Home » Administratie »Sinteze » Citesti:

Regionalizarea: 41 de cnezate pentru “modernizarea” României

Gratian Mihailescu noiembrie 18, 2013 Administratie, Sinteze
12 comentarii 1,683 Vizualizari

Scurt istoric al județelor

Cnezatul este o formă de organizare politică de tip statal din Evul Mediu bazată pe autoritatea cneazului. Micile cnezate şi voievodate româneşti vor deveni odatã cu evoluţia societãţii tot mai puternice şi mai întinse astfel încît vor constitui temelia formãrii statelor feudale româneşti: voievodatul Transilvaniei, Ţara Româneascã, Moldova şi Dobrogea. Aici vorbim de secolul al XI-lea și de unitățile prestatale românești ale lui Glad, Menumorut și Gelu. Mai târziu, împărțirea României în județe este atestată documentar la 8 ianuarie 1392, când domnitorul Mircea cel Bătrân printr-un hrisov numește „ținutul Vâlcii” județ. Ultima reformă administrativ-teritorială majoră din România a avut loc în anul 1968 când s-a trecut de la împărțirea pe regiuni și raioane la reîmpărțirea pe județe, desființată de autoritățile comuniste după 1948, având ca model împărțirea teritoriului Uniunii Sovietice.

Regionalizare pentru guvernanță modernă

Principiul subsidiarității este unul din principiile de bază ale funcționării Uniunii Europene, care apare de peste 30 de ori menționat în tratatul de la Lisabona. El promovează buna guvernanță la nivel local, regional și național și prevede ca deciziile politice din UE trebuie întotdeauna să fie luate cât mai aproape de cetăţeni. Guvernanța multi-nivel este un produs al principiului subsidiarităţii,  competențele fiind împărţite pe diferite nivele. Procesul  de luare a deciziilor este împărtășit de actorii de la diferite niveluri în dauna monopolizării de către guvernele naționale. Regionalizarea reprezintă un element de integrare în Uniunea Europeană, prin stabilirea raportului dintre comunitate şi regiune, pentru a preveni dezechilibrele sociale oferind legitimitate regiuniilor sau instituţiilor care le reprezintă interesele.

Ungaria și Slovacia-eșecuri ale procesului de regionalizare

Slovacia este exemplul cel mai bun când vine vorba despre eşecul procesului de descentralizare. Deşi Slovacia are opt regiuni care au o oarecare autonomie încă din 2002, autoritatea regională nu are nici o putere de decizie, ceea ce crează o asimetrie între descentralizarea funcţională şi cea politică. În domenii politice importante, decizia nu este luată la nivel de regiune, regiunile având doar rol de implementare a deciziilor şi direcţiilor de dezvoltare impuse de la centru. Ungaria după ani întregi în care a funcţionat la nivel de regiune, fără putere de decizie prea mare la nivel regional, pentru perioada 2014-2020 se pregăteşte de o centralizare a resurselor, prin dizolvarea Consiliilor de Dezvoltare Regională. Judeţele vor juca un rol important în viitorul politicilor de dezvoltare regională din Ungaria.

Motivele invocate de politicieni pentru a demara procesul de regionalizare

De cele mai multe ori s-a vorbit despre absorbția de fonduri europene, despre funcționarea eficientă a administrației prin reducerea birocrației și servicii aduse mai aproape de cetățean, pentru reducerea disparităților între regiuni și în interiorul regiunii. Toate acestea sună bine din păcate nu au fost prezentate de către guvernanți modele de dezvoltare, care să ne facă să credem că aceste obiective sunt realizabile prin modalitatea cum se propune acest model de regionalizare. Situația actuală este una dramatică: la capitolul bună guvernanță (care este un indicator și al performanței administrative locale și regionale) regiunile din România ocupă ultimul loc în Europa, conform Comisiei Europene, la absorbție la fel iar inegalitățile economice au crescut cu 36% în ultimii opt ani. În acest context s-a hotărât realizarea descentralizării, fără modele sau argumente pentru o reformă de fond instituțională, ci doar cu transferul de atribuții de la centru la județ (și nu la regiune!).

Liviu Dragnea spunea “Am facut foarte multe dezbateri publice. Si eu, si colegii mei am vorbit la foarte multe posturi” în timp ce Marian Petrache, şeful CJ Ilfov spunea “A fost un serial pe National Geographic “oamenii care au schimbat America”. Lumea civilizată s-a construit prin forţa unor oameni, nu toată societatea a participat la modernizarea ei”.

Proiectul final al Legii privind descentralizarea

Proiectul realizat de ministerul Dezvoltării, condus de Liviu Dragnea, prevede transferul unor instituții centrale de la ministere către consiliile judetene si consiliile locale. Domeniile care se descentralizeaza sunt sanatatea, agricultura, cultura, mediu, tineret si sport, învățământul pre-universitar și transporturi. Dacă anul trecut se vorbea despre regionalzare ca un proces în care se înfiinţau regiuni și se dădeau atribuţii suplimentare pentru nivelele deja existente, guvernul s-a sucit complet şi pune în practică exact opusul a ceea ce a susţinut la început: întăreşte Consiliile Judeţene.

Drumul care se închide în pădure. Aşa poate fi descrisă şoseaua care ar fi trebuit să lege Hunedoara de judeţul Caraş-Severin pe la Lunca Cernii. Drumul judeţean a fost început de Consilul Judeţean Hunedoara care a şi terminat partea sa, de 30 de km. Şoseaua se termină însă brusc într-o pădure, de unde autorităţile din Caraş ar fi trebuit să construiască partea sa, adică încă șapte kilometri. Nu s-a întâmplat însă aşa

Unul din think-tankurile bucureștene critica proiectul propus numind procesul de descentralizare unul de “județizare” care va bloca modernizarea României, propunându-și să transfere în mod uniform resurse care să fie gestionate de către CJ-uri după principiul pentru fiecare câte puțin, dintr-un disponibil financiar/patrimonial național care se micșorează de la un an la altul: “Fostul Președinte de Consiliu Județean Teleorman, ajuns Ministru al Dezvoltării Regionale, ne condamnă definitiv la perpetuarea unei administrații locale construite pe modelul comunist din 1968, incapabilă să se susțină financiar (în mediul rural) și dependentă de deciziile superiorului politic.”

O buna regionalizare sau descentralizare nu trebuie sa aibă la bază, sa consacre și să legitimizeze puterea oligarhilor locali ci, dimpotrivă, să o desființeze și să o integreze în ordinea democratică națională română, precum și în cea transnațională europeană” spunea un europarlamentar român.

Două exemple de proastă gestionare a descentralizării

Conform Coaliției pentru Mediu, propunerea legislativă privind descentralizarea are un impact negativ asupra protecției mediului și contravine legislației europene. Sunt șanse mari ca și Comisia Europeană să demareze procedurile de infrigement în cazul în care acest conflict de interese va exista pe viitor. Este vorba despre funcționarea Agențiilor pentru Protecția Mediului (APM) care au în prezent rolul de monitorizare și avizare a proiectelor cu impact asupra mediului. Aceste APM-uri sunt instituții care dau avizele de mediu pentru construcții la nivel local și regional și sunt liantul comunicării între politicile de mediu europene, ministerul de resort și CJ-uri. Subordonarea APM-urilor către Primării sau CJ-uri va da undă verde tuturor “proiectelor” pe care edilii locali le propun, deoarece este greu de crezut că acestea vor putea amenda unele “proiecte” propuse de autoritatea care-I finanțează.

Fragmentarea managementului în transporturi va duce la un haos al coordonării infrastructurii de transport din România care a avut serioase probleme în ultimii ani, când a funcționat sub tutela CNADNR. Acum, o parte din drumurile naționale vor trece la CJ-uri pentru a fi finanțate de Ministerul Dezvoltării Regionale, altele vor trece la d-l Sova, iar probabil d-na Mănescu va avea și ea unele atribuții. Sorin Ioniță spunea “Noi ne împiedicam și până acum cu structuri simple de gestionare și ne complicam acum de parcă am fi Danemarca. Ne împiedicăm cu bicicleta și vrem să conducem nava spațială”. Pe romaniacurata scriam despre gestionarea proastă a POST, construind scump și prost doar 529 de km de autosradă în 7 ani de zile, reușind să “cheltuim” doar 17.5% din cei 5.4 miliarde care au fost alocați de UE. Dacă am gestionat așa prost problema infrastructurii timp de 7 ani sub tutela ministerului de resort, ce șanse reale sunt ca pe viitor să avem rezultate mai bune în cazul în care vor exista mai multe centre de coordonare?

Dezvoltarea regională imposibil de realizat în viitoarele “cnezate”

Deși pornit cu surle și trâmbițe, după modelul polonez, proiectul de descentralizare actual nu seamănă deloc cu el. Am scris anul trecut despre Polonia și succesul lor de bună guvernanță, de dezvoltare regională prin absorbție de fonduri europene. Împărțirea administrației, fragmentarea procesului decizional și puterea de decizie și coordonare absolută oferită președinților de CJ, poate arunca România în Evul Mediu ca model de funcționare administrativă. Subsidiaritatea și buna guvernanță nu au cum sa existe în zone controlate cu mână de fier de “cnejii” actuali, zone unde mass-media și societatea civilă sunt inexistente. Cei de la IPP spuneau că abandonarea discuțiilor pe marginea proiectului de regionalizare în favoarea județizării României nu este altceva decât măsura eșecului clasei politice de a își asuma un proiect vizionar de reformă a administrației, care să treacă dincolo de mize economice și politice meschine.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre:



Currently there are "12 comments" on this Article:

  1. labarte spune:

    Regionalizarea nu are ca prim scop eficientizarea Romaniei; daca vreti sa o faceti in primul rand pentru o mai mare eficienta nu targetati ceea ce trebuie.

    Imi aminteste de un material pe care l-am vazut legat de business conduct de Rakesh Khurana (http://en.wikipedia.org/wiki/MBA_Oath). Ce mi s-a parut foarte interesant – pentru lumea nebuna in care traim – este ca am vazut prima data articulata ideea foarte clar ca firmele, companiile, corporatiile nu sunt create pentru maximizarea profitului ci pentru a crea produse, pt a livra servicii, etc… pentru a satisface niste nevoi comune sau individuale pana la urma; iar atentie profitul este doar un rezultat al satisfacerii cu succes al acestor nevoi. E o diferenta principiala; un fel de problema a oului si a gainei in format de business.

    1. La fel si cu regionalizarea, scopul principal ar regionalizarii este aducerea deciziei cat mai aproape de cetatean, si asta include atat institutii regionale cat si putere financiara de a sustine aceste decizii. Putem vorbi de eficienta si dezvoltarea accelerata la nivel regional doar in masura prin care aceste decizii vor fi intelepte; evident ar fi o greseala de a nu face regionalizare de teama esecului, care vor fi mai ales in regiunile care au o dependenta mare fata de Bucuresti; si aici nu ma refer la dependenta financiara ci la dependenta “emotionala”. Sincer nu prea-i vad pe cei din Sud in frunte la acest capitol.

    2. Din cauza educatiei primite (continuand pana in ziua de azi) romanii sunt terifiati de ideea autonomiei maghiare (nu are sens de discutat de ce, pt ce, de cand si pana cand…); astfel ca as indrazni sa spun ca succesul sau esecul descentralizarii are ca tema autonomia judetelor maghiare. Eu aici vad cheia. Pana atunci vorbim despre tot felul de lucruri neesentiale, sau sa fiu mai clar tintim lucruri care sunt de fapt efectului si nu cauza (eficienta regionala, atragerea fondurilor europene, etc….) unei descentralizari de succes.

    Oricum cred ca autorul puncteaza bine cu subsidiaritatea, dar credeti ca ii pasa cuiva in afara unor profesionisti in domeniu? si chiar si asa daca credeti ca puteti subrascrie prin educatie (gen facultate) cultura si cei 7 ani de acasa, va inselati amarnic.

    • un_batrin spune:

      Imi pare rau dar ideea din primul paragraf (cu privire la rolul unei afaceri) este fantezista.
      Nici un capitalist nu investeste banii pentru binele comun. Poate ca din cind in cind sa faca donatii in scopul binelui comun, dar scopul este de face bani in primul rind iar cind nu mai face bani dintr-o afacere o inchide oricit de folositoare ar fi pentru societate. Ca o intreprindere sa functioneze dupa principiile enuntate ar trebui sa faca parte dintr-o economie strict planificata si sa nu tina seama de piata libera. Exprienta ne-a demostrat ca asa nu tine mult si nici nu da rezultate. “Business conductul” respectiv este comunism imbracat in cuvinte frumoase dar tot comunism se cheama.

      • Harald spune:

        Se pare că nu ați înțeles ideea, ”capitaliștii” sunt în realitate de mai multe feluri. Comentariul dvs.se referă la investitori, cărora nu le pasă în ce investesc, ei vor doar profitul. Însă în lumea reală există și alt soi de ”capitaliști”, acei ”entrepreneurs” în sensul original al termenului, gen Richard Branson, Brian Souter (”Stagecoach”) și chiar Bill Gates, pentru care banii nu reprezintă target-ul primar.

        Se cretul succesului e să oferi un produs sau un serviciu pe care lumea chiar dă banii din proprie inițiativă, nu să ai clienți captivi cu contracte ruinătoare de credit (ca băncile) sau cu contracte ruinătoare de servicii (practicate de companiile de telefonie mobilă, de exemplu).

      • labarte spune:

        Nu e fantezista de loc ideea ca roul unei afaceri este pentru a satisface o nevoie din piata. Doar daca targhetezi nevoi reale din piata si o faci foarte bine, rezisti si faci profit. Exista o sumedenie de exemple… De fapt mai toate afecerile pornesc cu idee, si ideea este de cele mai multe ori mulata pe cererea din piata. Eu vorbesc aici de managementul unei companii, nu de investitori. Daca doriti sa faceti o paralela cu o tara, atunci managementul este guvernul, iar investitorii sunt dei de la IMF. Este in puterea guvernului de a duce tara unde trebuie si de a nu ceda intereselor pe termen scurt ale “investitorilor”….

        De fapt mai putem face o analogie. De ce credeti ca trebuie sa-ti placa ceea ce faci la locul de munca? Doar asa, sa treaca timpul mai repede si sa fi fericit? Are aceeasi idee de eficienta si relevanta in spate. Daca-ti place ceea ce faci poti fi intradevar bun, poti excela, poti aduce beneficii companiei in care lucrezi; astfel ca este si in intereselor companiei sa faci ceea ce-ti place. Puteti traspune ultima propozitie si in contextul articolului, poate da sens motivatiei unui guvern de a face descentralizarea, dar atentie din nou la diferenta: “faci ceea ce-ti place pentru a fi bun, nu faci la ce esti cel mai bun sa fi fericit…”

  2. Paganel spune:

    Prezentarea evoluției administrative a României în ultimii circa 150 de ani se găsește aici: http://www.mdrl.ro/_documente/atlas/a_div_adm.htm, cu hărți și bibliografia aferentă.
    Județul este, la origine, continuarea unei vechi forme de organizare administrativ-judiciară, moștenită de la romani (derivă din latinescul „judicum”), așa cum s-a întâmplat și în Sardinia, unde, în Evul Mediu erau atestate mai multe „giudicati”.

  3. Harald spune:

    Există și regionalizări de succes, cum ar fi de exemplu Polonia, pe care articolul ar fi trebuie să le menționeze. Și dată fiind dimensiunile țării, modelul pentru România este mai degrabă Polonia, nu Ungaria sau Slovacia care se joacă de-a regionalizarea doar de dragul de a mima principii europene.

    Regionalizarea este necesară în România exact pentru a evita situații ca drumul care se termină în pădure, dat ca exemplu, dar articolul nu pare să sesizeze asemenea amănunte :)

    • Gratian Mihailescu spune:

      Draga Harald

      1. Daca urmai hiperlinkul unde scrie “Am scris anul trecut despre Polonia” constati ca se deschidea o analiza destul de detaliata despre aceasta tara. Am petrecut 18 luni studiind modelul polonez, am scris n articole despre asta, si nu vreau sa repet de fiecare data. Articolul de fata dorea sa evidentieze partea negativa a descentralizarii si regionalizarii (in cazul in care nu se face cum trebuie acest proces), de aceea am scris despre Slovacia si Ungaria. Pentru ca la noi nu exista nici o speranta ca acest proces sa aduca reducerea disparitatilor, o absorbtie mai buna sau buna guvernanta la nivel local sau regional.
      2. Consider ca cititorii de aici sunt inteligenti. Nu trebuie sa le bag mura-n gura tot si sa le desenez ca sa inteleaga. Eu sugerez anumite chestii care ar trebui fi intelese, ca si in cazul pozei care a fost atasata articolului tocmai pentru a sublinia faramitarea procesului decizional in Ro ;) !

      • Harald spune:

        Dragă Grațian Mihăilescu,

        Am urmat hyperlink-ul către articolul despre Polonia, dar acel articol nu explică absolut nimic concret despre regionalizarea din Polonia și mecanismele concrete care i-au asigurat succesul. Acel articol este unul festivist, de genul celor pe care le-ar fi scris, la vremea lor, Boc, MRU sau (de ce nu?) chiar Ion Iliescu.

        Cititorii de aici chiar sunt inteligenți, chiar mai inteligenți decât îi credeți dvs. Suficient de inteligenți încât să remarce limba de lemn în care e scris articolul despre Polonia și suficient de inteligenți încât să știe și singuri că pentru România e nevoie de o regionalizare ca în Polonia, nu de una ca în Slovacia.

        Însă articolele dvs. nu explică nimic despre diferențele concrete între cele două modele de regionalizare, sunt doar niște constatări cu privire la rezultate, constatări axate (cel puțin în cazul Poloniei) pe succesul absorbției fondurilor europene. Chiar credeți că ăsta trebuie să fie motorul regionalizării în România?! Cu sau fără fionduri europene, modul propriu de funcționare al țării nu are niciun rol în necesitatea reorganizării administrative?!

        • Gratian Mihailescu spune:

          Draga Harald

          Daca doresti sa citesti cateva analize pe care le-am elaborat in trecut pentru a avea o idee a discursului si a ceea ce am promovat pana acum:

          http://www.romaniacurata.ro/ltfont-colorblackgtdoua-tari-est-europene-cu-trasee-diferitelt-fontgtl-3395.htm

          http://sar.org.ro/wp-content/uploads/2013/03/Regionalizare-si-fonduri-UE.pdf

          http://cursdeguvernare.ro/o-analiza-a-fondurilor-europene-si-cateva-sugestii.html

          Si da cred ca fondurile europene pot constitui motorul de dezvoltare al Ro: Am scris de nenumarate ori ca politica de coeziune a UE este gestionata si pusa in aplicare, in primul rand, de către administratia publica a statelor membre ale UE si, prin urmare, contextul instituţtonal si sistemul de administratie publica al unei tari sunt principalii parametri pentru o realizare eficienta si eficace a acestei politici. Ori fara performanta administrativa nu exista nici o performanta a absorbtiei fondurilor europene. Am scris de nenumarate ori despre reforma teritorial-administrativa, despre nevoia de eficientizare a politicilor de dezvoltare regionala in functie de specificul fiecarei zone. In analiza cu Polonia am foslosit un limbaj institutional, tocmai pentru ca ma adresam celor care ne conduc si din cate am auzit analizele respective au facut valva la acel nivel. Mi-am atins scopul, ca urmare EI au inceput regionalizarea dupa modelul polonez. Ceea ce s-a intamplat dupa, a fost o “reforma romaneasca”. Sper sa ai rabdare sa citesti fugitiv ceea ce am scris pentru SAR si cursdeguvernare si te astept aici sa continuam debateul:)

      • Petre Opris Petre Opriş spune:

        Stimate domnule Mihăilescu, ţin minte dialogul nostru despre modelul polonez şi vă spuneam anul trecut că “iarna nu-i ca vara” şi “România nu-i ca Polonia” :) )) Din păcate, cineva de la Bruxelles a propus românilor şi polonezilor o temă interesantă, în speranţa transformării acestor state în modele de reorganizare socială. Proiectul nu a reuşit. Mai mult decât atât, autorităţile de la Bucureşti au lăsat de-o parte o serie de avantaje inerente care au apărut în Polonia ca urmare a reorganizării administrative şi au preluat doar dezavantajele din Polonia (o sumedenie).
        Vă repet ceea ce v-am spus anul trecut. reforma administrativă nu este un succes, ci un eşec, iar în România eşecul va deveni curând un dezastru. Din dorinţa de a aplica ideile vehiculate la Bruxelles fără discernământ, toţi politicienii din fruntea României s-au apucat să reorganizeze ţara în funcţie de propriile interese personale. De aceea nu mă miră eşecul la care aţi luat parte prin propagarea unei idei (reorganizarea în viziune poloneză) care are o finalitate proastă în România. Aţi scris mereu despre ce trebuie făcut şi nimeni nu v-a luat în seamă, dar le-aţi dat idei despre cum se poate reorganiza o ţară în interesul propriilor buzunare. Păcat.
        Cu stimă,
        P.O.

        • Gratian Mihailescu spune:

          Va multumesc domnule Opris pentru comentariu si pentru faptul ca imi urmariti articolele si de aici si de pe alte siteuri. Da, din pacate acesta este rezultatul unei regionalizari si descentralizari facute pe servetele, in restaurante sau bodegi, in functie de localitatile sau judetele unde X sau Y partid detin controlul! Atatea energii, analize si articole…majoritatea pro-bono facute…..pentru ce? Mergem inainte n-avem incotro! Imi vine in minte documentul propus de CRPE si d-l Giosan, idealist insa e singura modalitate de a SCHIMBA ceva cu adevarat:
          http://www.contributors.ro/idei-si-solutii/cum-putem-opri-asaltul-politicii-asupra-democra%C8%9Biei-propunerile-crpe-pentru-reforma-sistemului-politic/
          Din pacate schimbarea poate veni din doua parti: de la ei, (si de acolo nu va veni niciodata) si de la societatea civila (noi, cetatenii, ONG-urile)…insa NOI nu suntem destul de activi si puternici pentru a o realiza. E nevoie de reforma a sistemului politic, insa aceasta trebuie sa se realizeze prin democratie participativa, tranparenta in procesul decizional, transparenta in bugetele partidelor, prin actiuni de persuasiune ale societatii civile, prin democratie digitala!

          • Petre Opris Petre Opriş spune:

            Stimate domnule Mihăilescu, apreciez dorinţa dvs. de a schimba în bine situaţia din România, dar m-aş simţi umilit dacă aş vedea că acţiunile pe care le desfăşuraţi sunt deturnate într-un mod pervers de către politicienii din România pentru propriile lor buzunare. Din păcate, asta se va întâmpla sub pretextul reorganizării administrative/regionalizării României. Ceea ce merge bine se va distruge în continuare, iar ceea ce merge prost va fi şi mai prost.
            Pentru a începe reforma de care amintiţi, trebuie găsiţi oameni care să nu depindă din punct de vedere financiar de sistemul politic pe care îl vor reforma. Pasul 2 ar fi micşorarea furturilor din administraţie (mascate sub forma “licitaţiilor publice”) şi, dacă se poate, stoparea lor (Dă, Doamne!). Pasul 3: reorganizarea administrativă (dacă mai ai cu cine să o faci) şi solicitarea unor fonduri de urgenţă de la UE pentru mărirea semnificativă a centrelor de detenţie pentru politicienii din România. :) )))



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Gratian Mihailescu


Gratian Mihailescu

Graţian Mihăilescu este expert in dezvoltare regională si consultant în afaceri europene, în prezent încercând să înfiinteze un Institut de Dezvoltare Locală în Timişoa... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)