Home » Administratie »Dezbatere » Citesti:

Referendum pro sau contra Constituției

Miron Damian iunie 4, 2013 Administratie, Dezbatere
53 comentarii 1,812 Vizualizari

Legea referendumului a fost modificată în parlament săptămâna trecută. Pentru a fi aprobat, un referendum național, indiferent de tipul său, trebuie să îndeplinească următoarele condiții cumulate:

1. Să se prezinte la vot peste 30% din alegătorii de pe listele electorale permanente
2. Numărul voturilor valabile să fie peste 25% din alegătorii de pe listele electorale permanente (1)
3. Numărul voturilor ”DA” trebuie să fie mai mare decât numărul voturilor ”NU”.

Modificarea s-a făcut, fără îndoială, în perspectiva revizuirii Constituției – și e o reacție la referendumul de demitere din vara anului trecut. Invalidarea acestuia – în ciuda mizei, mobilizării și fraudării sistematice și masive – a demonstrat cât de greu poate fi trecut pragul de validare de 50%, în condițiile unui boicot semnificativ.

I. E constituțională modificarea?

Dacă întrebăm Curtea Constituțională, instituția care (va) decide formal răspunsul la întrebarea asta, răspunsul ar trebui să fie NU, pe baza jurisprudenței. Anul trecut Curtea a fost chemată să se pronunțe pe o altă lege de modificare a referendumului, care uniformiza condițiile lor de validare/aprobare: pentru toate, un cvorum de 50% și aprobare prin majoritatea voturilor exprimate. Curtea a validat legea(2), iar cu privire la cvorum judecătorii s-au pronunțat în unanimitate astfel:

“Tot astfel, Curtea constată că şi condiţia ce trebuie îndeplinită pentru validitatea referendumului este aceeaşi pentru toate tipurile de referendum, art.5 alin.(2) din Legea nr.3/2000 impunând întrunirea majorităţii absolute care constă în jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, Curtea reţine că aceasta reprezintă o condiţie esenţială pentru ca referendumul să poată exprima în mod real şi efectiv voinţa cetăţenilor, constituind premisa unei manifestări autentic democratice a suveranităţii prin intermediul poporului, în conformitate cu principiul statuat în art.2 alin.(1) din Legea fundamentală.”
(Decizia 731/2012, extras)

Nu doar Curtea Constituțională spune asta, două articole publicate pe Contributors.ro argumentează în aceeași direcție: reducerea pragului de validare nu ar fi constituțională (aici și aici).

În ce mă privește, cu tot respectul pentru autoritatea autorilor acestor puncte de vedere, nu pot să fiu de acord cu ele. Nu văd cum pasajul constituțional privind suveranitatea poporului ar impune un prag de validare al cvorumului, implicația nu se susține nici din text și nici logic. Nu se susține nici măcar prin comparație cu alte state. Sunt destule exemple contrare, de state în care referendumurile de revizuire nu au prag de validare sau pot chiar lipsi cu totul, fără ca asta să implice neapărat știrbirea suveranității. E drept că în alte state acest proces de revizuire este îndeajuns de detaliat în textul legii fundamentale încât să nu poată fi modificat substanțial decât eventual tot prin revizuire. Constituția noastră prevede doar condiția unui referendum, atât și nimic mai mult.

Ar fi trebuit să fie mai precisă apropo de referendum? Da, sunt perfect de acord cu asta. Dar aici vine o distincție de care am mai vorbit: dacă o anumită decizie este sau nu oportună este o dezbatere de tip politic, nu legal. Indiferent cât de proastă ar putea fi, și din câte motive, o decizie este neconstituțională exclusiv în măsura în care contrazice legea fundamentală. Indiferent ce părere avem despre oportunitatea reducerii pragului de validare, acesta nu este impus în niciun fel de legea fundamentală, prin urmare reducerea lui e constituțională.

II. E oportună modificarea?

Dacă tot am făcut distincția, haide să trecem la dezbaterea politică. Lăsând la o parte dacă e constituțional sau nu, este o idee bună să reducem pragul de validare al referendumului? Sigur, răspunsul e o chestiune de opinie politică, dar se poate argumenta o opțiune sau alta la modul obiectiv. Din păcate, lucrurile sunt ceva mai complicate; după părerea mea, este o idee bună în general și în același timp una extrem de proastă pentru scopul specific, punctual pentru care a fost adoptată acum.

De ce e o idee bună? Pentru că pragul de validare face ca alegătorii dezinteresați de o anumită chestiune politică să fie echivalați, pentru scopul deciziei, celor care i se opun. Ironic, dacă cvorumul de validare e legat cumva de suveranitatea populară, legătura are alt semn decât spun cei care l-ar face parte a Constituției. Cât timp îi este perfect posibil să participe la referendum, să aibă o opțiune relevantă și să și-o exprime liber, alegătorul care absentează își arată dezinteresul față de chestiunea supusă referendumului. Decizia lui suverană este să lase stabilirea rezultatului referendumului pe mâna celor care participă. Cvorumul îl împiedică practic să facă asta. Îl trece automat în rândul celor care spun ”NU”.

De exemplu, haide să presupunem că am face o revizuire a constituției pe tema Ordonanțelor de Urgență. Cred că pot prezenta două afirmații cu valoare de fapt, nu doar de dragul argumentării: unu, pentru marea majoritate a cetățenilor români subiectul este unul foarte tehnic, n-ar putea formula o opinie apropo de orice revizuire ar fi propusă. Miza revizuirii ar fi nulă, la fel și motivația de a participa la referendum. Doi, ceilalți alegători, cei care au o opinie bine formată apropo de subiect, ar fi în covârșitoarea lor majoritate pentru revizuirea drastică a Constituției în această privință, pentru a opri practic legiferarea prin OUG. Or, cu toate astea, cvorumul de validare ar face imposibilă aprobarea referendumului. S-ar păstra astfel formulări constituționale care n-au niciun fel de susținere în rândul electoratului. Ciudat mod de a respecta suveranitatea populară!

III. E oportună modificarea acum?

Nu, nu este. Ținând cont de circumstanțele actuale, a susține cvorumul de 50% pentru validarea referendumului este un caz absolut clar de alegere a răului mai mic. Am explicat mai sus de ce cvorumul e rău. Din păcate, este și un obstacol în calea unui rău mai mare: revizuirea Constituției, la modul în care este ea impusă de actuala Putere.

Cum ar trebui să fie făcută revizuirea? Le-a spus-o celor de la Forumul Constituțional un profesor de drept constituțional din Canada: ”Constituția ar trebui să fie despre lucrurile care ne țin împreună, nu cele care ne dezbină”. Mă gândesc că le-a intrat pe o ureche și le-a ieșit pe alta marilor ”specialiști” de-acolo, la fel ca altă remarcă de bun simț complet străină amatorilor de zorzoane constituționale: ”nu putem decreta creșterea economică”. Și modificarea legii referendumului și Forumul sus pomenit sunt parte a unui proces de revizuire lamentabil; lucrurile stau mult mai rău decât acum 10 ani, iar revizuirea de-atunci nu oferă prea multe motive de laudă pentru cei care au dirijat-o.

Cvorumul la referendumul de revizuire a Constituției este un mijloc, inadecvat și păgubos, de a asigura două lucruri esențiale:

a) Aprobarea Constituției este decizia poporului suveran. Mai precis, în decizia asta nu se amestecă turiști electorali, morții de prin Teleorman și alți ”alegători” care votează în numere imposibil statistic, noaptea, după ce observatorii au fost evacuați din secțiile de votare. Nu e afectată de vreo fraudă majoră. Cvorumul ar fi inutil dacă n-ar exista vreo primejdie rezonabilă de acest fel. Însă e ceva mai mult decât o primejdie rezonabilă, în ce privește frauda la referendum vorbim deja de un precedent clar și extrem de grav. În aceste condiții, bun, rău, cum o fi, cvorumul este absolut necesar: același precedent ne arată că e un instrument eficace împotriva fraudei, poate singurul. Toată organizarea, inventivitatea și impunitatea pe care le-am văzut anul trecut ar face relativ ușor furtul a câtorva sute de mii de voturi. Când necesarul urcă la câteva milioane, lucrurile devin ceva mai dificile.

b) Constituția întrunește un consens larg la nivelul societății. Sau, cu alte cuvinte, că este despre ceea ce ne ține împreună, nu despre ceea ce ne desparte. Asta trebuie înțeles: o revizuire constituțională care are suportul a 99% din cei interesați de subiect, fie ei și foarte puțini, este categoric preferabilă uneia care are suportul a doar 50%+1, chiar în condițiile în care votează aproape tot electoratul. Cu atât mai respingătoare e ideea să poată trece o revizuire atât de controversată, nu cu 50% ci cu 12,5%!

Cvorumul de validare are acest efect: din pricină că face eficient boicotul referendumului, impune autorilor proiectului de revizuire să renunțe la modificările care provoacă opoziție, la modificările care ar putea fi respinse de un număr semnificativ de electori. N-ar trebui să recurgem la cvorum pentru scopul ăsta, mai ales că nu distinge între cazuri: poate să blocheze și modificările unanim acceptate, care sunt însă prea tehnice ca să intereseze majoritatea alegătorilor. De asemenea, există moduri mai potrivite de a asigura pe cât posibil această condiție, cum o să arăt mai jos. Oricum, n-ar trebui să avem niciun instrument pentru asta, ținând cont că e un punct de principiu. Politicienii noștri și ajutoarele lor ar trebui să-l adopte ca atare, nu forțați de vreo impunere exterioară: revizuirea ar trebui să evite lucrurile care ne dezbină.

Or, atât de mare trebuie că e încredințarea liderilor USL că propunerile lor de revizuire ar beneficia de un larg suport public …încât de luni de zile le țin la secret. Public aruncă tot felul de povești, că se va clarifica aia, că se va resublinia cealaltă șamd. Jenant, Forumul condus de dl Pîrvulescu a adus experți ai Comisiei de la Viena ca să dezbată nimic. Nu există un proiect concret de revizuire. Nu știm nici acum ce modificări efective, în text, va susține USL – decât eventual pe surse. Asta nu e revizuire, e un fel de farsă. Președintele Comisiei parlamentare de resort a acceptat cu greu ca lucrările să fie publice. Ca o concesie! Îmi imaginez că fără ”concesia” asta, comisia ar fi scos constituția revizuită ca pe-un iepure din joben, peste câteva luni. Iar apoi, iute, iute la referendum că așa dictează protocolul revizuit al USL, până la finalul anului trebuie să avem noua Constituție, cu referendum, cu tot, fără dezbateri, consens și alte prostii din-astea. Reducerea cvorumului de participare la referendum, oricât ar fi de rezonabilă și corectă în sine, este inacceptabilă ca parte a acestei farse.

IV. În concluzie

Reducerea cvorumului de participare la referendum e o măsură constituțională, care ar fi și oportună, dar în alte condiții. Pentru scopul procesului actual de revizuire, reducerea cvorumului este inacceptabilă. Crește primejdia fraudării referendumului și încurajează un proces de revizuire care are deja probleme foarte serioase.

În fine, și în acest caz avem modele testate pe care le putem foarte bine copia, de exemplu cel din Olanda, Belgia sau Norvegia. Principiul lor pentru amendarea constituției este că nu poate fi făcută de același parlament care o inițiază. Primul pas din proces este adoptarea unui proiect de revizuire. Acest proiect modifică efectiv Constituția doar dacă este adoptat din nou de parlament, eventual tot printr-o procedură specială și cu super-majoritate, și numai după un rând de alegeri generale. În acest fel se asigură consensul: li se dă posibilitatea alegătorilor să se pronunțe asupra proiectului de revizuire, în alegeri. Dacă revizuirea e una care divide electoratul, e de presupus că după alegeri nu va mai exista (super-)majoritatea parlamentară care a votat inițierea revizuirii, și procesul ar eșua. Ținând cont la modul realist de caracteristicile sistemului politic românesc, nici în condițiile astea nu ne-am putea lipsi de referendum. În schimb n-am mai avea nevoie, în principiu, de cvorum pentru validarea acestuia.

————

(1) Prevederea nou introdusă este cât se poate de confuză la acest punct: ”Rezultatul referendumului este validat dacă opțiunile valabil exprimate reprezintă cel puțin 25% din cei înscriși pe listele electorale permanente”. Foarte, foarte stupidă joaca asta cu termenii. Legea conține expresiile ”valabilitatea referendumului” și ”validitatea rezultatelor referendumului”. Reprezintă oare unul și același lucru? Nu e clar. Dacă da, de ce două expresii diferite? Dacă nu, care e diferența? La fel, avem ”opțiuni valabil exprimate” și ”voturi valabil exprimate”. E vreo diferență? Nu știm. Există destule motive să credem că intenția prevederii este impunerea suplimentară a unui prag minim absolut, de 25%, pentru voturile ”DA”. Dar …motivele astea nu sunt din text, nici vorbă. Textul vorbește doar de opțiuni valabil exprimate, iar un vot NU este, desigur, o opțiune valabil exprimată. Aș aplauda o respingere a proiectului la CCR pe temei de neclaritate, ar fi o decizie perfect întemeiată.

(2) Ca să lămuresc o posibilă confuzie: în paralel cu legea respectivă guvernul Ponta a adoptat un OUG de modificare a legii referendumului, prin care a eliminat complet condiția de validare a celui de demitere. Curtea nu s-a pronunțat niciodată asupra acestui OUG, pentru că n-a avut cum, deși neconstituționalitatea lui era flagrantă și extrem de gravă, operând într-un domeniu exceptat explicit de Constituție. În urma unor presiuni internaționale fără precedent, parlamentul a adoptat OUG-ul fără prevederea respectivă, reinstituind astfel cvorumul de 50% din legea pomenită în articol.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: ,



Currently there are "53 comments" on this Article:

  1. Leo MC spune:

    O idee de popularizat mi se pare cea pe care se bazeaza sistemul electoral belgian: votul este obligatoriu pentru cetatenii care se inscriu pe listele electorale; daca nu te inscrii, nu te intereseaza procesul electoral; daca te inscrii, nu ai voie sa lipsesti.
    In felul acesta restul reglementarilor legale in vigoare la acest moment in Romania raman in vigoare insa vor fi intelese in stransa legatura cu acest mod de a stabili listele electorale.
    Si terminam [aproape] toate discutiile privind fraudarea votului; sau nu?

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Listele electorale ar fi o idee, mai ales pentru votul din diaspora, și ar fi un instrument bun împotriva fraudei. Însă aceasta e programată, sunt alte elemente anti-fraudă – gen cărțile de alegător -, pe care guvern după guvern le re-adoptă, dar nu pentru următorul tur de scrutin, ci cel peste 4 ani.

    • Liviu spune:

      Poate merge in Belgia, dar sigur nu in Romania: Eu vreau sa votez, ma inscriu pe liste. Dar nu pot pentru ca sunt la sute (uneori chiar mii) de km departare de o sectie de votare. Vezi cazurile cu sectiile din Italia, Spania, SUA, Canada. E corect sa fiu pedepsit ca nu am votat? Evident nu. Asigurati vot electronic, prin corespondenta si atunci da, poate. Si spun poate doar pentru ca si in acest caz consider ca mi s-ar restrange dreptul de boicot. Si asigurati si voutl punctual, nu la pachet ca in perioada comunistilor. Pentru ca pot fi de acord cu unele puncte si cu altele nu. In votul electronic e foarte simplu, si rapid. Dar ar scadea enorm posibilitatea de vot multiplu, asa ca nu se vrea asta…

  2. Liviu spune:

    Constitutia este un act fundamental. Referendumurile pentru modificarea ei ar trebui sa fie validate printr-o dubla majoritate absoluta: jumatate plus unu din voturile validate si jumatate plus unu din judete. In felul acesta nimeni nu se poate juca de-a constitutia.

  3. Martin spune:

    revizuirea constitutiei acum e pura demagogie,vreti asta ,se va face prin referendum nu in OCULTISM,asa cum sa facut,ACESTITREPADUSI DIN PARLAMENT SUNT GUNOAIELE SOCIETATII(multi dintre ei cu dosare penale pe rol)deci niste penali sa decida acum constitutia Romaniei-halal sa ne fi

  4. Mihai spune:

    Intr-o tara in care alegerile si referendumurile pot fi masiv fraudate (cu milioane de voturi), in care in parlament pot ajunge corupti, infractori, puscariabili si puscariasi, in care justitia nu functioneaza (este o minune cind un mare corupt sau un mare infractor este condamnat), in care CNA-ul nu-si face datoria, iar infractorii pot dezinforma, intoxica si manipula electoratul prin intermediul propriilor lor trusuri de presa, este evident ca reducerea cvorumului si modificarea constitutiei nu au decit scopul de a-i ajuta pe infractorii sa nu mai poata fi pedepsiti.
    Doar atunci cind in parlament, majoritari vor fi oamenii cinstiti, corecti, competenti, in afara oricaror suspiciuni (si nu un grup infractional organizat, cum este acum), vom putea sa permitem modificarea constitutiei, iar modificarile trebuie sa se refere, in primul rind, la inasprirea pedepselor pentru corupti si infractori, la blocarea accesului acestora in parlament si in justitie.

  5. curios spune:

    adica 12,5% (sau 25%?) din populatia tarii, cei trecuti de exemplu de 40 de ani sa poata institui serviciu militar obligatoriu de OPT ANI ??? sau sa introduca pasapoarte de trecere de la o regiune la alta?

  6. unul spune:

    S-a demonstrat si asta de vreo 23 de ani de asa zisa ”democratie” ca suntem neguvernabili.
    S-au votat oameni politici si partide pentru o bere si doi mititei asa ca trebuie sa mai invatam ce inseamna DEMOCRATIE si poate nici atunci nu vom putea permite sa lasam o minoritate sa decida pentru majoritate. Si mai mult, un referendum trebuie sa fie ca un ”examen final” in care ne asumam cu totii responsabilitatea si vom trai cu rezultatele acestuia. In Romania ne putem permite sa destitutim un presedinte de tara pentru ca asa vrea un grup de presa si doi moguli.
    Sa fim seriosi si sa invata umili lectia democratiei, tarile democratice au practicat sute de ani acest exercitiu si rezultatele se vad.
    in aceasta nou constitutie ar trebui sa se introduca coruptia ca si crima impotriva statului pentru ca de 23 de ani de comunism cu fata umana nu mai intele nimeni nimic din ce este democratia si cum se aplica.
    o zi buna

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      N-aș zice că suntem neguvernabili!! Din contră, suntem un popor extrem de ușor de guvernat. Problema e în altă parte.

      Degeaba introducem ”corupția e crimă împotriva statului”. Există infracțiuni în codul penal și acum. Eu am propus ceva mult mai fezabil și mai necesar, și anume suport constituțional pentru instrumentele anti-corupție, transparența, de exemplu.

  7. Hantzy spune:

    MD: “Invalidarea acestuia (a referendumului din 2012 n.m.) – în ciuda mizei, mobilizării și fraudării sistematice și masive – a demonstrat cât de greu poate fi trecut pragul de validare de 50%, în condițiile unui boicot semnificativ.”

    In 2012 n-am avut boicot semnificativ. In 2012 cei putini care erau impotriva demiterii s-au prevalat de lehamitea unui numar semnificativ de “indiferenti” dintre cei cu drept de vot pentru a-si impune vrerea desi se aflau, evident, in minoritate. Nu exista o solutie in afara lui DA sau NU, a .i. boicotul sa aiba sens, dar, profitand de regula jocului (impusa si ea arbitrar), si-au atins scopul stand acasa. Asa cum am facut si eu, de exemplu.

    Boicot semnificativ am avut la refrendumul pentru introducerea votului uninominal. Atunci in afara sistemului propus si al celui utilizat mai existau si alte posibilitati. daca e sa calculam dupa cea mai mare prezenta la vreun scrutin, constatam ca mereu vom avea cel putin 40% absenti. Boicotul ar reusi daca exista deci o minoritate de 10% cu aceasta intentie, iar cvorumul de 50% i-ar avantaja numai pe acestia, in dauna celorlalte optiuni, din care una cel putin ar fi majoritara.

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Un sodaj făcut de CCSB cu o săptămână înaintea referendumului de demitere de anul trecut dădea 32% votanți ”NU”. În alegeri s-au prezentat de trei ori mai puțin. Chiar și considerând distorsiunea produsă de fraudă, cifrele demonstrează boicot semnificativ. De asemenea, nu știu niciun fel de sondaj care să arate semnificativ mai mare opoziția la VU decât s-a văzut în referendumul din 2007, ceea ce dovedește absența unui boicot semnificativ. Notez opinia ta politică așa cum a fost enunțată, realitatea o contrazice.

      • Hantzy spune:

        Din cate am aflat de pe Sociollogica in urma cu ceva timp, cei 32% care afirmau ca vor vota NU sunt de fapt proportia din cei 61% care intentionau sa vina la vot, adica sub 20% dintre romanii aflati in tara. Cum rezultatele referendumului se raporteaza la aceasta multime, rezulta ca boicotul a fost nesemnificativ. De altfel, in astfel de situatii sondajele sunt irelevante, ele indicand o intentie de vot intotdeuna mai mare decat prezenta efectiva. O alta anomalie a sondajului mentionat ar indica si un boicot din partea celor ce doreau demiterea, numarul absolut al acestora fiind in scadere fata de sondaj.
        Cum in Romania procentul activ din electorat este de vreo 60%, diferenta dintre acest procent si cel prezent efectiv la urne indica mult mai bine procentul care boicoteaza.

        • Miron Damian Miron Damian spune:

          ”Din cate am aflat de pe Sociollogica in urma cu ceva timp, cei 32% care afirmau ca vor vota NU sunt de fapt proportia din cei 61% care intentionau sa vina la vot”

          Citez fix din articolul respectiv:

          Sondaj efectuat între 18 şi 21 iulie (cel mai nou dintre toate trei).
          61% spun că vor merge la vot.
          Dintre ei, 68% spun că votează pentru demitere (41,4% din românii aflaţi în ţară).
          32% împotriva demiterii (19,5% din românii aflaţi în ţară).

          Rămâne cum am stabilit. Iar următoarele comentarii de acest gen ți le voi șterge fără avertisment, conform precedentului.

  8. L2 spune:

    Buna ziua,

    as vrea sa ridic o alta intrebare legata de un referendum pe tema unei noi constitutii – ce ne facem daca suntem de acord cu o parte din modificarile propuse, dar si impotriva altora. Dam un vot negativ global doar pentru a impiedica introducerea unor articole cu care nu suntem de acord, chiar in detrimentul celor cu care suntem de acord?

    Oare nu ar di mai bun un referendum “articol cu articol”? Sunt de acord ca ar fi mai greu pentru omul de rand sa se pronunte, dar m-ar ajuta sa sustin lucrurile cu care sunt de acord si sa le resping pe celelalte.

    Multumesc

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Un astfel de referendum ar ridica probleme mari în cazul în care modificările individuale funcționează doar împreună. Mai ales în ce privește construcția instituțională, a adopta o modificare și a respinge alta poate să lase întreg proiectul inconsistent. Sigur, se poate adopta o soluție de compromis: parlamentul să grupeze revizurile care vin ”la pachet”, dar atunci mă tem că le-ar grupa pe toate și ne-am întoarce în același loc.

      • L2 spune:

        Intr-adevar, daca totul e la latitudinea unui grup de interese, gruparea s-ar face pe baza intereselor acestora. Dar nu cred ca ar putea grupa tema regionalizarii cu cea a reintroducerii stemei pe steag.

        Oricum este nevoie de o imbunatatire a sistemului de vot la un referendum pentru revizuirea constitutiei pentru ca anumite articole le vor surclasa pe altele (consider ca la anterioara revizuire, tema renuntarii la armata obligatorie a dus la aprobarea tuturor celorlalte – chiar daca ai fi vrut sa spui NU unui articol, era prea important sa spui DA renuntarii la armata obligatorie, si atunci…; de aici o tema de discutie despre manipularea populatiei in acceptarea unor articole delicate prin “fluturarea” unui articol ce rezolva o nevoie/dorinta relativ generala)

  9. io spune:

    Doc,
    doua chestii:
    1) “Există destule motive să credem că intenția prevederii este impunerea suplimentară a unui prag minim absolut, de 25%, pentru voturile ”DA”.”
    Si care-ar fi acele motive?
    Nu, nu exista nici un motiv.
    Intentia CLARA a fost aceea de a valida un referendum cu 12,5% voturi DA.

    2) Pe langa LITERA constitutiei mai exista si principii de drept de care se tine cont.
    Unul din ele e cel al ne-retroactivitatii, celebru deja.
    Altul spune ca nu poti modifica o lege in conditii mai lejere decat ai adoptat-o.
    De aceea unele categorii de legi nu pot fi modificate prin acte normative “inferioare”.
    Tot de aceea nu poti modifica o constitutie cu un cvorum mai mic decat la adoptarea ei.
    Da, nu e neconstitutional sa ai referendum cu sau fara prag, insa e neconstitutional sa modifici constitutia cu un prag mai mic decat ai adoptat-o.

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Io,

      neretroactivitatea legii este un principiu înscris explicit în Constituția noastră. În schimb, ” nu poti modifica o lege in conditii mai lejere decat ai adoptat-o” nu are niciun echivalent în Constituția noastră. Principiul fundamental pentru adoptarea unei legi, la fel ca pentru orice altceva, este cel al supremației constituției, din nou, înscris în text. Legea fundamentală impune o procedură de revizuire, care trebuie respectată.

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Ah, scuze – am fost criptic în exprimarea din articol, că și așa vreau mereu să spun prea multe. Există următoarele motive pentru a crede că s-a intenționat un prag minim al voturilor ”DA”:
      – astfel de prevederi există și în alte state pentru referendum, și au sens.
      – formularea din text nu are sens, diferența între 25% și 30% ar trebui să fie de voturi invalide. De ce s-ar pune un prag de voturi invalide, nu știu.
      – last but not least, există motivarea autorilor acestui amendament, și ei vorbesc acolo de un prag minim pentru ”DA”! Însă, repet, textul *în sine* nu e ambiguu: trebuie 30% de votanți și 25% de voturi valide, DA sau NU….

  10. Cipoc spune:

    Asa da! Asa vreau sa fie presa din Romania! Asta este un articol complet, impartial, justificat! Felicitari si va indemn sa ocupati cat mai mult spatiu in presa pentru ca doar cu o astfel de abordare presa din Romania poate deveni a 4 putere in stat.
    Cat despre modul in care se “faureste” revizuirea constitutiei… este absolut dictatorial! Acest lucru trebuie tocat pe toate sursele presei libere sau de dreapta intrucat doar asa exista o sansa ca aceasta crima la adresa democratiei statului poate fi dezvaluita.

  11. Klopo_Tare spune:

    Intrebare la RadioErevan:
    De ce sunt romanii slabi de Constitutie?
    R.: Pentru ca pe ultimele le-au facut ilegalistii(sau, cu un termen arhaic, dar evocator, nelegiutii).
    Iar cand nelegiutii fac legea, sa te miri de ce merg treburile prost in tara respectiva, inseamna ca esti sfant. Sancta simplicitas!!!

  12. Cetatean spune:

    “Curtea Constitutionala a aratat, in Decizia nr. 736 din 24 iulie 2012, publicata in Monitorul Oficial nr. 216 din 25 iulie 2012, ca referendumul este un «instrument al democratiei directe»”.

    Legea care stabileste un prag de validare (cvorum) a referendumului de 30% este nedemocratica.

    Sa presupunem un referendum pentru validarea Constitutiei. In acest caz, votul se da pentru un “pachet” de masuri, iar votantii pot sa se incadreze in una din urmatoarele patru categorii:
    1. Doresc sa voteze “pachetul” cu DA (chiar daca au unele mici rezerve in cazul unor articole).
    2. Doresc sa voteze “pachetul” cu NU (respingand nediferentiat si netransparent toate articolele din “pachet”, chiar daca cu unele sunt de acord).
    3. Doresc A TREIA CALE adica BOICOTUL, deoarece pentru anumite articole din “pachet” ar vota cu DA iar pentru altele ar vota cu NU. In mod evident ei nu pot sa voteze “pachetul” nici cu DA nici cu NU fara ca sa faca compromisuri (pe care nu doresc sa le faca).
    4. Nu ii intereseaza subiectul.

    Motivatia USL pentru scaderea pragului de validare a referendumului este aceea ca poate sa existe o “apatie” politica favorizata de “promovarea unei campanii de ne-mobilizare la referendum”, in cazul existentei unui prag de 50% + 1. Este evident ca doar votantii de la punctul 4. pot sa fie caracterizati de “apatie” politica, nu si cei de la punctul 3. Boicotul este o forma de atitudine si nu de apatie, este o forma de “revolta” in cazul unei situatii fara solutie acceptabila. Boicotul nu este acelasi lucru cu neparticiparea la vot datorata dezinteresului pentru politica. Un “instrument al democratiei directe” trebuie sa tina seama de optiunile tuturor cetatenilor cu “atitudine”, inclusiv a celor care boicoteaza votul.

    O solutie pentru a ii departaja pe cei care doresc sa boicoteze votul de cei care sunt dezinteresati (in cazul in care se cere un vot pentru un “pachet” de masuri, ex. validarea Constitutiei) ar fi ca buletinele de vot sa aiba trei optiuni: DA, NU si BOICOT (adica nici DA, nici NU). In cazul in care buletinele de vot cu optiunea BOICOT sunt majoritare, referendumul nu este validat. In lipsa acestei solutii nu se poate stii cu certitudine care este procentul celor care doresc sa boicoteze votul, asa ca nu se poate argumenta ca toti cei care nu se prezinta la vot sunt dezinteresati de politica (“apatici”). In acest caz este necesar sa existe un prag de validare (cvorum) de 50% + 1 pentru a evita un rezultat nedemocratic ca si cel din exemplul urmator:

    In cazul unui vot pentru un “pachet” de masuri (ex. votul pentru validarea Constitutiei), daca ar exista o majoritate (ex. 55%) care ar boicota referendumul, atunci, in cazul unui prag de 30%, aceasta majoritate ar fi infranta de o minoritate de 31% care care s-ar prezenta la vot si ar vota (cu DA sau NU), votand inevitabil cu DA anumite articole la care majoritatea ar fi votat cu NU, SAU/SI votand cu NU anumite articole la care majoritatea ar fi votat cu DA. Datorita pragului de 30%, minoritatea ar bate majoritatea, ceea ce este nedemocratic. Pentru ca majoritatea sa poate sa faca un boicot eficient, pragul trebuie sa fie de 50% + 1, adica sa aiba exact aceiasi valoare (numerica) cu valoarea care defineste “majoritatea”.

    P.S. Buletinele de vot cu trei optiuni (DA, NU si BOICOT) ar putea fi folosite la toate tipurile de vot, pentru coerenta. In cazul votului pentru alegeri legislative (de exemplu), BOICOTUL ar insemna un “vot de blam” pentru toate partidele politice, ar fi un semnal ca partidele trebuie sa se reformeze, sa se prezinte cu candidati integrii si competenti.

    • io spune:

      io unu’ n-am inteles teoria ta.
      “In cazul in care buletinele de vot cu optiunea BOICOT sunt majoritare, referendumul nu este validat.”
      adica?
      in prezent, ca sa ai un referendum validat, trebuie ca buletinele cu optiunea DA sa fie majoritare.
      Cum nu poti avea 2 optiuni concomitent majoritare, implicit referendumul este invalidat daca BOICOT e majoritara.
      in plus, e inutil, optiunea NU serveste destul de bine aceluiasi scop.
      problema cvorumului nu se refera la cei care se duc la vot, ci la cei care nu se duc.
      Boicotul este atunci cand o masa RESTRANSA de cetateni deturneaza rezultatul votului unei mase MAI LARGI de cetateni.
      Ceea ce definesti tu drept boicot n-are nici un sens, daca boicotantii ar fi majoritari ar putea stabili prin vot rezultatul scrutinului.

      • Cetatean spune:

        Chiar nu ai inteles nimic!

        In cazul existentei buletinelor de vot cu trei optiuni, exista trei posibilitati:

        1. Optiunea DA este majoritara = Referendumul este validat si modificarile propuse devin lege.
        2. Optiunea NU este majoritara = Referendumul este validat insa modificarile propuse sunt respinse.
        3. Optiunea BOICOT este majoritara = Reverendumul nu este validat.

        “Optiunea majoritara” este cea care obtine cele mai multe voturi.

        Referendumul este validat sau invalidat de catre CCR. Nu exista cvorum deoarece se stie sigur ca cei care nu s-au prezentat la vot nu sunt interesati de politica, fiind departajati de cei care nu s-ar fi prezentat la vot datorita dorintei de a da un “vot de blam” clasei politice, boicotand votul.

        Nu este suficient ca “optiunea NU serveste destul de bine aceluiasi scop” ca si boicotul. Explicatia am dat-o mai sus, printr-un exemplu. Ea clarifica incercarile tale de manipulare:
        1. “Boicotul este atunci cand o masa RESTRANSA de cetateni deturneaza rezultatul votului unei mase MAI LARGI de cetateni” (in exemplul meu vorbeam despre cazul in care “ar exista o majoritate «ex. 55%» care ar boicota referendumul”).
        2. “Daca boicotantii ar fi majoritari ar putea stabili prin vot rezultatul scrutinului” (ar putea “stabili prin vot” doar un compromis, pe care nu doresc sa il faca, deoarece votand cu DA tot “pachetul” ar vota inevitabil cu DA anumite articole la care ar fi votat cu NU. Respingand tot “pachetul” ar invalida NETRANSPARENT anumite propuneri dorite si asteptate, la “pachet” cu cele indezirabile, oferind argumente false unor politicieni populisti).

        • Miron Damian Miron Damian spune:

          Amendament – pentru DA trebuie majoritate *absolută*, altfel opțiunea de boicot se poate întoarce împotriva celor care o au și se pierde noima boicotului.

          • Cetatean spune:

            Nu inteleg logica. Daca o problema are trei solutii, de ce trebuie sa fie favorizata una dintre ele (indiferent care si indiferent de natura ei (ex. “alb”, “gri”, “negru”).
            Daca optiunea DA (“alb”) are mai multe voturi decat optiunea BOICOT (“gri”), castiga optiunea DA (“alb”). Daca optiunea BOICOT (“gri”) are mai multe voturi decat optiunea DA (“alb”), castiga optiunea BOICOT (“gri”).

            P.S. In exemplul dat, presupunem ca optiunea NU (“negru”) are cele mai putine voturi, in ambele cazuri.

            • Miron Damian Miron Damian spune:

              Logica e foarte simplă, ține de natura boicotului. Cum spuneai, a treia opțiune este pentru cineva care, în ordinea priorităților

              1. E interesat de subiect (absența la vot, în condițiile unui cvorum redus sau inexistent îl echivalează cu un dezinteresat)
              2. NU dorește aprobarea revizuirii
              3. Dorește să protesteze la adresa procesului în sine, mai degrabă decât la adresa fondului revizuirii (altfel ar vota NU).

              Problema e că, dacă le dai aceeași șansă (nu ”favorizezi”) – atunci cei care ar boicota probabil o sa voteze NU, pentru că altfel riscă să se despartă voturile și să se revizuiască constituția. E votul util.

              De asemenea, e un motiv pentru a favoriza alternativa la DA: e status quo-ul. DA e revizuirea, de asta trebuie sa aibă opțiunea majoritară, la modul absolut.

        • io spune:

          n-are nici un sens ce spui.
          daca o masa e majoritara, e suficient sa se prezinte la scrutin pentru a-si impune alegerea.
          pentru ei, nu e nici o diferenta intre un referendum nevalidat si unul “respins”.
          SINGURA situatie in care e posibil boicotul este cand masa majoritara este SUB CVORUM.
          (intentia clara a USL a fost de a aduce cvorumul SUB masa de votanti proprii,
          astfel incat sa impiedice BOICOTUL)
          de ce-ar avea nevoie de boicot o masa majoritara?
          ce situatie rezolva prin boicot si nu poate rezolva prin vot, o masa majoritara?
          poti raspunde? ha?
          mai apoi, sugerezi ca o propunere de referendum se voteaza in bloc.
          fals: la referendumul cu votul uninominal au fost 2 intrebari si s-a raspuns separat pentru fiecare. depinde doar de organizatori.
          orisicum, nu vad cum optiunea de boicot ar rezolva problema asta.
          sau vrei sa spui ca prin boicot transmiti automat ca nu esti de acord cu ANUMITE prevederi?
          pfuaiiii! si cum faci acest lucru? ca exact asta spun si cei care voteaza impotriva.
          si in definitiv, la ce-ar folosi?

          P.S.
          te rog sa renunti la atacuri de genul “manipulezi” etc…
          aici ne exprimam opiniile, fie ele si contrare, in mod civilizat, si cam atat.

          • Cetatean spune:

            [...]
            Cum sa interpretez argumentul tau “la referendumul cu votul uninominal au fost 2 intrebari si s-a raspuns separat pentru fiecare. depinde doar de organizatori”, cand am spus limpede: “sa presupunem un referendum pentru validarea Constitutiei” si cand am folosit cuvantul “pachet” (nu 2 intrebari!!!) de 11 ori ?!

            Discutia noastra nu mai are sens. Eu iti vorbesc despre “mere” iar tu imi explici despre “pere”.

            • io spune:

              [...]

              apropos, Constitutia se voteaza in ansamblul ei, nu articol cu articol,
              iar forma de boicot propusa de tine nu duce la posibilitatea de a fi votata selectiv,
              deci nu rezolva nimic.
              pot vota impotriva adoptarii Constitutiei si cei care nu-s de acord cu un articol ,
              si cei care nu-s de acord cu niciunul si cei care nu-s de acord cu procedura, cu comisia condusa de Antonescu, cu teoria evolutionista, de chichi, sau orice alt motiv imaginabil.
              dupa cum, la fel de bine pot vota pentru adoptarea Constitutiei si cei care se regasesc
              intr-un singur articol din propunerea de revizuire (maghiarii?).
              validarea constitutiei se face prin vot DA la referendum, invalidarea prin vot NU, nul sau absenta, indiferent de motivul fiecaruia.
              solutia propusa de tine cu cele trei optiuni din care cea cu mai multe voturi e castigatoare
              nu are sens la un referendum, ti-a explicat Doc de ce, intr-o logica impecabila.
              totusi, exista si diferente intre un referendum si un sondaj de opinie.

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Întru-totul de acord, Cetățean. Dar argumentația ta nu contrazice punctul meu de vedere. Nu reducerea cvorumului este problema, ci absența unui mod de a exprima formal respingerea ambelor opțiuni de la referendum.

      N-aș avea obiecții dacă CCR va respinge legea pe motiv că lasă electoratul fără posibilitatea de a exprima o opțiune împotriva ambelor variante, din contră.

      • io spune:

        Doc, cele doua variante propuse sunt:
        a) doriti ca aceasta sa fie noua Constitutie.
        b) nu doriti ca aceasta sa fie noua Constitutie.
        care ar fi varianta impotriva ambelor?
        doresc, dar numai anumite articole?
        atunci, singura solutie ar fi validarea articol cu articol.
        dar desigur, si acolo ar putea aparea probleme,
        ca un articol poate avea mai multe alineate.
        bun, atunci validarea alineat cu alineat.
        ei, dar nici asa nu e perfect,
        ca alineatul n-ar fi chiar rau daca in loc de x ar aparea y etc…
        in felul asta nu se mai termina niciodata.
        lucrurile astea ca nu sunt de acord cu anumite chestii tine de dezbaterea publica,
        de procesul legislativ (dezbatere in comisii, amendamente etc…), nu de vot.
        ce-i drept ca la noi dezbaterea publica a fost o farsa,
        insa trebuie inteles ca nu poti modela prin vot forma noii Constitutii,
        pentru asta exista pasii precedenti din procesul legislativ.

        • Miron Damian Miron Damian spune:

          Întrebarea e, de ce s-ar dori o a treia variantă? Răspunsul ține de caracterul referendumului de expresie a suveranității populare. Prin democrații neoriginale, asta înseamnă că decizia lui e bătută în cuie. Referendumul nu poate fi repetat și nici ignorat. De asta, e un instrument destul de rar folosit și doar în situații (sau țări) excepționale: este un instrument mult, mult prea tare.

          Or, haide să presupunem că eu am obiecții majore și de constituția actuală și față de modul în care are lor revizuirea ei. Ce pot face? Dacă votez NU, atunci implicit contribui la decizia că revizuirea în sine e un lucru prost, și că trebuie să rămânem cu constituția actuală, minim 5 poate 10 ani! De asta, trebuie să am o a treia variantă care să spună, în esență. ”Aș vrea să fie revizuită constituția, dar nu cum o faceți voi”.

          • io spune:

            “Dacă votez NU, atunci implicit contribui la decizia că revizuirea în sine e un lucru prost , și că trebuie să rămânem cu constituția actuală, minim 5 poate 10 ani”.
            aici cred ca n-ai dreptate.

            mai intai, intrebarea de la referendumul de revizuire (daca la el te referi) nu se refera la ideea de revizuire, ci la un nou proiect de constitutie cu tot ce vine la pachet: ideea revizuirii, procedura, continutul, oportunitatea etc…
            ca sa fie cum spui tu, ar trebui sa existe 2 intrebari diferite la acel referendum:
            1) doriti revizuirea actualei Constitutii?
            2) sunteti de acord cu proiectul propus pentru noua Constitutie?

            apoi, daca proiectul propus nu intruneste voturile necesare, ce anume impiedica autoritatea legiuitoare sa initieze altul? peste un an, doi etc…

  13. Preşedintele Traian Băsescu declara, în 23 ianuarie, că poate fi o soluţie reducerea pragului de cvorum pentru validarea referendumului la 30%, cu condiţia să fie create condiţii să voteze şi pentru cei 3 milioane de români din străinătate, prin introducerea votului prin corespondenţă.

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      A precizat și la ce anume ar fi această ”soluție”? Fără îndoială că statul român ar trebui să creeze condiții pentru toți cetățenii români care ar vrea să voteze, vorbim doar de un drept constituțional pe care îl au. Dar asta nu are nicio legătură cu dezbaterea despre cvorum sau condițiile de revizuire ale constituției.

  14. iosiP spune:

    Problema principala este alta: sa presupunem ca nu vreau sa fie adoptata noua constitutie.
    In mod normal optiunea este clara: merg la vot si stampilez “NU”! Doar ca, daca se impune un cvorum de 50% sunt pus in situatia de a evalua daca este bine sa fac acest lucru, sau este preferabil sa nu merg la vot.

    Cred ca acest rationament a fost facut si la referendumul privind demiterea presedintelui…

  15. George Gafencu spune:

    Problema majoritatii referendare este falsa.

    In loc sa se coboare pragul de adoptare a Constitutiei, mai bine s-ar lucra in urmatoarele directii:
    1. Inregistrarea si deregistrarea alegatorilor pe listele electorale permanente. Numai cei care se inregistreaza sa voteze sunt luati in considerare la cvorum. Practica e curenta in SUA si merge bine.
    2. Facilitarea procesului de vot prin introducerea votului anticipat sau prin corespondenta pentru toti romanii, nu numai pentru diaspora. Asa ar dispare toate sectiile speciale, urnele speciale de vot si alte cele care duc cu gandul la frauda.
    3. Voturile sa fie numarate electronic prin scanare (voturile sunt tot de hartie si se pastreaza ca dovada) si eliminarea stampilei de vot. Se practica cu success in SUA de asemeni.

    Daca se fac toate astea, pragul referendumului poate fi chiar ridicat mult peste 50%, pentru ca e mult mai usor de atins.

    De exemplu, in SUA un amendament constitutional se adopta prin plebiscit daca trei sferturi din statele americane il adopta, ceea ce ar fi teoretic 75% din populatia SUA (in fapt majoritatea se obtine in trei sferturi din state).

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Da, fără îndoială că dacă se consideră doar cei care și-au anunțat din timp intenția de a veni la vot, cvorumul poată să rămână – nu mai există primejdia ca cei care absentează la vot să fie considerați dezinteresați. Însă… lucrăm cu ce avem. Nu există pe moment ideea de înregistrare pentru vot.

  16. Cornelia Neagu spune:

    Domnule Miron Damian,

    Afirmaţi în articol că “Reducerea pragului de validare e constituţională”.

    Dimpotrivă, reducerea pragului de validare a unui referendum (a cvorumului) este neconstituţională, pentru că:
    1. În democraţie numai o majoritate are dreptul să ia hotărâri, iar un prag de 30% ar permite minorităţii să ia hotărâri, ceea ce este nedemocratic.
    2. Reducerea pragului fiind nedemocratică, ÎNCALCĂ art.1 alin. (3) al Constituţiei României se precizează că România este un stat democratic.

    *
    În ceea ce priveşte afirmaţia făcută în finalul articolului la punctul (2), că nu s-ar fi pronunţat Curtea Constituţională asupra OUG de modificare a referendumului (OUG nr. 41/2012), precizez:

    25 iunie 2012:
    SENATUL a votat (Camera Deputaţilor votase deja) o propunere legislativă (un proiect de lege) pentru modificarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

    27 iunie 2012:
    Împotriva proiectului legislativ, parlamentari PDL au depus la Curtea Constituţională sesizări privind neconstituţionalitatea lui.

    5 iulie 2012:
    Guvernul a emis OUG nr. 41/2012, privind modificarea Legii nr. 3/2000, privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

    10 iulie 2012:
    * CURTEA CONSTITUŢIONALĂ a emis Decizia nr. 731 din 10 iulie 2012 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 3/1992 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului (decizia a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 478 din 12.07.2012).

    În decizie, Curtea Constituţională A CONSTATAT că şi OUG nr. 41/2012 vizează modificarea art. 10 al Legii nr. 3/2000.

    Curtea Constituţională A MOTIVAT decizia sa:
    „Curtea constată că şi condiţia ce trebuie îndeplinită pentru validarea referendumului este ACEEAŞI pentru toate tipurile de referendum, art. 5 alin (2) din Legea nr. 3/2000 impunând întrunirea MAJORITĂŢII absolute”.

    Curtea Constituţională A DECIS că:
    „Demiterea preşedintelui cu votul exprimat de majoritatea celor care merg la urne este constituţională în măsura în care la referendum PARTICIPĂ jumătate plus unu din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente”.

    17 iulie 2012
    Prin decretul nr. 506/17 iulie 2012, Legea privind modificarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului a fost promulgată de preşedintele interimar Crin Antonescu şi a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 489/17 iulie 2012.

    (Legea nu mai conţinea referiri la cvorum, dar modifica anexele la lege privind listele provizorii, ştampilele, urnele, etc. Modificări care ar fi permis frauda).

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      “În democraţie numai o majoritate are dreptul să ia hotărâri, iar un prag de 30% ar permite minorităţii să ia hotărâri, ceea ce este nedemocratic.”

      Nu. Am explicat in articol de ce. Majoritatea si minoritatea se refera la cei care aleg sa se pronunte pe un subiect. Intr-un numar mare de democratii incontestabile referendumul, daca exista, nu are prag de validare.

      Multumesc de precizări.

      • Cornelia Neagu spune:

        Da.

        Fie situaţia în care în parlament trebuie să fie votată o lege.

        1. Dacă în sala de şedinţe este prezentă majoritatea din totalul parlamentarilor, se supune legea la vot, se votează şi rezultatul poate fi adoptarea sau respingerea ei (după cum a votat o altă majoritate, majoritatea celor prezenţi, care au ales să se pronunţe).

        2. Dacă în sala de şedinţe nu este prezentă majoritatea parlamentarilor, adică este prezentă o minoritate, acea minoritate nu are dreptul să ia nici o hotărâre şi legea nu se votează.

        • Miron Damian Miron Damian spune:

          Nu. Acolo discutam de cvorumul parlamentar, precizat ca atare in Constituția noastră. Cvorumul popular la referendum nu există în Constituția noastră, prin urmare reducerea lui e constituțională.

          • Cornelia Neagu spune:

            Domnule Miron Damian,

            Da, reducerea pragului actual de validare a referendumului este neconstituţională.

            Conform DEX:
            CVÓRUM n. Număr minim de participanți care este necesar, potrivit legii, pentru ca o adunare să poată lua o hotărâre valabilă. /<lat. Quorum

            Observaţii: Cvorumul nu poate fi jumătate din total, pentru că este nevoie de o diferenţă între prezenţi şi absenţi. Deci cvorumul poate fi sau majoritar sau minoritar.

            *
            Dumneavoastră spuneţi că nu există în Constituţie un articol care să precizeze ceva despre cvorum şi despre mărimea lui, deci este constituţional să se micşoreze cvorumul actual.
            Fiind vorba de o acţiune (de reducere), este normal să mă întreb: Este POSIBIL să se micşoreze cvorumul actual fără a încălca legea?

            Eu spun altceva: Precizez că micşorarea cvorumului actual nu este posibilă, fără a intra în conflict cu Constituţia.

            Explic:
            Cvorumul actual la referendum este cu unu mai mare decât jumătate din numărul total al alegătorilor, deci este CEA MAI MICĂ majoritate posibilă.
            • Să micşorăm acest cvorum cu 1 nu este posibil, pentru că ajungem la jumătate şi un cvorum nu poate fi jumătate din total.
            • Este posibil să micşorăm acest cvorum cu 2 sau mai mult, dar obţinem un cvorum minoritar şi intrăm în conflict cu Constituţia, pentru că, aşa cum deja am arătat (în comentariul despre neconstituţionalitatea cvorumului minoritar de 30%), un cvorum minoritar este nedemocratic şi neconstituţional.

            În concluzie, reducerea pragului actual de validare a referendumului este neconstituţională.

            • Miron Damian Miron Damian spune:

              DEX-ul nu e sursă legislativă. DEX-ul explică doar un termen, în context. Contextul, după cum citim chiar în definiție, se referă la o adunare, și se referă explicit la lege. Exact cum spuneam.

              Legarea cvorumului de orice fel de majoritate nu are temei, nici măcar în DEX. Nu există așa ceva. Recitiți definiția, dacă tot ați enunțat-o!

              Concluzia e rezultatul unui pseudo-raționament, prin urmare nu se susține.

              Iar noi intrăm rapid în zona de non-dialog, care e moderată.

  17. Bart Miles spune:

    Propunerea legislativă privind scăderea cvorumului de participare la referedum a fost dezbătută şi adoptată în Comisia juridică a Senatului. Opoziţia a averizat: „Noi vom mobiliza electoratul să nu participe la referendum” (Vasile Blaga). PDL a dezaprobat în mod constant intenţiile majorităţii de a reduce cvorumul de participare considerând că este vorba de un veritabil „atac la popor”. Deunăzi parlamentarul european Cristian Preda declara la rândul său că este de acord cu fostul preşedinte Ion Iliescu în privinţa menţinerii pragului de participare de 50%. „O revizuire a Constituţiei care ar fi acceptată cu o mână de voturi ar delegitima întregul proces”.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Miron Damian


Miron Damian

Miron Damian scrie analize politice pe forumuri începând cu 2002, sub pseudonimul Doc. A colaborat cu ziarul Cotidianul si cu revistele Dilema Veche si Revista 22. Din 2006 are b... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)