de această pensie specială (magistrați, înalți demnitari), deficitul ar fi cu mult mai mare, pensiile n-ar putea fi plătite fără o contribuție a celorlalte două bugete. Iar dacă acestea contribuie, a spune că sunt ”separate” e o simplă formalitate fără o acoperire în fapt.

  9. Serban Pretor Serban Pretor spune:

    Avem o noua dovada că atitudinea de dispreţ a pre­şe­din­telui pentru marea masă a alegătorilor nu este una singulară daca vedem re­cent promulgatele legi privind pensiile spe­ciale ale diverselor categorii de pri­vi­legiaţi (si cele care se pregatesc pe banda rulanta, ca s-a vazut ca merge). După ce, în urma unor eforturi susţinute în decursul multor ani (eforturi uneori poticnite de sincope şi împotriviri chiar violente ale celor vizaţi), se reuşise in 2010 crearea unui sistem unitar de pensii, având la bază un principiu unanim accep­tabil, cel al contributivităţii, se revine treptat la tot felul de pensii „de serviciu“ (de parcă ceilalţi pensionari nu au în­deplinit tot activităţi în serviciul statului român) pentru o serie de privilegiaţi ai re­gimului, sub pretextul că munca lor este mai grea sau mai importantă; ne putem întreba de ce respectivele activităţi nu pot să fie retribuite pe măsura difi­cul­tăţii sau a importanţei lor, dându-se astfel posibilitatea prestatorilor să aibă o con­tribuţie la fondul de pensii pe măsură. Nu văd ce comentarii ar mai putea fi stârnite de o astfel de abordare, în afara faptului că ar da o şansă în plus românilor să se sim­tă cu adevărat egali în faţa legilor. Excelenta argumentatia de neconstitutionalitate din articol, dar triste constarile cu resemnarea si cu modul in care judecatorii CC au tratat problema pensiilor speciale ale propriei bresle, cu justificari fara suport.

  10. Alex spune:

    Jos privilegiile clasei politice. Un parlamentar nu ar trebui sa se bucure de nici un drept in plus fata de orice cetatean normal. Dimpotriva, au onoarea si si-au asumat datoria sa reprezinte fiecare mii si mii de votanti si sa munceasca pentru binele tarii si a cetateanului ce i-a votat si ii plateste din taxele si impozitele sale.
    1.indemnizatie cit un salar mediu pe economie – fara pensii speciale, diurne, bani de chirie, deplasare, benzina, orice ae venituri banesti sau cuantificabile in bani.
    2 program de 8 ore pe zi strict monitorizat – sau in parlament, sau in biroul de parlamentar din teritoriu. sanctiuni severe daca chiulesc.
    3 fara vacante parlamentare. durata legala de concediu de odihna. monitorizare atenta pentru cazurile de concediu medical – listarea online a locurilor unde sunt internati in caz de boala.
    4 construirea de catre stat a 3 blocuri cu 300 de garsoniere, nivel de finisare comparabil 3 stele, pentru cazarea gratuita a parlamentarilor ce locuiesc dincolo de o raza de 30 km de Bucuresti, strict pe perioada mandatului.
    5 preturi reale de piata la serviciile oferite parlamentarilor – cantina, spalatorie, etc –
    6 inminarea pe baza de semnatura/lista de inventar la inceput de mandat de laptop, telefon, tableta de servici – monitorizare atenta a dispozitivelor, pentru a fi folosite doar in interes de servici
    7 eliminarea traseismului – pierderea functiei, organizarea alegerilor in circumscriptie pe cheltuiala traseistului. pierderea dreptului de a mai candida vreodata daca schimba formatiunea politica/devine independent in timpul exercitarii unui mandat/perioada de ocupare a unui functii numite politic
    8 limitarea la 2 candidaturi pe viata pt orice cetatean. – are sansa sa convinga doar de 2 ori alegatorii
    9 limitarea la 2 mandate pe viata pt orice cetatean in orice functie / pozitie aleasa sau numita politic. Politica nu poate constitui o cariera publica.
    10 eliminarea oricarei forme de imunitate Calitatea de parlamentar ar trebui sa ii faca sa respecte legile cu mai mare atentie decit un cetatean de rind.
    11 anchetarea din oficiu de catre DNA daca exista o diferenta de 10 % in avere dupa exercitarea vreunui mandat ales sau numit politic
    12 introducerea incompatibilitatii absolute intre calitatea de membru de partid si ocuparea unui post (de orice fel) in orice structura finantata de la bugetul de stat. Sau exercita o meserie pe baze de competenta (angajat la stat) sau intra in structurile de stat prin politica.
    13 calitatea de membru de partid – circumstanta agravanta pentru orice infractiune savirsita. 14 triplarea pedepselor actuale pentru coruptie, mita, trafic de influenta, primire de foloase necuvenite
    Perioada de maxim 2 mandate ce le poate ocupa un cetatean imbracind haina de parlamentar/alta functie numita politic trebuie sa nu devina o ocazie de imbogatire, de acordare de privilegii, de ridicare a unora peste altii.
    Este un inalt serviciu public asumat si onorabil, incarcat cu o imensa responsabilitate, nu o ocazie de “innobilare” a unei restrinse si rapace categorii de cetateni.

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Alex,

      am explicat în articol ce reprezintă, formal vorbind, un ”privilegiu”. Nimic din ce citesc mai sus nu vizează așa ceva, unele vizează – din contră – drepturi garantate cum e cel la asociere…

      • Alex spune:

        NU ne mai putem permite dubla accedere la functii, locuri de munca si job-uri in sistemul de stat.
        Cine e implicat formal in politica – si nu il putem evidentia mai simplu si mai corect decit dupa calitatea de membru de partid – nu are ce cauta intr-un job /functie/pozitie retribuita din bani publici. Poate accede acolo doar daca e ales/numit politic.
        Asa evitam ff clar impanarea institutiilor de stat cu “profesionisti politici”a caror prima obedienta si loialitate e catre formatiunea politica ce i-a promovat.
        Nu se incalca nici un drept de asociere, poti sa te asociezi cit si cu cine vrei, dar daca esti membru de partid, ai unele limitari ce ti le asumi.
        Si poti alege…sau slujbas la stat, sau politruc.
        Din ultimii 25 de ani (poate de fapt ultimii 70) putem invata un singur lucru- in Romania, formatiunile politice sunt de fapt niste tumor extrem de periculoase crescute in corpul social.
        Deci…tre scris pe ele cu litere mari “continut periculos”.

  11. RazvanM spune:

    Roma antica a cazut si pentru ca si-a creat un aparat birocratic prea complicat care consuma prea multe resurse. Dupa ce Cromwell a taiat capul nu-stiu-carui rege britanic, “parlamentarii” alesi sa-i reprezinte pe englezi au pornit un dezmat in care s-au facut pe ei buricul pamantului si au fost maturati de un Cromwell furios de ce a vazut.
    La noi am votat pe cei mai prosti, ciorditori, inepti cetateni ai Romaniei sa ne fie reprezentanti in Parlament. Nu este o gluma, chiar sunt – uitati-va doar la averile acumulate de niste cetateni care au lucrat toata viata la stat. Si acum ne miram de monstruozitatile pe care le fac si cautam modalitati legale de a le repara ilegalitatile. Problema este ca reparam una ei fac 10 noi. Cred ca atitudinea pe care o avem noi este complet gresita. Nu intelegem deloc ce-i aia democratie.
    Democratie nu-i situatia in care votam doua partide, prin rotatie, sa ajunga la putere si sa faca ce vor cu ea. La noi avem nevoie de concurenta noua. Apoi avem nevoie de curatarea in profunzime a institutiilor statului si a firmelor cu capital de stat. Apoi trebuie sa ne uitam la agentiile sau firmele de stat care au fost semiprivatizate, gen Romsilva sau Hidroelectrica, unde jaful se petrece de 25 de ani si unde vorbim de cifre de sute de milioane de euro anual jefuite. Daca ne raportam la aceste gauri negre pe care le acceptam cu o voiosie vecina cu stupizenia profunda, manaria recenta facuta de Parlament cu pensiile speciale este o banalitate demna de niste copii oligofreni.

  12. Alex spune:

    Niste nesimtiti, nici macar nu cunosc legea, dar se plang prin reportaje ca mandatele lor nu se contabilizeaza ca si vechime….

  13. ion adrian spune:

    @Dl. Miron Damian,
    Multumesc pentru raspuns si pentru participare efectiva la diacutiile de pe fir. Nu toti romanii care scriu au aceasta mentalitate anglo-saxona , multi azvarl doar piatra si nu vor sa se mai ude, fiindu-le poate frica ca se vor usca mai greu :) intrand total in arena.
    Sper ca dvs veti ramane inca puti intrucat problema pensiilor din pilonul 1 este foarte importanta.

    Este cunoscut ca elementele fundamentale ale unui pilon de tip 1(model Bismarck, cum se ma numeste) sunt:
    – Intrajutorarea intre generatii prin contributivitate, in sensul ca din banii platiti azi de cei ce lucreaza se achita pensiile celor care la randul lor in trecut au lucrat si au platit pentru cei dinaintea lor, cei de azi la randul lor fiind in viitor platiti in pensie de cei care vor contribui atunci, rezultand ca valoarea totala a pensiilor ce se pot plati azi din aceasta contributie ar trebui sa fie permanent acoperita de sumele stranse azi prin contributie dar in acelasi timp fiindu-le si acoperita pe cat posibil la valoare daca nu si ceva peste(daca societatea cu adevarat evolueaza in mod prosper)
    - Acest sistem este asigurat de stat, intermediarul intre contribuabilul de azi si pensionarul de azi si nu este sustenabil, adica nu se pot restituii decent contributiile din trecut cu care acestia au creditat societatea alimentand fondul de pensii al epocii lor, daca contributia nu are o valoare acceptabila pentru ambele parti pentru asta fiind necesara o crestere a numarului celor care lucreaza dar mai ales a eficientii valorice a muncii lor si nu invers cum se intampla azi cel putin in zona numarului. Fara sa intru in cauzele acestei situatii si care sunt cunoscute afirm iarai un lucru bine cunoscut cum ca statul sustine din alte fonduri(adica tot de la cetateni) fondul deficitar de pensii.
    -Sistemul pilonului 1 trebuie sa fie corect adica echitabil. Indiferent de valoarea care rezulta pentru pensii, care nu e determinata in mod direct de obligatia imperativa a restituirii integrale a contributiei din trecut decat in masura in care conditiile demo-social economice permit acest lucru, corectitudinea fiind realizata pe baza principiului contributivitatii, adica toate pensiile pe durata incasarii pensiei sa fie macar proportionale, daca nu este posibil sa fie cel putin egale cu sumele date in trecut de un contrbutor aflat azi la pensie, rezultand acel punct de pensie al carui principiu si calcul este foarte simplu chiar daca la calculul efectiv pot apare unele probleme.
    - In trecut la noi (nu stiu daca si astazi mai exista asa ceva si poate dvs imi spuneti asta) in comunism (nu mai sunt multi care sa fi lucrat inainte de acesta) si o perioada dupa 1989 pana cand s-a instaurat principiul corect al contributivitatii, erau categorii sociale care nu contribuiau in mod formal adica scriptic , desi aveau salariu pentru o munca prestata(militarii si or mai fi fost si alte categorii profesionale) sau venit tot pentru o munca (taranii colectivizati) si asta a fost un motiv pentru care s-a considerat ca nu li se poate aplica principiul contributivitatii, ceea ce este fals, caci fie scriptic fie nescriptic, fiecare creator de valoare adaugata nu primeste inapoi intreaga valoare ci doar o parte contribuind prin sistemul de impozite la sustinerea statului si a societatii . Oricum in socialism nefunctionand legea valorii, nu se putea calcula in mod obiectiv, adica pe o piata, valoarea real adaugata si sistemul de repartitie era ceva de tip formal simulandu-se doar niste mecanisme, fie in mod contabil fie in fapt, adica practic impartindu-se cumva cu un ochi la proportiile existente in economii reale(capitaliste) intre salariati ceea ce ramanea din valoarea nou creata (si aceea tot greu de evaluat realmente) dupa deducerea fondului de acumulare socialista.
    Trebuie subliniat ca si cei care nu a contribuit scriptic pot primi pensii contributive aproximativ corecte pornindu-se de la o simulare conventionala de contributivitate, de la principiul lui ,b>ca si cum ar fi fost asa adica mai explicit de ex. un muncitor, un inginer si un ofiter care ar fi avut intr-o luna acelasi venit net indiferent ca scriptic au contribuit sau nu la un fond de pensii, sa primeasca un punctaj egal ca si cum si valoarea nou creata bruta ar fi fost identica . Este un calcul conventional dar care rezolva problema pentru aceasta perioada de tranzitie spre un sistem contributiv corect in care fiecare trebuie sa aibe un venit brut la care sa i se calcleze contributiile legale.
    In acest fel, in viitor toti pensionarii vor avea pensii proprtionale cu contributia lor si desigur ca diferentierea se va face prin calitatea si cantitatea muncii depuse, adica a valorii adaugate calculate cat se poate de corect(niciodata perfect) in conditiile actiunii legii valorii si a economiei de piata.Un judecator cu un salariu mare va avea o pensie mare dar nu exista nici-un motiv ca sa aibe una si mai mare decat cea contributiva. Imposibilitatea de a presta doua munci care sunt prescrise pentru anumite meserii/profesii trebuie evaluata in grila de salarizare aplicata influentand astfel in viitor in mod corespunzator si pensia. Un parlamentar care are o indemnizatie sa plateasca CAS la valoarea ei si sa-si adune astfel bani in contul pentru pensii ca orice pensionar care muncind si dupa pensionare si contribuind face acelasi lucru, mai ales ca pensia contributiva cred ca nu este(nu era) si nu trebuie sa fie limitata superior caci este exact, maxim (desi de regula nu), cea cuvenita.
    Un soldat pe campul de lupta, un lucrator de politie operativ sau in diferite profesii riscante trebuie sa aiba sporuri corecte, astfel ca in timpul muncii si in consecinta si in timpul pensiei sa se realizeze proportia echitabila.
    Principiul fundamental trebuie sa fie orice venit trebuie impozitat dar el trebuie sa reflecte real valoarea muncii depuse adica a valorii adaugate prin aceasta

    Pentru pensii si mai mari exista pilonul facultativ-privat(nu doi obligatoriu pana la o anume varsta, ca azi la noi , ceea ce este evident neconstitutional, ceva privat neputand (cu orice risc) sa fie, sa devina obligatoriu decat in comunism-nasterea de copii in perioada ceausescu de ex, si nici acolo nefiind in mod direct impusa, ci prin interzicerea intreruperii de sarcina pana la o anume “norma” de numar de copii.

    Nu stiu exact care este situatia azi dupa ce legea lui Boc initial corecta a fost facuta harcea parcea de diverionistul ordinar , un colonel la pensie al carui nume imi scapa, de vuvuzelele antiromanesti drapate in patriotism kgbist de la antene si alte posturi dusmane romanilor si de partidele aflate in slujba si remorca acestor interese, desigur rentabile mafiei de fapt apolitice si transnationale ce le conduc, motiv pentru care actualmente in hatisul legislativ poate ca sunt si lucruri eronate fata de ce am scris mai sus si care din pacate motiveza solutii si mai proaste.

    Astept un raspuns caci cred ca acestea destul de sumar trecute in revista, poate ar merita o discutie mai ampla aici pe Contributors(si probabil pe peste tot) subiectul fiind destul de vitregit, de lipsit de o discutie serioasa si consistenta, cum sunt cele deschise de dl Cranganu in domeniul resurselor si schimburilor climatice, catatrofa ce ne pandeste in zona pensiilor fiind insa certa si cu un orizont de timp la nivelul actualei generatii de tineri care sunt sau intra in activitate.

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      E un alt subiect acesta, și cred că sunt oameni mai în măsură ca mine să scrie articole despre el. Ce aș putea spune e că principiul contributivității a rămas, în lege, scris de la bun început, clar, categoric… și ignorat. E exasperant asta și la o persoană, cu atât mai mult când vine vorba de funcționarea statului : enunți principiul doar ca să-l ignori apoi fără nicio problemă.

      • ion adrian spune:

        Se pare ca nu ma contraziceti.
        Desigur ca sunt si altii, dar nu-i prea vad si in afara de dvs, doar dl Ciucu sau dna Stoiciu daca nu gresesc prea tare prin omisiune, au abordat subiecte apropiate.
        Dar chestiunea si mai exasperanta este ca este vina noastra care parca am fi crescuti sub zodia lui Rica Venturiano, a celor “petrecuti de noroc” sau, ca s-o spun cat mai pe sleau, conform spusei; “soarele si ……intareste organismul” :)

  14. Corectitudine domnu' ! spune:

    Cati parlamentari sunt in discutie? Si , cu cat cresc pensiile?
    Ia luati de aici:
    “În sistemul judiciar din România funcţionează în prezent 4733 de judecători”.
    “În sistemul judiciar din România funcţionează în prezent 2780 de procurori”.
    Sunt instante cu 36.000 de dosare / an. Sunt instante cu 1800 de dosare/ an.
    Aceste PROFESII “EUROPENE”, INTANGIBILE, PLINE DE TAFNA si cu manifestari nevrotice, cu refulari (gen:”lăbăreală tristă”, “iti f..t una de …”… ), ai caror participanti sunt primii la serviciile medicale (stent-uri, valve, coronografii, angioplastii, RMNuri, operatii si analize in afara – toate gratuite),la recreari: vara pe la Eforie Sud, si iarna prin Poieni. NU CONTRIBUIE CU ABSOLUT NICI UN LEU la bugetu’ asigurarilor !!! Judecatori, Procurori, CSMisti… . CONTRIBUTIE ZERO !!! Sa nu mai spun de soti si de rudele apropiate, iarna si vara in “velegiatura” de recreeere. Ca n’asa, nu poate judele ca sa gandeasca bine, daca nu o stie pe mamitica/tatitu la tratament, la bai sau in refacere .
    Daca te uiti nu pe veniturile or, ci pe declaratiile de bunuri, ramai mut : zeci de terenuri, mii de bijuterii de milioane de euro, sute de mii de imprumuturi, sute de mii de tablouri, zeci de mii de masini (BMV, 4 cercuri si Mercedes) si milioane de imprumuturi.Daca te uiti si pe “face” sau “twit”, ii vezi pozati din Islanda, pana in Kilimanjaro, din Japonia, pana in SUA.
    Ba mai mult, au ajuns sa se judece (si de ce nu, sa si castige) procese de clauze abuzive si discriminare; adica, de ce colega sa aiba dobanda la banca “numa’” de 1,6 % iar eu de 1,8 %? Discriminare curata !
    Pai,dragii Mosului,stiti cat costa astfel de asigurari… ?
    Asta e Ro, si trebuie sa fim corecti.
    Dsicutam si de cei cu zecile de miliarde datorate statului roman (din falimente, stopari la sursa, atrageri de rasundere, … ), PENTRU A CAROR RECUPERARE ANAF nu face nimic?
    Expresiile licentioase nu im apartin si sunt copiate din actele de “mangaiere pe crestet” SI “tragere usoara de urechi” ale une DOAMNE PROCUROR

  15. Vasile M spune:

    N-am auzit, sau poate mi-a scapat, in aceset caz imi cer scuze – nici o reactie de la fosti parlamentari sau de la fostul presedinte care a reformata justitia/statul. Cat priveste, reactia PNL-istilor cu iesirea din sala cand urma votul mi se pare penibila ( de alba-negra); daca legea trece profita si ei de avantaje dar in campanie se pot lauda ca s-au opus. Penibil!

    Cand e vorba de banii/avantajele personale toti sunt uniti “in cuget si simtiri”. Bravos, politicieni romani! Sunteti uniti.

  16. man of war spune:

    bine punctat !
    as face o mica rectificare. n as vorbi doar de pensiile nemeritate si neconstitutionale ci si de “demnitarii” de prisos / inutili. toate aceste caste (sa zicem doar rapace nu si alienate) nu aduc nici un fel de plus valoare (iar rezultatul se vede in starea parabiotica a societatii romanesti).
    cum vine asta ? nu produci nimic (dimpotriva reprezinti o piedica) dar vrei privilegii si remuneratii speciale ? hmmm, prostanacii poate ca nu nteleg lumea n care traim, dar nici sforarii ? sa fie atit de siguri ca toata lumea i proasta ? on va voir.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Miron Damian


Miron Damian

Miron Damian scrie analize politice pe forumuri începând cu 2002, sub pseudonimul Doc. A colaborat cu ziarul Cotidianul si cu revistele Dilema Veche si Revista 22. Din 2006 are b... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)