Home » Administratie »Opinie » Citesti:

Regionalizare. Federalizare. Romania are nevoie de un nou model economic

Dragos Damian februarie 25, 2016 Administratie, Opinie
29 comentarii 1,756 Vizualizari

Cu cizmele murdare de noroiul din linia intai a reindustrializarii strabat cu darzenie saptamanal inainte si inapoi drumul de la Cluj la Bucuresti (care dureaza 6 ore indiferent ca mergi cu masina sau avionul) pentru a lua lumina de la guvernanti si a intelege care este directia economiei de la specialisti. Si profit de fiecare data la fiecare drum spre a participa la o masa rotunda, conferinta, forum, in care analistii ne arata date statistice deloc optimiste si pun intrebari incomode cu privire la directia afacerilor. La conferinta la care am participat astazi, de exemplu, se punea problema daca trebuia sa ne indreptam spre o economie bazata pe consum sau una axata catre exporturi. In conditiile in care politicile publice din ultimele 12 luni indica o relaxare a fiscalitatii in scopul intensificarii consumului si in care numarul de mall-uri pe cap de locuitor creste mai tare ca PIB-ul, nu cred ca trebuie sa fi rocket-scientist sa intelegi incotro este „impinsa” economia, cu pericolele si riscurile acestei binefaceri.

M-a frapat insa, in cele cateva prezentari, situatia aparent stralucita a unor indicatori economici ai unor tari vecine care nu au atuuri economice semnificative (si nici cresterea cu care ne laudam noi): Bulgaria, Serbia, Macedonia, Croatia, Slovenia, Ungaria, Cehia si Slovacia. Infrastructura rutiera, feroviara si maritima exceptionala, sistem energetic logic si performant, directii economice strategice multianuale si articulate, fructificare resurselor din turism sau a vecinatatii cu marile puteri industriale, etc., sunt atuuri care le fac deosebit de atractive pe termen mediu si lung.

Si asta in ciuda unei contemporaneitati mult mai zbuciumate decat a noastre, fiind obiectul multor furtuni geopolitice, razboaie civile chiar, comasari si dezlipiri de teritorii (mai tine minte cineva fosta Cehoslovacie sau fosta Iugoslavie?) si avand sisteme de administrare diverse si traiectorii europene diferite (unele sunt membre UE, unele nu, unele sunt insa par a se comporta ca si cand n-ar fi, etc).

Ce surprinde ca numitor comun pentru cele 8 tari mentionate mai sus este suprafata geografica mica si foarte mica si populatia de sub 10 milioane de oameni, mergand in doua cazuri pana la sub 2,5 milioane. Iar in aproape toate cazurile PIB per capita este mai mare decat in Romania (exceptie facand Serbia si Macedonia, dar daca ne uitam la rata de crestere an de an a PIB-ului sa nu fie o surpriza daca in 5 ani ne vor intrece).

TARA SUPRAFATA (kmp) POPULATIE (mil) PIB / CAP LOCUITOR (mii $)
2013
BULGARIA 111,000 7,3 7,5
SERBIA 89,000 7,3 6,2
MACEDONIA 26,000 2,1 4,4
CROATIA 57,000 4,4 13,1
SLOVACIA 49,000 5,4 18,1
SLOVENIA 21,000 2,1 22,8
CEHIA 79,000 10,5 18,2
UNGARIA 73,000 9,8 13,6
ROMANIA 239,000 19,9 9,4

Sa fie o tara cu un teritoriu mai mic si o populatie sub 10 milioane mai usor de administrat iar programele de dezvoltare economica sa fie mai usor de implementat, deci mai eficiente, ducand la rezultate durabile? Pattern-ul de sus pare a da dreptate acestei teorii, iar planurile de reorganizare administrativ-teritoriala a Romaniei sunt aliniate acestui deziderat.

Sa fie un eventual proiect de federalizare un model de dezvoltare economica chiar mai bun, descentralizand si de-birocratizand pana la extremis?

Cred ca oamenii de afaceri si analistii trebuie sa provoace mai mult guvernantii sa se aplece asupra unor modele neconventionale si curajoase de dezvoltare economica, pentru ca ne dorim cu totii ca Romania sa nu mai fie vazuta ca ”periferica”. In conditiile in care se pare ca batem pasul pe loc pana in 2020 fara lideri straluciti, fara un plan serios de tara si fara un model economic articulat – iar 2016 este oricum pierdut.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "29 comments" on this Article:

  1. Harald spune:

    O țară cu un teritoriu mai mic și cu cu o populație de sub 10 mil.loc e mult mai ușor de reformat. Slovenia, de exemplu, e cam cât județele Iași, Botoșani și Suceava luate împreună. Umplerea Sloveniei cu autostrăzi nu putea să fie prea complicată, așa că s-a rezolvat foarte repede, iar performanța economică nu a întârziat să apară.

    Pe de altă parte, pentru dezvoltarea economică, distanța față de Frankfurt este cea care contează, iar criteriul ăsta nu se va schimba în timpul vieții noastre. De asta Vasluiul nu va deveni Oradea și nici Clujul sau Timișoara nu vor deveni Ljubljana.

  2. Corneliu Moisei Corneliu Moisei spune:

    Ce-ar fi daca am compara mere cu mere? De ce sa nu tintim mai sus? Este o tara comparabila cu Romania, ba chiar mai mare, cu dificultati teoretic mai mari, care reuseste sa fie mai sus decat noi, si anume Polonia
    SUPRAFATA 312,679 km2
    POPULATIE 38,483,957
    PIB / CAP 25,247
    Si are performante bune in cresterea economica. Polonezii au facut tot ce au putut ca sa stimuleze cresterea locurilor de munca si absorbtia fondurilor europene.

    In spiritul regionalizarii (ca federalizarea deschide alta cutie a Pandorei), cea mai potrivita pare a fi propunerea lui Johannes Hahn : https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Rom%C3%A2nia_admi_proiect.png
    Actualele regiuni de dezvoltare sunt cel putin nefericite, sa dau ca exemplu numai specificul “comun” al Dobrogei cu Buzaul si Vrancea …

    • Harald spune:

      Da, dar ceea ce au avut polonezii pe post de comunism nu se poate compara cu ce-au avut românii. Agricultura lor a rămas necooperativizată, revoltele s-au ținut lanț, iar când s-a pus problema unei eventuale invazii și-au anunțat cât se poate de clar intenția de a se lupta cu trupele sovietice pe străzi. Așa că Polonia nu a fost invadată, spre deosebire de o Cehoslovacie unde Dubcek promisese că trupele sovietice ”vor fi primite cu flori”.

      Polonia avea deja un stat pe vremea când românii încă nu se știe cu ce se ocupau, iar câteva sute de ani mai târziu avea regi cărora lorzii războinici de genul lui Ștefan cel Mare le erau vasali. Adică experiența poloneză în administrarea unui stat e cu sute de ani mai veche.

  3. Lucifer spune:

    PIB(n) al României este nepermis de mic(2014:150,0 mld.€;200,0 mld $) și asta arată lipsa dezvoltării economice.Pe de altă parte,distribuția teritorială a pib este puternic disproporționată:Moldova este cea mai săracă,urmată de Oltenia și Muntenia(fără București-Ilfov).Sunt câteva regiuni care sunt mai dezvoltate:București-Ilfov,Constanța,Banat,Ardeal,dar care,în afară de București-Ilfov nu au atins nici măcar media europeană.
    Nu știu cum să comentez asta,nu pot să spun că Moldova este săracă fiindcă acolo sunt leneși sau nu există,nu a existat capital pentru dezvoltare.Deci nu pot să spun că o altă regionalizare ar schimba profund situația.
    Sunt însă de acord că,în epoca computerelor,a internetului și a generalizării circulației auto,actualele unități administrative sunt prea mici,ceea ce duce la o birocratizare excesivă cu creșterea costurilor aferentă.Din aceste motive,da,o mărire a teritoriului unităților administrative se impune.Numai că…”autoritățile locale” se opun din motive lesne de înțeles:
    -pierdea accesului la veniturile bugetare,
    -pierderea job-urilor din administrație
    -mândrii locale de natură istorică fără niciun suport economic sau administrativ
    -etc.
    Și totuși,dacă o problemă trebuie rezolvată,ea trebuie rezolvată cât mai repede.Trebuie un consens politic puternic pentru a trece peste opoziția autorităților locale.

  4. Bradut Bolos Bradut Bolos spune:

    Calea catre iad e pavata cu bune intentii.

    Reorganizarea teritoriala este pur si simplu irelevanta, cata vreme cei care conduc vor fi din aceeasi categorie, de acelasi calibru si cu aceleasi preocupari.

    Orice reorganizare sterge eficient abuzurile vechi si creeaza minunate oportunitati pentru noi abuzuri.

    E nevoie de management, administratie, profesionalism, si orice structura poate fi exact la fel de performanta.

  5. Decebal spune:

    Sa nu punem carul inaintea boilor, zic… Inainte sa vorbim despre regionalizare/federalizare ca motor de dezvoltare economica, poate ar trebui sa ne gandim mai intai la incurajarea muncii si la descurajarea parazitismului, la o educare a copiilor in spiritul muncii, la eficientizare, la incurajarea investitiilor in economia reala, la incurajarea asocierii in agricultura etc. etc. etc.. Daca “n-ai cu cine”, niciun sistem nu poate face nimic, oricat de de-birocratizat ar fi el.

    Regionalizarea este o poveste cu cantec, in Romania si fiecare grup de interese incearca sa traga spuza pe turta lui, prezentand publicului false argumente, de multe ori. Facuta prost (sau rau-intentionat), regionalizarea poate fi o bomba cu ceas. Cred ca ar trebui, mai intai, sa ne asiguram ca “avem cu cine” si abia apoi sa incercam sa punem in practica cine-stie-ce concepte teoretice “roz”. Cata vreme intr-un stat national unitar exista curente iredentiste care-si gasesc adepti, regionalizarea este riscanta. Si, as zice eu, ar trebui s-o lasam mai usor cu exemplele de-afara, fiindca fiecare natiune are calitatile si slabiciunile sale. Si nu-s aceleasi, de la o natiune la alta…

  6. Jay spune:

    Regionalizarea, la nivel de opt regiuni, este o problema de ordin politic (administrativ) cu impact major asupra birocratiei si a grupurilor de interese si de presiune. Implica necesarmente reformarea clasei politice, proiect ancestral lansat in perioada pasoptista, reformare drastica si cuprinzatoare. Ceva asemenator s-a realizat in 1948, dupa instaurarea regimului comunist, sub presiune externa, prin reorganizarea teritorial -administrativa a RPR, derivata din prevederile Conferintei de la Paris privind autonomia minoritatii maghiare. Ca atare, revenirea la regiuni va fi automat legata, in discursul politic standard, de politicile transformationale comuniste. Inevitabil.
    Pe de alta parte, noua organizare permite o mai buna gestionare a resurselor de toate tipurile si un control simplificat si mult mai eficient la nivelul autoritatilor nationale si UE. De asemenea, ar permite generarea, implementarea si optimizaarea continua a programelor – cadru (magistrale) de dezvoltare economico – sociala, armonizare regionala si descentralizare efectiva. Programele magistrale ar putea fi puse in opera, dezvoltate si finalizate independent de configuratia politica centrala si/sau regionala, sub monitorizarea directa a structurilor centrale ale UE. Astfel devine posibila, chiar probabila, o dezvoltare sistemica a economiei romanesti, cu gestiune mixta nationala – UE, cu ritmuri de +5-7%/an. In acest caz, clasa politica locala devine insignifianta sau, in cel mai bun caz, secundara. In final, partidele politice, care oricum nu au doctrine distincte, bine diferentiate, pot deveni factori administrativi locali care operationalizeaza strategia – cadru de dezvoltare pe termen lung – min. 20 de ani.

  7. d spune:

    eu vad un alt numitor comun: cel cultural.

    cind zic cultura, sa nu va ginditi la literatura, muzica, pictura etc, ci la cultura in sens antropologic, adica la felul in care indivizii dintr-o comunitate se raporteaza la timp, la munca, la ce si cum maninca, cum se imbraca, cum se deplaseaza etc (adica la felul in care consuma si la felul in care isi gestioneaza resursele financiare) etc etc etc.

    numitorul comun cultural il vad in doua grupuri deosebite: de o parte a Carpatilor si de cealalta parte a acelorasi Carpati.

    de o parte e cultura de limba greaca, adoptata de otomani, adaptata la nevoile si la gusturile lor si a celor ce traiau impreuna cu ei, ai caror urmasi au si prelungit-o pina in zilele noastre.

    de cealalta parte e cultura de limba latina (adoptata si adaptata de germanici si de o parte din slavi) cu toate ramificatiile si infloriturile ei in spatiul asta cuprins intre Carpati si Atlantic, respectiv intre Adriatica si Baltica.

    iar Romania e calare pe aceste doua spatii culturale distincte.

    • Decebal spune:

      Ce ghinion! De ambele “parti” ale Carpatilor se vorbeste aceeasi limba!… :)

    • dusu spune:

      cum va permiteti sa spuneti asemenea enormitati !?
      cititi dvs ce scriu ceilalti comentatori
      n ati auzit ca si psihologia cetateanului romin, este una unitara si indivizibila ?

      • Decebal spune:

        Eu nu vad nimic rau in “unitar si indivizibil”. Dar este evident ca pe unii-i racaie la suflet sintagma asta. :)
        Nu-i nimic rau, cred, in a simti ca apartii unei natiuni, unei tari. E mai trist, as zice, sa n-ai o tzara careia sa simti ca-i apartii… om fara tzara, carevasazica… sau nomad…

        • dusu spune:

          o sarmane decebal ; tot ungur ma crezi !? cu unguri ai ce ai !
          nu vezi oare ca io fac mai multa bashcalie pe aci ? crezi oare ca ma riciie lipsa tari dumitale ? sarmane; doar greata ma anima si uneori parerea de rau ca regateni dumitale au gasit tradatori destui in Transilvania,romini noi

          • Decebal spune:

            :) Eu n-am zis nimic de unguri. Sunt destui romani fara tara, in lumea asta si destui oameni fara tara, in Romania. Nu-i invidiez. Nici nu-i compatimesc. Fiecare cu viata lui.
            “Mitic” sunt prin “adoptie”. :)
            referitor la “bashcalie”, atentie!… se zice ca-i boala romaneasca… :)
            Despre sila, nu stiu ce sa va spun. Se zice ca un deget bagat pe gat ajuta, uneori… dar, daca a ajuns in fiere, cica nu-i scapare.

  8. DanT spune:

    “Iar in aproape toate cazurile PIB per capita este mai mare decat in Romania (exceptie facand Serbia si Macedonia). – de fapt dacă ne uităm în tabel şi Bulgaria are PIB/capita mai mic.
    Şi atunci avem 3 ţări mai mici decât România care au PIB/capita mai mic decât al nostru şi 5 care îl au mai mare.
    Deci nicidecum “în aproape toate cazurile”. Cam slabe argumentele pentru a susţine “Sa fie o tara cu un teritoriu mai mic si o populatie sub 10 milioane mai usor de administrat iar programele de dezvoltare economica sa fie mai usor de implementat, deci mai eficiente, ducand la rezultate durabile? Pattern-ul de sus pare a da dreptate acestei teorii”.
    În plus, Polonia, care e mai mare decât Romania are şi PIB/capita mai mare, ceea ce contrazice teoria autorului.

  9. LEVI S T R A U S S spune:

    Romania are nevoie de UN VECHI-SI VERIFICAT- MODEL SOCIO-ECONOMIC, adica intoarcerea la Monarhie, insa cu aport Englez, reducerea unitatilor administrative-teritoriale la max. 10, reducerea parlamentului la max. o suta membri, reducerea numarului de ambasade si consulate, comasarea unor departamente si chiar ministere, scoaterea -de la buget- a clerului si a unor institutii fara sens, trecerea multor primarii(in loc. mici) pe program part-time, iar in varf la toate , ROMANIA TREBUIE SA DISTRUGA COMPLET ACEASTA INTREAGA CLASA POLITICA DE DUPA ’89, CONFISCAREA TOTALA A AVERILOR ACESTORA, cea ce inseamna un minim de 250 MILIARDE euro si introducerea acestei sume( ca stimulus) in economie, in crearea de noi locuri de munca si reconditionarea” celor existente), iar un procent mic din aceasta suma, introdus direct in cresterea pensiilor si salariilor mici, cea ce va stimula imediat consumul(si implicit productiile) de produse autohtone.

    • Harald spune:

      Iohannis la Cotroceni este exemplul perfect pentru ca românii să vadă cum ar fi într-o monarhie: el domnește, nu guvernează, exact ca regina Marii Britanii :P

      Suma pe care o vrei tu confiscată se află deja în economie, iar dacă statul o confiscă și o dă altora, asta nu va schimba cu nimic lucrurile. Însă reducerea birocrației, reducerea numărului de unități administrative și reducerea numărului de parlamentari sunt într-adevăr măsuri foarte necesare. Astea pe lângă o descentralizare fiscală.

    • Decebal spune:

      Nu stiu daca chiar avem nevoie de un monarh. Eu m-as multumi si cu Domnia Legii, in Romania. :)

  10. Caliman Eugen - consultant dezvoltare economica spune:

    1.Tarile aflate inaintea Romaniei, Slovenia si Croatia, care in cadrul fostei Yugoslavii, erau articulate economic cu Austria si Italia, inainte de 1989, produceau impreuna 78 la suta din valuta (fostei Yugoslavii) !
    Cehia si Slovacia au provenit dintr-o tara care era putere industriala si inainte de razboi si la caderea comunismului.In plus, niciuna nu au avut proiectul ,,postcomunist Iliescu”, de tranzitie la economia de stat, la democratie muncitoreasca, la strivirea liberalilor cu armata minerilor.Toate aceste tari, inclusiv Ungaria, au treut hotarit la privatizari si capitalism!Apoi, ,,idiotul” nostru a platit datoria externa cu pretul caderii industriale, pe cind Ungaria si-a modernizat economia, asa socialista cum era ea, apoi a fost scutita de cea mai mare parte a datoriei externe.Acestea sint realitatile economice, care au facut ca Romania sa devina o tara esuata economic si industrial, desi eram a treia cea mai industrializata, din fostul lagar comunist.Printr-o privatizare rapida (ca in Polonia), puteam ,,salva” o treime din industria grea si constructoare de masini si 6o la suta, din cea usoara.Dar daca faceam asta, ce mai furau baieteii FSN, FDSN, PSD, si in patriotica continuare dupa ei, cei din PNL, PDL?

    • GODSWHIP spune:

      ce fel de consultant economic este cel care crede sau ”știe” că Ungaria ”a fost scutita de cea mai mare parte a datoriei externe”? Poate Polonia a fost cea care a scăpat de o parte semnificativă din datorii. De altfel și eu cred că funcționarea unei comunități este în mare msăură legată de ”cultura” acelei comunități. DE atitudinea față de muncă, față de timp (ul propriu și al altora), de stat, de comunitatea mai mică sau mai mare. de datoria de a fi loial și a avea cuvânt dat (Ein Mann, ein wort. Era să adaug ceea ce spuneau sașii și șvabii, că Eir Rumaenisch, ein Woerterbuch, dar nu o fac…) respectiv de a fi curajos în a spune NU și celor mai mari dacă este cazul. Până nu vor exista structuri admnsitrative în care nu se amestecă diverse culturi (ce exemplu că eu pierd zeci de minute pt că merg la ora discutată la o întâlnire și am de așteptat) economia nu va funționa. Cei azi mai eficienți nu vor fi motivați pt că se vor simți jecmăniți, iar cei azi mai săraci nu vor fi motivați că vor fi ănterținuți (evident doar în parte). Și o ultimă observație: atât timp cât majoritatea românilor preferă un loose-loose în loc de win-win (uitați-vă la comportamentele de user-optimal idiot, anti-eficiență al majorității șoferilor români și orașele mari din ROM) orice strutură este perdantă din fașă, este o bunică născută moartă.

  11. Dedalus spune:

    Daca pui in cal in spatele carutei si unul in spate, o fi asta deosebit fata de a pune un cal in stanga si unul in dreapta?

    Si daca vizitiul stau cu fundul inainte pe capra, o sti el incotro sa mane?

  12. dusu spune:

    ei autorule ! daca cumva pina acum n ai stiut, ai inteles de ce regionalizarea n ar fi folositoare, iar despre federalizare, mai bine scuipa in sin si nici nu mai pronunta cuvintul
    cit despre reprezentanti poporului romin, pontzi sau blagi nu cred sa fi atit de naiv sa crezi ca se vor apleca,cum spui, asupra problemei asteia; da nici la dinci sa nu te astepti! ca nu si or face rau cu mina lor

  13. mahmurel spune:

    suntem peste Turcia si o pozitie mai jos decat Croatia…
    citat din https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/rankorder/2004rank.html#ro

    GDP – per capita (PPP):
    $20,600 (2015 est.)
    $19,900 (2014 est.)
    $19,400 (2013 est.)
    note: data are in 2015 US dollars
    country comparison to the world: 86

    • mahmurel spune:

      asta ar fi UE:

      GDP – per capita (PPP):
      $37,800 (2015 est.)
      $36,900 (2014 est.)
      $35,900 (2013 est.)
      note: data are in 2015 US dollars
      country comparison to the world: 44

  14. Carstea spune:

    Romania nu are nevoie nici de regionalizare nici de federalizare. Nu are nevoie de nimic!

  15. Dedalus spune:

    O tara mica e deobicei (nu intotdeauna!) si omogena. E mai usor de reformat.

    Dar regionalizarea sau federalizarea au si fatete rele- a se vedea situatia Canadei, unde Alberta manifesta clare tendinte separatiste).

    Un alt avantaj al statelor mici este relative simpitate a perfectionarii resursei umane. Fie intern, fie de “import”. Nu cred ca un astfel de avantaj se pastreaza intr-un stat federal mai mare, din motivul simplul ca are nevoie de mult mai multe personae calificate fie in variant unitara fie in cea federala.

    O alta dificultate este cea a mecanismului federative – puterea politica trebuie impartita, ceea ce nu e deloc la indemana unei democratii bebelush.

    Bref, fara a fi impotriva federalizarii per se, cred ca este nepotrivita pentru Romania pentru ca nu contribuie la rezolvarea nici uneia dintre marile sale probleme: lipsa resursei umane. economie excesiv bazata pe comert (si consum public) si infantilism politic.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Dragos Damian


Dragos Damian

Presedinte Asociatia Producatorilor de Medicamente Generice din Romania Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Felicitari domnule Damian! cateva comentarii in sustinerea dvs: 1. nationalismul economic actua...

de: Laurentiu Pachiu

la "Naționalism economic cu dezinfectant „Hexi”"

Cauta articole

mai 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Apr    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)