joi, martie 28, 2024

Prostia: un risc la adresa securității naționale

Motto:

Ah ce frumos, viitorul luminos

Li se-arată celor idioți.

Deci fii supus, față de cel mai sus-pus

Și nu uita că țara te vrea prost!

(”Sarmalele reci”)

Sintagma ”risc la adresa securității naționale” a devenit o formă fără fond, în limbajul politicienilor și al unor jurnaliști. Când apare o problemă, jurnaliștii intervievează câte un politician care explică (semi)doct, cu morga celui școlit la ”cursul scurt” al unui colegiu de siguranță națională, că ea (respectiva problemă) reprezintă un risc la adresa securității naționale. L-a prins SRI pe un schizofren cu o butelie în portbagajul mașinii? Schizofrenul reprezintă un risc la adresa securității naționale! A fost secetă? Ea (seceta n.a.) reprezintă un risc la adresa securităţii naţionale. Avem o problemă a refugiaților în Europa? Păi, bineînțeles că refugiaţii reprezintă un risc la adresa securității naționale! Însăși Strategia națională de apărare (SNAp), din 2015, se laudă că produce o nouă paradigmă, acea de ”securitate extinsă”, o mare creație științifică a Academiei de Studii de Securitate Națională[1]. Dincolo de exagerarea ”noutății” conceptului (teoretizat cu două decenii în urmă de către Barry Buzan și Școala de la Copenhaga ca proces de ”securitizare” a riscurilor non-militare n.a.) SNAp transformă aproape orice problemă în risc la adresa securității naționale, care necesită atenția instituțiilor de securitate națională.

În acest articol vreau să argumentez că prostia reprezintă un adevărat risc la adresa securității naționale. În acest context nu mă refer la prostie ca necunoaștere sau ignoranță, ci la prostia generată, la nivel academic, de predarea unor cursuri pur speculative sau la prostirea -manipularea opiniei publice, prin intermediul teoriilor conspiraționiste. Prostia, însoțită de o selecție negativă a elitelor, produce un capital intelectual toxic și reprezintă o adevărată amenințare la adresa securității naționale.

Într-un articol, publicat în 2011 în revista „22”[2], explicam de ce mi se pare că politica externă și de securitate națională se află într-o criză de inspirație şi de proiecte adecvate secolului XXI. Presupoziția mea era că paradigma de educare a actorilor-cheie din sistem, bazată pe istoricism și speculații geopolitice, este inadecvată. Istoria național-comunistă nu are utilitate teoretică și practică pentru înțelegerea fenomenelor complexe ale lumii globalizate de azi sau pentru luarea deciziilor politice. De asemenea, geopolitica este un domeniu academic marginal la nivel global, fiind redescoperită, după 1990, în Rusia şi fostele ţări comuniste. Puteţi urmări şi azi articole sau discuţii televizate despre “măreţia” politicii externe ceauşite sau despre importanţa Mării Negre ca nod geopolitic, ce va aduce petrolul caspic în Europa, pe drumul cel mai scurt . Propuneam introducerea unor cursuri strategice în curricula şcolilor de administraţie publică şi de relaţii internaţionale, precum analiza politicilor publice şi foresight-ul.

Care ar fi problema? Abordările speculativ-conspiraţioniste ale acestor pseudo-ştiinţe duc la compromiterea noţiunii de cercetare ştiinţifică, conduc la promovarea semidocţilor şi la reproducerea unor discursuri speculative în formularea politicilor publice. Ca atare, deciziile pot fi viciate, mai ales daca politicienii nu beneficiază de o cultură ştiintifică solidă şi de o gândire critică.

Dincolo de transmiterea de cunoștințe şi abilităţi analitice (capital uman) avem o altă problemă practică: anume promovarea politicienilor şi a funcţionarilor publici, preponderent din rândul absolvenţilor colegiilor de apărare sau de siguranţă naţională.

Aceste colegii au fost înfiinţate cu un rost, în contextul aderării României la NATO, fiind destinate pregătirii elitei civile în probleme de apărare sau securitate naţională. Ele au proliferat însă, astfel încât avem azi colegii de apărare, de siguranţă naţională, de ordine publică, ce pregătesc, prin cursuri scurte, ofiţeri dar şi oameni politici sau oameni de afaceri. Ce li se poate reproşa acestor instituții de lifelong learning? Dincolo de existenţa unor cursuri pseudo-ştiinţifice sunt contestabile: numărul prea mare de absolvenţi (400-500 absolvenţi/an), lipsa unor criterii academice clare în privinţa tezelor de absolvire, existenţa unui corp profesional profesionist cu reputaţie internaţională, interferenţa unor personaje controversate în conducerea colegiilor (de exemplu Gabriel Oprea sau Nicole Tender) şi, mai ales, folosirea reţelei de absolvenţi ca bază de recrutare pentru promovarea în domenii care nu au neapărat legătură cu securitatea naţională[3]. Reţeaua colegiilor de apărare sau de securitate națională a devenit, astfel, o condiţie necesară şi suficientă în obţinerea unor poziţii privilegiate în guvernare, în timp ce nici 10% dintre absolvenţii facultăţilor de administraţie publică nu-şi găsesc un loc de muncă. Chiar zilele trecute, o favorită a sistemului, Elena Udrea, povestea într-un interviu pe B1TV cum aceste colegii sunt „frecţii la un picior de lemn”.

Problema şi mai gravă a fost relevată publicului în această vară, când s-a aflat de acordarea doctoratelor la Academia Națională de Informații, pe baza unor teze plagiate[4]. Totodată a fost revelată şi modalitatea în care a fost creată Academia de Studii de Securitate Naţională, membrii săi primind o rentă viageră echivalentă salariului mediu pe economie[5]. Anterior fusese dezvăluită o situație similară la Universitatea Națională de Apărare ”Carol I” unde, în anul 2010, erau înmatriculați peste 500 de doctoranzi, civili și militari, în științe militare.

Aflam recent că ”rețeaua” absolvenților de colegii de securitate și a deținătorilor de doctorate plagiate, după ce a ”acaparat” administrația publică și sfera politică își propune să fie pro-activă și să formeze o școală de leadership pentru tineri, în domenii precum justiție, administrație publică, politică sau diplomație, sub egida Asociației pentru Implementarea Democrației, condusă de polivalentul Alexandru Cumpănașu[6]. Studiați site-ul indicat (nota 6) și o să descoperiți nume celebre de miniștri, alături de plagiatori. Așadar, procesul pare unul sistemic și sistematic, de recrutare și formare, prin cursuri scurte, după modelul Şcolii Superioare de Ştiinţe Sociale „A.A. Jdanov”, din anii 1950.

Unele personaje din cele de mai sus populează televiziunile de știri, interpretând evenimentele sau manipulând publicul. Între ”maeștrii conspiraționiști” îi găsim pe generalul Emil Strainu, generalul Chelaru, colonelul Pavel Coruț sau generalul Aurel Rogojan ca ”experți” în război psihotronic, bubuli, unguri, masoni sau reptilieni. Unii dintre ei au predat sau au fost invitați și la colegiile de apărare și de securitate națională.

Între ”poveștile” recente din mass-media ies în evidență povestea legată de arma laser cu care Ceaușescu a topit tancurile rusești, în 1968, sau cea legată de uciderea, de către masonerie, a fostului șef al SRI, Radu Timofte (primul doctor în studii de securitate făcut de Gabriel Oprea n.a.), pentru a nu dezvălui ”secretul din masivul Bucegi”. Victimele manipulării sunt atât oamenii fără un background academic solid cât și politicienii. Să ne amintim doar de cazul recent al consilierei generale de PMB, Simona Crețu, dar și de Mircea Geoană, care își explica pierderea alegerilor prezidențiale din 2009 prin atacul energetic al ”flăcării violet”.

Așadar, cred că folosirea unor metodologii și a unor narative cu grad științific îndoielnic în pregătirea politicienilor sau a funționarilor publici civili și militari dar şi manipularea opiniei publice prin teorii conspiraționiste reprezintă o acțiune deliberată de prostire (manipulare) și constituie un risc la adresa securității naționale. Selecția negativă a elitelor, doar pe baza apartenenței la un partid politic sau a unei organizații de alumni periclitează dezvoltarea unei națiuni europene. Când alții acționează pentru transmiterea capitalului intelectual și pentru formarea unor competențe de inovare socială noi perpetuăm prostia și o vindem ca”inteligență emoțională”. William Easterly, un mare economist contemporan, demonstra cum popoarele care au încetat să inoveze au stagnat sau au dispărut.

PS- acest eseu poate fi considerată o contribuţie la “larga consultare publică” despre reforma educaţiei, anunţată zilele trecute de către preşedintele Iohannis.

N O T E


[1] Vezi ”Preşedintele Academiei de Ştiinţe a Securităţii Naţionale, George Maior, prezintă concepte ce ar putea sta la baza Strategiei Naţionale de Apărare” în Adevărul, 17 iunie 2015, disponibil aici

[2] Marian Zulean, ”Aşteptându-l pe… Godet”, în revista ”22” din 22.02.2011, disponibil la: http://www.revista22.ro/articol-9995.html

[3] Vezi articolul „Aparare Națională cu starlete și popi”, Cotidianul, 24 octombrie 2005, disponibil pe Hotnews la: http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1204040-aparare-nationala-starlete-popi.htm

[4] Vezi, între altele, articolul lui Dan Tapalagă „Onoarea generalului Oprea”, Hotnews, 31 august a.c., disponibil la: http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-20390804-onoarea-generalului-oprea.htm sau investigaţiile Emiliei Şercan, „Al treilea plagiat coordonat de Gabriel Oprea…”, disponibil la http://www.hotnews.ro/stiri-esential-20390210-exclusiv-treilea-plagiat-coordonat-gabriel-oprea-bogdan-licu-prim-adjunct-procurorului-general-romaniei.htm , al Sidoniei Bogdan,  „Cine sunt magistraţii și șefii de instituţii făcuţi doctori de generalul-politician Gabriel Oprea”, Romania libera, 11 august 2015 sau Cristian Câmpeanu în România liberă, 3 sept.2015, „Curăţaţi Academia de Informații și Colegiul de Apărare sau desfiinţaţi-le!”, disponibile la: http://www.romanialibera.ro/opinii/editorial/curatati-academia-de-informatii-si-colegiul-de-aparare-sau-desfiintati-le–391591

[5] Vezi ”Academiile” – Aici sunt banii dumneavoastră!, Contributors, 14 iulie 2015, disponibil la: https://www.contributors.ro/editorial/%E2%80%9Dacademiile%E2%80%9D-aici-sunt-banii-dumneavoastra/

[6] Vezi Academia „Leaders 4 Romania” la: http://academialeaders4romania.blogspot.ro/

Distribuie acest articol

24 COMENTARII

    • Orice forma poate fi utilizata pentru multiple scopuri. Eu sunt suspicios atunci cand apar sintagme de genul „larga dezbatere” datorita cuvantului „larga”. In general, pentru a produce un efect de calitate, trebuie utilizati oameni de calitate iar „largimea” este opusa calitatii. Practic, orice bazaconie poate fi produsa daca iti alegi oamenii dupa anumite criterii, nu este nimic suprinzator in asta. Avand in vedere experientele de pana acum, nu am decat motive de indoiala. Sper sa nu am dreptate, de data asta, dar optimismul nu isi are locul aici.

  1. imi aduce aminte :”risc la adresa securității naționale” a devenit o formă fără fond ”
    io vreau sa amintesc celor mai uituci si tineretului,viitorul patriei, ca formula „secret de stat ” era des invocata de comunisti si inainte.frica era ceea ce ei urmareau sa induca in omul de rind.nicioadata nu stiai ce pacoste te poate lovi daca nu pasheai conform directivelor Marelui Partid

  2. Cred ca aveti dreptate si din acest punct de vedere (al prostiei , desigur) Gabriel Oprea ar putea fi , paradoxal , o mare amenintare la securitatea nationala!

  3. Mie de multa vreme mi se parea ca absolventii acestor cursuri sunt dubiosi, acum mi se confirma ca nu am gresit. Toti trogloditii si pupezele din administratia si politica romaneasca sunt absolventi de „Carol I” si SNSPA, cu tot felul de diplome la vedere prin CV-urile lor de doi bani. Insi cu o precara inzestrare neuronala se declara experti in securitate, tot felul de morse competente si ciuvici servesc publicului avid de cunoastere explicatii despre orice se intampla pe plan local sau international. Nu exista in tot peisajul european o tara inundata cu atatia experti si cunoscatori pe metrul patrat cum e Romania. Dar nici un public atat de redus si de infantil cum e cel mioritic, dispus sa inghita pe nemestecate orice doar pentru ca „s-a dat la televizor” sau „a aflat de pe feisbuc”.

  4. Oamenii sunt muritori. Imbatranesc si mor. Asa ca o mare parte din cei care erau capabili sa fie profesori in astfel de institutii sunt pensionari sau morti.

    Le-au luat locul cei care au fost pregatiti de acelasi system bolnav. Cancerul produce tot tumori, ca doar nu o sa produca inghetata la cornet…

    Cei care au cunostinte mai dezvoltate decat clasa a VII-a sunt extreme de putin. Unii au polecat prin alte tari, altii s-au refugiat in tot felul de locuri si meserii, departe de zona academica. Sau au fost nevoiti sa o faca, scarbiti de ce traiau.

    Au mai ramas cativa, putini. Prea putini pentru a re-porni sistemul.

    Poate peste vreo 40 de ani, cand vor fi maturii pruncii de azi – sa se mai schimbe ceva.

    Nu e sufficient de rau pentru a trece la actiune. Am inceput cu o dezbatere. Cu asta om si termina.

    Vreti sa iasa ceva din asta? Un grup de 10-12 specialisti, dispusi sa se sacrifice – ca viata si ca bani- poate propune un process de reforma in vreo 4-5 ani. In vrem 10-15 ani s-ar putea si schimba in mod real.

    Sper doar ca in timpul asta sa nu apara ceva care sa necesite interventia fortelor armate,,,,

    Nu e vorba armata ar fi slaba – am vazut in strainatae ca este capavbila, Doar ca eforturile in situatie de criza nu se rezuma la cativa militari, oricat de bine pregatiti ar fi.

    In ce priveste SRI-ul, mi-e teama ca pregatirea lor profesionala se prabuseste, laolalta cu cea a tarii inregi. Situatia descrisa este doar parte a intregului.

  5. Cum domnule, puneti la indoiala conceptele pretioase (era sa spun „indicatiile pretioase”) emise, in intelepciunea sa, de domnu’ Maior?

  6. Domnule Zulean, ati reusit performanta sa surprindeti perfect o realitate ingrijoratoare in cateva paragrafe. Dar ceea ce descrieti dvs este doar varful icebergului, vedeti doar grupul care totusi, mai mult sau mai putin convins, parcurge cateva materii cu o baza stiintifica dubioasa si se declara experti in domenii precum siguranta nationala, securitate regionala… Exista o serie de publicatii in care isi prezinta capodoperele, sustinute puternic de la bugetul de stat, conferinte, academie, etc. Insa in spatele lor sta masa de middle-manageri si executanti din diverse sisteme care nu au nici macar aceasta spoiala si parcurg absolut formal unele forme de pregatire plagiind absolut fiecare examen si lucrare de absolvire, dar care sunt convinsi ca personajele din varful sistemului sunt adevarate somitati stiintifice in domeniul securitatii de diferite tipuri.
    Singura modalitate de a demasca impostura este de a supune unei analize extrem de critice produsele intelectuale ale respectivilor, cele care se regasesc in spatiul public: strategiile de diferite tipuri, planurile de actiune, analizele si articolele „stiintifice” publicate, chiar si tezele de doctorat. Respectivele analize critice publicate pe Internet pot avea efectul unui dus rece.

  7. Va multumesc pentru aprecierile sau sugestiile primite pe platforma sau in privat. Dintre sugestiile pe care le-am primit in privat si mi se par de interes public semnalez urmatoarele:
    1- cineva imi sugereaza ca ar trebui „verificata” si reteaua de masonerii care prolifereaza si ocupa pozitii in administratie, armata sau servicii. Nu este vorba de contestarea existentei masoneriei ci de o retea de tip mafiot, destinata sa ocupe pozitii de decizie si sa aloce resurse. Un politician absolvent de colegiu de securitate, care mai are si „blessing” din partea serviciilor si face parte din masonerie este „imbatabil”, nimeni nu-l va putea schimba sau controla „civil” sau prinde in flagrant. De verificat, nu am mai multe date.
    2- O alta sugestie interesanta este de a lansa o platforma/manifest si o miscare multi-partizana sau grassroots care sa rezolve problemele semnalate in acest articol. „verba volant”…

  8. Ha… Autorul comenteaza, ca orice alt cadru didactic universitar intr-un context similar, impostura din curtea altora fara a se uita in curtea proprie… recte UNIBUC, unde prolifereaza sectiile de RISE complementare prin „calitatea” ghiveciului curricular propus „calitatii” institutelor de securitate si altor bazaconii „mai superioare”… absolvite de „dormezele” de la primele niveluri ale sistemului. La fel cu alte mastere si cursuri cu denumiri sforaitoare. O dezbatere larga cu privire la evolutia invatamantului romanesc ar fi inutila, fiindca ar participa tot sinecuristii din posturi grase care legitimeaza acea impostura prin norme didactice umflate si „proiecte” si alte combinatii similare… Aceste sectii si altele ca ele au fost infiintate dupa model occidental pentru a mai fi incasate niste salarii de cine traba… iar UNIBUC e celebra doar pentru asta… Alti colegi de-ai dvs. au si recunoscut ca lucreaza intr-o institutie egala valoric omonimelor din Congo, Zambezi sau Kwa Zului Natal si se „resemneaza” ca nu e nimic de facut si-si incaseaza sinecurile de toate soiurile. Asa ca inainte de a semna texte ca acesta, mai intai uitati-va in curtea proprie la ce produceti in materie de „securitate europeana” si abia dupa aia dati sfaturi altora… nu de alta, dar riscati sa cadeti in ridicol, si dupa CV pareti a fi un om serios…
    PS: Nu-mi vorbiti de ce-ar trebui sa fie RISE si ce e in realitate, absolventii unor astfel de sectii sunt numai niste papagali „studiosi” cu diplome de experti, datorita carora va primiti si dvs. leafa

  9. Un sub-titlu la acest excelent text ar fi „Problema spinoasa a României : românii”, ceea ce n-ar reprezenta o exagerare prea mare, dar nu ar fi nici constructiv…Cu toate acestea, inainte de a incerca vreo remediere, este necesara evaluarea lucida a situatiei, si acest eseu o face foarte bine, atat de bine incat devine descurajant…!
    Sursa problemei cred ca este CUMETRIA, acest fenomen specific romanesc, care „corecteaza” structura clasica a familiei, prin importarea de membrii de nadejade (la o adica…), alesi dupa afinitati comune si criterii pur conjuncturale. Reteaua astfel formata, ca sa reziste si sa se dezvolte in timp, are nevoie de un liant puternic, un super-glu al finilor si nasilor, conceput astfel incat sa anihileze orice rezistenta sau interventie neavenita, exterioara grupului.
    Ca sa-si vada linistiti de treburi, nimic mai inteligent (pentru mentalitatea româneasca!), decat afisarea ostentativa de titluri prestigioase, pentru a adormi vigilenta oamenilor de buna credinta, pentru care nimic nu e mai onorabil decat sa fi „doctor”!
    Ca sa nu se piarda timpul inutil cu „convingerea” ireductibililor conservatori de la adevaratele (!!!) universitati, s-au creat altele pe masura candidatilor la titluri !
    Nu le cunosc ponderea in invatamantul superior românesc dar, dupa aspectul general al tarii in absolut toate domeniile, tind sa cred ca aceste pseudo-facultati formeaza astazi MAJORITATEA profesionistilor si a specialistilor din Ro.
    Ce-i de facut?
    Nu stiu…sau poate, o revolutie…?

    • Ce-i de facut? Revolutie sau reforma ? Aceasta-i intrebarea-cheie,. In acest eseu doar am pus degetul pe rana, am definit una dintre problemele grave. Sugeram anul trecut o solutie de tip reforma- REFORMA SISTEMULUI DE SECURITATE- la castigarea alegerilor de catre Iohannis: http://www.contributors.ro/administratie/no-hai-%C8%99-om-mere/ Din pacate, m-am inselat.
      Un mai tanar coleg imi sugereaza o varianta de tip revolutie…vom vedea. Ceea ce pot promite pe termen scurt este sa continui contributia la … Contributors.

  10. @ Curiosu’
    as fi bucuros sa purtam o dezbatere cu cartile pe masa, o analiza comparativa daca vreti. Insa postarea dvs va incadreaza in postura de „trol” sau „postac” ce reactioneaza cu mesaje diversioniste. Subiectul culturii „trolilor sistemului” este un alt subiect, complementar eseului meu. Calitatea argumentarii postacilor confirma teza manipularii opiniei publice prin mesaje „national-comuniste”. Un doctorand tocmai se ocupa de analiza de continut a mesajelor postacilor din Romania, ne-am tot preocupat de trolii rusi dar nu vorbim de trolii nostri, de postacii „de partid si de stat”. Cu ochiul liber se vede cultura lor stiintifica si manipularea de tip maskirovka ruseasca pe care o poarta. Legat de subiectul „curtea proprie” pot sa va indrum sa cititi nota 2, un articol scris in 2011 care se refera la subiect. Din cate stiu eu insa Universitatea din Bucuresti este prima in rankingurile internationale (intre primele 3,5% din cele 20.000 de universitati din lume, evaluate), a parcurs pasi hotarati de reforma, in context ostil, in care „placinta” bugetara si fondurile structurale sunt re-directionate catre universitati-fantoma. Strict despre programele RISE stiu ca exista doar 3, dintre zecile de specializari, organizate la facultatile de Stiinte politice, Istorie si RI si Litere, fiecare cu specificul lor. Exista date publice si transparente, va astept cu acuzatii concrete, in comparatie cu programele pe care vreti sa le aparati. In rest ii las pe colegii mei din acele departamente ale UB sa se apere singuri.

    • Exact, trolii de partid si de stat. Am tresarit cu speranta cand i-am auzit pe cei de la DNA referindu-se la acesti postaci de partid implicati in proslavirea irefutabilei doamne Udrea. Si despre „smear camoaign” organizate de hai sa le spunem „basisti”, iar se poate vorbi si studia mult. Pana acum Antonio Momoc este singurul despre care stiu ca a scris despre fenomen.

      • Bănuiam eu că tot Băsescu e de vină!
        Redevenind serios: aţi auzit cumva de „postacii” plătiţi de guvernul rusesc? Şi de acţiunile lor în România? Dar de posturi de televiziune româneşti complet aservite unor partide, care sunt de mii de ori mai eficiente decât un postac?
        Nu vreu să neg existenţa problemei şi nici să apăr pe nimeni (în nici un caz pe d-na Udrea), dar fixaţia asta este de-a dreptul bolnăvicioasă.

  11. io urmaresc fitzuicili de romanica si acest site; de multe ori deschid articolul functie de titlu,dar dupa primele fraze ma limit de cele mai multe ori la forum. cred ca postacii de partid si de stat sint o problema reala acolo la romanica:ma intreb,de unde atitia bani,chiar acceptind ca sint platiti cu nimic.tara aia e subdezvoltata,nu ,nu doar economic ! si din cei multi care traiesc acolo cine sint cei care folosesc mediul online ?dar cu atitia postaci,unui tinar ii este greu sa discearna manipularea de adevar si atunci nu i de mirare ca lucrurile mai mult regreseaza.
    afara de faptul ca greu gasesti intr o fituica ceva demn de citit;proprietarul fituici e cred in mare masura dependent de partid si stat

  12. Articolul dumneavoastră evidențiază perfect, chiar dacă doar pe nișă, că „diferenţele dintre „cum suntem”/„cum putem fi”, pe de o parte, şi „cum credem că suntem”/„cum cred alţii că suntem”, pe de altă parte, sunt generatoare de stres psihologic, stres care la rândul său întăreşte mecanismele de apărare care menţin discrepanţa (David, 2012). Se intră astfel într-o cerc vicios, care ne menţine în starea defensivă.

    Modelul psiho-cultural ideal al românilor – cum vrem să fim – este definibil în proiecţia lor psihologică: „cum cred că sunt”. Vestea bună este că deşi românii „se cred” aşa „cum nu sunt”, totuşi „se cred” aşa „cum ar putea să fie”. Aşadar, aş spune că proiecţia lor – „cum se cred” – nu reprezintă o iluzie pozitivă, ci un optimism realist. De aceea, în cazul românilor există o şansă foarte mare pentru dezvoltare şi evoluţie în direcţia unui model psiho-cultural ideal.

    Cum ar trebui să arate acest model psiho-cultural ideal? Simplu spus, să creeze cetăţeni inteligenţi, creativi, adaptabili social, cu un bagaj de cunoştinţe declarative şi procedurale vast, cu o personalitate care susţine comportamente prosociale (ex. altruism/deschidere spre oameni/optimism/empatie, etc.). Aş vrea să văd nişte cetăţeni autonomi/independenţi, capabili de o solidaritate socială formidabilă, generoasă, specifică societăţilor individualiste creatoare de instituţii sociale moderne, dincolo de comunitatea colectiviştilor născută din siguranţa în comun a unor cetăţeni nesiguri pe ei (care în România a generat adesea „clanuri” şi „găşti”). Toate acestea vor putea susţine apoi o sănătate psihică şi fizică bună, cu impact pozitiv asupra creşterii speranţei de viaţă şi a fericirii. Dezvoltarea acestei componente psihologice poate să fie parte a unui proiect de ţară, prin care România să nu fie doar o ţară care a aderat la spaţiul european, ci una bine integrată în acest spaţiu.

    Predicţia mea este că făcând o politică educaţională, socio-culturală şi economică înţeleaptă – dar chiar şi în ciuda acestora, ca urmare a presiunii administrativ-economice a UE (şi a infuziei de capital din UE) şi a tinerilor români din ţară şi diasporă -, România va fi nu doar o ţară care a aderat la spaţiul european, ci una perfect integrată şi performantă în acest spaţiu. Ce se va mai păstra din profilul psiho-cultural actual (ex. profilul psihologic de suprafaţă)? Eu cred că puţin, deoarece, ca esenţă (în profilul psihologic de adâncime), românii sunt integraţi în cultura europeană, doar că au fost opriţi în drumul lor de blocajele istoriei, ultimul fiind perioada comunistă. Cât de repede se poate face tranziţia astfel încât profilul psihologic de adâncime să devină unul de suprafaţă? Depinde de cât de repede se pot coaliza indivizii-cetăţenii autonomi pentru a crea reţele sociale moderne care să înlocuiască ca influenţă comunitatea colectiviştilor. Ţinând cont de contextul european în care ne-am integrat, cred că maximum o generaţie (20 de ani) va face tranziţia definitiv, dar speranţa este că schimbarea se poate întâmpla în anumite segmente (ex. economice, academice, etc.) şi mai repede, ca să nu mai avem generaţii de sacrificiu.”
    Sursa: https://danieldavidubb.wordpress.com/2015/03/25/despre-psihologia-romanilor-avanpremiera-ii-a-lucrarii-psihologia-poporului-roman-de-daniel-david/

  13. Legat de toate aceste forme de a parveni prin mijloace ne-etice etc va mai atrag atentie de faptul ca pe linga acceptarea unor lucrari ,plagiate de catre Comisia de acreditare si etc din minister ,aceiasi comisie sau alta da girul prin echivalarea unor diplome ,lucrari din strainatate sub forma unor teze de doctorat, prin care se atribuie si titlul de doctor in stiinte si ce mai decurge de aici, avansari, posturi etc!!! aceste diplome ,lucrari nu au nimic comun cu stagiul de pregatire doctorala si toate cele ce suntb implicate intr-un doctorat !!!

  14. Din nefericire am luat contact cu un program de master organizat de minunata SNSPA si pot confirma faptul ca DRIIE e plin de indivizi incompetenti care se erijeaza ca fiind ,,experti” din sfera securitatii nationale (printre care Mihail Ionescu, George Anglitoiu, Vasile Secares).

    Incearca sa compenseze lacunele din expertiza lor cu mici povestioare haioase, care ajung sa acapareze intregul interval alocat cursurilor. In plus, ii vezi destul de des cu lucrari fara continut, fara idei inovative. fara o tema anume, fara coerenta macar.

    De la niste cadre universitare cu o experienta de peste zeci de ani, am pretentia sa jongleze cu noutatile din domeniu si cu paradigme complexe.

    Nu e de mirare faptul ca au ajuns sa ajute infractori cu lucrari “stiintifice”, cand de altfel SNSPA in ansamblu e o fabrica de bani pentru profesori si diplome pentru studenti, nimic mai mult.

  15. sa nu uitam de incercarea SNSPAului de ase appropia de domeniul securitatii nationale prin vestitul program Security& Diplomacy =Stupidity & Dementia

    Copii nu va duceti la master la DRIIE orice v-ar spune, e o MIZERIE de insitutie. Nu pot decat sa confirm ce spune Bubu mai sus

    Mi-am pierdut 2 ani si banii cu nenorocitul ala de master

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Marian Zulean
Marian Zulean
Marian Zulean este profesor la Universitatea din București. Domeniile sale de interes sunt politicile publice, studiile de securitate și sociologia militară.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro