Coaliţia aflată la guvernare a aprobat acum două săptămâni elementele de bază ale reformei sistemului electoral. Astfel se va reduce numărul deputaţilor, iar alegerea deputaţilor va avea loc în cadrul unui sistem care îmbină avantajele votului uninominal cu exigenţele proporţionalităţii, și trebuie amintit un alt lucru foarte important, că în cazul alegerii senatorilor, sistemul electoral român preia sistemul electoral din Statele Unite ale Americii. În privinţa sistemului de alegere al membrilor Camerei Deputaţilor au existat numeroase dispute, însă pe marginea alegerii membrilor Senatului au existat mai ales critici negative in presă, deşi justificarea modificării este includerea în sistemul de vot al unui mecanism, care indiferent de dimensiunea judeţului şi numărul locuitorilor, oferă un sistem compensatoriu pentru impunerea intereselor mediului rural, care este din ce în ce mai dezavantajată din cauza scăderii semnificative a populaţiei şi a declinului economic din mediul rural.
Sunt convins, că această modificare este în interesul tuturor şi sistemul va fi capabil să reducă efectul de absorbţie impus de către oraşele mari, de capitală în defavoarea zonelor rurale, ceea ce înseamnă o continuă atragere a populaţiei, a resurselor şi a oportunităţilor dinspre periferii spre centru. În calitatea mea de politician maghiar din Transilvania pot afirma că schimbarea sistemului electoral pentru alegerea Senatului este o discrimanare poyitivă față de provincie, care serveşte repoziţionarea zonelor rurale dezavantajate din punctul de vedere al impunerii intereselor față de capitală sau zonele metropolitane a marilor orașe. Sistemul constituțional din America de sute de ani este capabil de reînnoire, este capabil de gestionarea crizelor, astfel nu văd nici un fel de tragedie dacă ne orientăm în această direcţie, în special luând în considerare faptul că în ultimii ani ne-am orientat de la o democraţie parlamentară spre republica semi-prezidenţială, fără modificarea constituţiei.
Însă prin prezenta nu vreau să mă ocup de aceste probleme, ci în conformitate cu titlul de mai sus, aş atrage atenţia asupra faptului că modificările aprobate de coaliţie soluţionează doar în parte şi doar în linii mari disputele publice legate de sistemul electoral. În opinia mea este şi mai important modul în care acest sistem funcţionează în practică, în ce măsură este capabil să reflecte voinţa reală a alegătorilor. Dacă voturile pot fi cumpărate cu pui congelaţi sau zahăr, făină oferită din camioane în găleţi, atunci chiar şi într-un sistem foarte democratic şi perfect, piere esenţa problemei, piere democraţia. Cunoaştem cu toţii problemele existente şi totuşi nu se ia nici o măsură. De accea, în cele ce urmează voi trata trei probleme, pe care le consider fenomene negative, cum ar fi: reglementarea hilară a finanţări campaniilor electorale, turismul electoral şi mita electorală.
Aş începe cu ultima, deoarece acest aspect este reglementat corespunyător de legislaţia în vigoare, fiind însă probleme cu aplicarea legii. Consider că este inutil să arătăm cu degetul spre organele de cercetare penală, deoarece în această privinţă este necesar ca întreaga societate românească să-şi declare refuzul și trebuie să convingă persoanele care participă la acest fenomen că cel care îşi vinde votul pentru un pui congelat sau câteva kilograme de zahăr, poate fi sigur că în perioada mandatului de patru ani va avea de pierdut de sute de ori mai mult. Nu cred, că toți cei, care primesc aceste daruri otrăvite ale patidelor, sunt nevoiași, și nu au ce mănca. Aici este necesară o schimbare de mentalitate, trebuie inițiate campanii publicitare serioase. Elita politică trebuie să ia atitutide față de aceste fenomene, că până la urmă aceaste fenomene au repercuriuni pe întrega a elită politică.
Finanţarea campaniilor electorale este strâns legată de mita electorală. În această privinţă, înţelegând trebuie să constatăm în primul rând, că în această privintă România are o lege clară, uşor de înţeles şi care poate fi impusă cu uşurinţă, Legea nr. 334/2006. Problema rezidă în detalii şi în unele reglementări, care pot fi încălcate fără sancționare. Problema este, că legea nu reglementează în mod corespunzător practica yilelor noastre, când campaniile electorale nu sunt suportate de către partidele politice, de candidaţi, ci de aşa numitele firme prietenești, fundaţii şi organisme mass-media aliate. Acest lucru poate avea mai multe forme, și nu este sancționată de legislaţia în vigoare. Acum, nimic nu interzice ca o agenţie publicitară să ofere un spaţiu de publicitate la preţul de 5 euro/mp unui candidat şi la preţul de 500 euro/mp unui alt candidat. Un alt aspect important este că nicăieri nu este evidenţiat şi reglementat preţul sau contraprestaţiile pentru care un post de radio, televiziune sau o revistă oferă serviciile de publicitate. În această privinţă este necesar un sistem transparent, care exclude sau cel puţin face posibilă sancţionarea faptului ca actorii din mass-media sprijină preferențial campania unui anumit candidat. Este necesar să se asigure condiţii egale pentru toți. În această privinţă există reguli foarte concrete în ţările din vest, ar fi timpul să preluăm aceste reglementări.
Însă, lacunele, problemele de mai sus sunt nesemnificative în comparaţie cu fenomenul turismului electoral. Nu ştim, nu putem cunoaşte datele exacte legate de acest fenomen la alegerile anterioare, însă chiar şi cele mai precaute estimări îl stabilesc la un procent de 5% la nivel naţional, procentaj care poate fi decisivă in cayul alegerilor parlamentare, sau prezidențiale. Într-un stat membru al Uniunii Europene cum este România, care are la îndemână sisteme informatice şi de evidenţă, acest lucru nu poate fi permis. Este nevoie doar de voinţă politică şi modificări legislative pentru stoparea acestui fenomen. Ar fi bine, ca în ziua alegerilor poliţia să nu fie nevoită să verifice autobuzele care circulă pe drumurile publice, ci să se ocupe de menţinerea ordinii publice.
În opinia mea, un sistem de evidenţă al alegătorilor, documentat şi actualizat, bine pusă la punct, ar putea limita acest fenomen dăunător prin faptul că ar impune cetăţenilor cu drept de vot, care nu vor să voteze în localitatea de domiciliu, obligaţia de a se înregistra pe lista localităţii de reşedinţă, concomitent cu ştergerea înregistrării de pe lista din localitatea de domiciliu, cu o zi, două înainte de alegeri. Fiind vorba de numai câteva sute de mii de persoane, nu ar impune un volum de muncă excesiv în sarcina primăriilor şi atunci nu ar exista situaţii în care de exemplu într-un sat din judeţul Dolj apar din senin trei autobuze pline cu oameni din judeţul Prahova. Nimeni nu are nevoie de astfel de situaţii, în special datorită faptului că adeseori auzim din partea liderilor de partid că am fost învinşi la alegeri deoarece ai lor au furat cu mai multă iscusință, decât noi. Listele electorale trebuie bine pusă la punct și în țară și în strănătate. Primăria, sau consulatul trebuie să aibă liste complete înaintea alegerilor cu potențiali alegători, deci sistemul actual al listelor suplimentaretrebuie să dispară din sistem. UDMR este interesat în stoparea acestor fenomene dăunătoare, deoarece noi, politicienii UDMR suntem victime şi nu făptaşi în această privinţă. De aceea, acum, când modificarea legilor electorale este pe rol, v-om veni cu propuneri de modificare legislativă, care să stopeze aceste fenomene negative. Încrederea cetățeanului trebuie căștigată cu candidați și politici bune, cu campanie electorală onestă, nu cu pui congelati sau faină și ulei împărțită în pungi de plastic îninatea alegerilor. Sunt convins, că are o părere similară şi elita politică română, care ar putea face un pas important pentru restabilirea încrederii populației în valorile democratice prin asigurarea unor reguli, care garantează un sistem de vot curat.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
1. Apropo de „mita electorala”. Ca in multe, multe alte cazuri, dezbaterea risca sa deraieze pentru ca porneste de la termeni gresit folositi. Eu nu vad ce justifica termenul „mita” in expresia de mai sus, de exemplu. Dictionarul spune ca mita e un avantaj sau un bun oferit cuiva pentru incalcarea unor obligatii, or, nu exista niciun fel de obligatie a unui cetatean de a vota intr-un anume fel – de fapt, din contra. Exista un drept de a vota in orice fel. Exista inclusiv un drept de a nu vota.
De fapt, de aici ar trebui sa porneasca dezbaterea. Scriam intr-un articol mai vechi ( http://doc.hotnews.ro/absenteismul-ca-afectiune.html )
Este interzis absenteismul? Nu. (Si eu personal nu cred ca ar trebui sa fie) . In acest caz, nu vad niciun fel de motiv pentru care legea ar trebui sa interzica „mita”. NOTA BENE! La fel ca in cazul absenteismului, eu cred ca a vota in functie de atentiile politicianului este, pentru cel care o face, ceva cat se poate de gresit; sunt absolut de acord ca elita politica si civila sa ia atitudine fata de asta. Insa asta e una, a interzice-o prin lege e cu totul altceva! Eu as spune ca partidele trebuie sa declare ca atare astfel de actiuni, extinderea si costurile lor. In mod trasparent.
2. Celelalte doua propuneri sunt foarte bune, mi-ar place sa le vad concretizate…
3.
Da, este un fapt incontestabil la baza acestei justificari, si modificarea tipului de reprezentare la Senat este un raspuns valid. Ma intreb care e justificarea justificarii? De ce anume ar trebui ca „mediul rural” sa isi vada interesele impuse, in dauna celui urban?
Nu contează sistemul electoral, important e ca deciziile esenţiale să fie luate la Bruxelles şi nu la Bucureşti. Lăsaţi-le politicienilor şi populaţiei jucăria electorală, iar România să fie guvernată de oameni cu scaun la cap, de la BNR, CE şi FMI. Aşa vom evita alte catastrofe.
1.”Cabinele” de votare sa permita doar ascunderea buletinului si mainilor corpul ramanand la vedere ( sa se vada ce scoti si ce pui de prin buzunare).
2.Sa se interzica folosirea aparatelor de inregistrare in sectia de votare.
3.Sa ai dreptul sa votezi doar la sectia de votare la care esti arondat cu domiciliu.
4.Sa se voteze pe liste uninominal ( din lista sa votez pe cine vreau, si sa iasa cei cu cele mai multe voturi – dupa sistemul german).
5.Sa se accepte votul alb, pentru nici unul si votul negru, pentru toti, iar cei care nu participa sa plateasca cota parte din cheltuielile cu alegerile respective….
6. Si, daca prezenta la vot este sub 50%+1 alegerile sa fie invalidate si cei care candideaza sa nu mai poata candida la urmatoarele alegeri. Din moment ce prezenta la vot este sub jumatate din populatie, inseamna ca ceilalti nu considera ca respectivii merita votul lor. Deci nu au ce cauta (si ne-prezentarea la vot tot un vot de blam este, votul in alb ar trebui contorizat la procentul celor care nu s-au prezentat).
Cateva propuneri :
1. ref la parlamentarii care reprezinta minoritatile; acestia sunt , cred eu, mai degraba numiti decat alesi; ddar trecem peste asta ; nu ar trebui sa aiba grup parlamentar
In plus, nr de voturi ale acestor parlamentari nu trebuie sa fie decat proportional cu populatia ce o reprezinta, intr-un raport identic cu cetatenii de nationalitate romana.
Cred ca , daca sunt 21 de parlamentari ai minoritatilor , acestia ar trebui sa aiba , probabil max 6-7 voturi, pentru a pastra proportia.
In plus, cetatenii care sunt reprezentati de catre acesti domni , ar trebui sa nu mai fie inscrisi pe listele electorale , pentru ca suntem intr-o situatie de neacceptat , in care forta de vot a minoritarilor este cel putin dubla , daca nu cumva , si in mod cert mai mare
De exemplu , o minoritate care are aprox 1200 de capete ,( nu toti majori, cu drept de vot) are un parlamentar; in plus ei mai si voteaza pe listele electorale ; forta lui de vot este de, probabil 50de ori mai mare decat a unui etnic roman
1. scuze, imi poti da un exemplu de „minoritate care are aprox 1200 de capete ,( nu toti majori, cu drept de vot)” care sa fie reprezentata de un parlamentar?
2. de ce ai vrea sa interzici indivizilor care apartin altor grupuri etnice sa formeze organizatii politice? de ce ai vrea sa le interzici inscrierea pe liste electorale?
sînt chiar curios sa aflu opiniile tale si ti-as fi recunoscator daca mi-ai raspunde. o zi buna!
incercam un raspuns:
Luam ca refeinta recensamantul din 2002; armerni : 1780 de capete; probabil ca sunt 20% sub 18 ani
Norma de reprezentare , din cat m-am documentat, este de :1senator la 160000 locuitori
si 1 deputat la 70000 de locuitori
Ref la inscrierea pe liste electorale, cum am mai zis, daca indivizii care sunt de alte etnii, si au un reprezentant in parlament, sa zicem din oficiu , ce sens mai are sa mai voteze
Minoritarii , pot in opinia noastra, sa-si faca organizatii culturale , gastronomice, artistice, etc, dar , nu organizatii politice pe criterii etnice
Sa nu ma intelegeti gresit: n-am nimic cu minoritarii , am prieteni buni printre ei ,
dar vorba lui Mao : una-i una si alta-i alta
Ok, multumesc pt raspuns. Acum, putina matematica: in România avem 89,5% români, 6,6% unguri si 3,9% alte grupuri etnice.
– cei 3,9% sînt reprezentati in prezent de 17 deputati
– cei 6,6% unguri sînt reprezentati de 20 de deputati si de 9 senatori
– cei 89,5% români sînt reprezentati de 293 deputati si de 126 senatori
Carevasazica, in pofida perceptiei noastre, proportia reprezentarii in parlmament nu e conforma proportiei grupurilor etnice din societatea noastra, ci e usor in favoarea grupului etnic a românilor:
– cei 89,5% cetateni apartinînd grupului etnic român sînt reprezentati de 90,11% din membrii parlamentului
– cei 10,5% cetateni apartinînd altor grupuri etnice sînt reprezentati de 9,89% din membrii parlamentului
O seara buna va doresc!
Cum ramane cu Referendumul din 2009 care indica fara echivoc ca viitorul Parlament trebuie sa fie unicameral si sa nu aiba mai mult de 300 de membri? Cum este posibil sau constitutional sa fie implementata o solutie care contravine evident deciziei luate la Referendum?
Iată de ce este posibil!
Constituțíe, art. 90.
1.Forma aplicată pe surse și bârfe:
„Preşedintele României, după voința Parlamentului, poate să consulte poporul, prin referendum, cu privire la probleme de interes naţional”
2. Forma spirituală pe litere:
„Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional”.
PS.Nu mai reproduc întregul art. 2, dar mă puteți crede pe cuvânt: „Suveranitatea aparține organelor reprezentative, dar o exercită și poporul român prin referendum împotriva voinței exprimate”.
Ar mai fi de reținut:
Prin intermediul unui organ reprezentativ-Președinția- se stabilește și întrebarea pentru referendum. CCR a tranșat și motivat în mai multe rânduri două aspecte:
-atribuția exclusivă a Președintelui României de a stabili problema de interes național;
– neconstituționalitatea restricțiilor existente anterior în Legea 3/2000 în privința stabilirii unei astfel de probleme; fără nicio restricție, Președintele nu este condiționat să se limiteze la un anume fel de problemă ce urmează să facă obiectul referendumului. .
Referendumul era consultativ (si dupa parerea mea o manevra electorala). Guvernarea este un privilegiu al executivului, poporul nu guverneaza ci legitimeaza executivul. Daca poporul roman se simte lezat sa sanctioneze puterea actuala la urne.
Nici un fel de reprezentativitate pe criterii etnice, numai pe doctrine. De aici incolo putem discuta.