vineri, martie 29, 2024

Regionalizarea- spre un dezastru al reformei sistemului administrativ?

Regionalizarea României este subiectul la ordinea de zi, dezbătut de către mass-media şi clasa politică. E bine că societatea ȋncepe să înţeleagă beneficiile unei guvernări multi-nivel şi că politicienii realizează că acest proces poate aduce creştere economică regiunilor şi poate contribui la dispariţia discrepanţelor economice dintre regiuni. Ce se va întâmpla însă în cazul în care acest proces de regionalizare nu se va realiza eficient şi se va reduce doar la o decizie politică ? Articolul de faţă prezintă pericolele care pot apărea în cazul în care, în România, procesul regionalizării se va reduce doar la o decizie politică. În final se promovează recomandările unei Comisii de Experţi, privind modalităţi de realizare a acestui proces printr-un continuu dialog cu reprezentanţii societatăţii civile şi ai sectorului privat.

Regionalizarea în Europa

Încercând să clarific conceptul de regionalizare spuneam că aceasta  reprezintă dorinţa de a ajunge la un echilibru al dezvoltării economice, prin ridicarea nivelului zonelor mai slab dezvoltate şi dădeam exemple de guvernări multi-nivel din Europa, bazate pe principul descentralizării.

Există mai multe tipuri de regionalizare, iar toate acestea se găsesc sub o formă sau alta în Europa : regionalizare administrativă, regionalizare prin intermediul colectivităţilor locale, descentralizare regională, regionalizare politică sau autonomie regională (regionalism instituţional), regionalizare prin intermediul autorităţilor federale. Toate aceste tipuri de regionalizare interferează cu rolul pe care statul îl are în procesul de dezvoltare regională. Indiferent de tipul de regionalizare statul şi administraţia centrală supervizează activitatea de management a regiunilor.

Conform cursdeguvernare.ro, la nivel European exista patru modele de regionalizare : napoleonian, german, anglo-saxon şi scandinav. Exista state europene ce sunt organizate ȋn teritoriu pe doua nivele (Austria, Ungaria, Irlanda, Olanda, Portugalia, Marea Britanie, Suedia), ar alte state cu suprafeţe şi populații mai mari sunt organizate pe trei nivele (Germania, Spania, Italia, Polonia).

De asemenea trebuie precizat că un stat poate cunoaşte mai multe tipuri de regionalizare : Franţa de exemplu a avut o regionalizare administrativă, înainte de descentralizarea regională din prezent. Procesul de reformă admnistrativă a început în 1982 şi s-a definitivat în 2006.  În Scoţia şi Marea Britanie, regionalizarii administrative din 1994 prin cele nouă birouri regionale, li s-a adăugat în 1999 cele nouă agenţii de dezvoltare regională. Irlanda are un act al guvernării locale încă din 1898, iar descentralizarea s-a creat în două etape 1994 şi 1999. Polonia a început procesul de descentralizare în 1992 şi la definitivat în 1999, prin crearea celor 16 voievodate.

Regionalizarea reprezintă un element de integrare în Uniunea Europeană, prin stabilirea raportului dintre comunitate şi regiune, pentru a preveni dezechilibrele sociale oferind legitimitate regiuniilor sau instituţiilor care le reprezintă interesele. Organizaţiile europene care reprezintă regiunile europene, Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD), Comitetul Regiunilor (CoR), Consiliul Municipalităţilor şi Regiunilor Europene (CCRE), Adunarea Regiunilor Europene (AER), sunt lobbiștii intereselor locale şi regionale la Bruxelles şi militează pentru principiul subsidiarităţii şi încurajează guvernarea multi-nivel.

România

Proiectul de regionalizare este conturat de catre partidul de guvernământ și este asemănător cu ceea ce exista ȋn mai multe ţări europene : cele 8 regiuni de dezvoltare NUTS II vor avea mai multă putere, fiind conduse de consilii regionale ce vor avea în frunte câte un președinte sau guvernator de regiune. Consiliul Judeţean ȋşi va păstra forma administrativă, iar alături de guvernul central vor transfera competenţe şi personal către regiuni. Viitoarele Consilii Regionale, al căror personal va fi ales de către primarii din respectiva regiune, vor emite hotărâri şi vor trasa viitoarele politici de dezvoltare regionala. Pentru a realiza acest proces de regionalizare în septembrie sau octombrie 2013, va avea loc referendumul pentru revizuirea Constituţiei, lege ȋn care vor fi adăugate regiunile ca unităţi administrativ-teritoriale cu personalitate juridică, peste judeţe, municipii, oraşe şi comune.

În majoritatea statelor acest proces s-a realizat în mai multe etape de-a lungul mai multor ani. La  noi se doreşte să se realizeze în 2013, fără realizarea unor studii de impact, fără realizarea unor analize care să prezinte argumente pro şi contra, fără consultarea societăţii civile sau a patronatului.

Vicepremierul Liviu Dragnea declara zilele trecute „Cel târziu în decembrie 2013 trebuie să fie funcţionale cu structurile de conducere deja alese, consiliile regionale şi preşedinţii, sau guvernatori, cum se vor numi. Dorinţa este ca regiunile administrative înfiinţate să devină partenere direct cu Comisia Europeană”. Este un lucru lăudabil această iniţiativă şi anume faptul că se doreşte o negociere directă cu Comisia a fondurilor europene pentru următoarea perioadă financiară ca şi Polonia în 2007. Probabil imposibil de realizat însă, din cauza raportului Comisiei Europene privind progresele inregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi de Verificare unde este punctat răspicat faptul că în domeniul achiziţiilor publice reforma stagnează.  Potrivit Comisiei, „deficienţele în acest domeniu sunt o importantă sursă de corupţie.” Polonia, când a negociat individual cu Comisia Europeană pentru perioada 2007-2013, avea deja 8 ani de regionalizare, structurile voievodatelor fiind definitivate în 1999.

Este greşită interpretarea politicienilor români conform căreia regionalizarea trebuie făcută ȋn special pentru a obţine o mai bună absorbţie a fondurilor europene. Regionalizarea trebuie făcută pentru un mod de guvernare eficient, pentru o administraţie eficientă şi pentru reducerea disparităţilor regionale.

Ce se poate întâmpla în cazul în care procesul de regionalizare nu se realizează eficient ?

1.Politizarea procesului de regionalizare, prin înfiinţarea unor noi instituţii numai pentru a face loc în administraţia publică a clientelei de partid; accentuarea clientelismului regional.

2.Accentuarea fenomenului de corupţie. Pe plan local şi regional resursele vor fi mai vizibile iar legăturile dintre afaceri şi politicieni/funcţionari publici locali vor putea fi mult mai apropiate. Acest lucru poate spori oportunităţile pentru acorduri ilicite. Astfel, procesele de achiziţii publice vor fi expuse mai mult la fenomenul de corupţie. Totodată, există potenţialul accentuării unui fenomen de feudalizare a diferitelor regiuni, cu o delimitare clară a fiefurilor şi a teritoriilor dominate de aşa numiţii „baroni” locali.

3.Disparităţile regionale şi decalajele se pot adânci, prin concentrarea activităţilor economice ȋn aglomeraţiile urbane. În cazul în care nu se vor crea politici eficiente de dezvoltare regională, poate apărea problema inegalităţii între judeţele din cadrul aceleiaşi regiuni. Viitoarele politici sustin concentrarea pe oraşe şi pe poli regionali de creştere, ceea ce poate duce la apariţia disparităţlor şi inegalităţii.

4.Creşterea birocraţiei şi un management defectuos al noilor structuri create, suprapunerea atribuţiilor pe anumite domenii technice, legislative sau financiare.

5.Nivelul slab de înțelegere al principiului de colaborare şi cooperare la nivelul decidenţilor politici – şi neincluderea diferiţilor actori societali (societate civilă, academie etc) ȋn procesul de consultare şi de modelare a politicilor regionale.

6.Accentuarea disputelor pe criterii etnice.

Regionalizarea este benefică pentru inițierea și acordarea de abordare participativă spre local şi regional. Pentru a permite localnicilor să se implice în luarea deciziilor la nivel de țară, precum și pentru a avea o imagine asupra problemei de rezolvat la nivel local. Într-un sistem de descentralizare există un control social asupra deciziei politice, care limitează costul socio-economic al  unei proaste guvernării. Oamenii care au mai mult control asupra guvernului local împing decizia politică spre o abordare a nevoilor regionale. Însă în cazul în care acest proces de regionalizare nu se va desfăşura în mai multe etape, pe mai multe nivele, cu sprijinul şi ajutorul societăţii civile şi a sectorului privat, regionalizarea ȋn România riscă să se transforme într-un haos administrativ.

Pe aceeaşi notă, Recomandările Comisiei de Experţi, a audierii publice privind regionalizarea României organizată de Academia de Advocacy, Comisie formată din consultanţi europeni şi naţionali au fost următoarele:

1. „înființarea unui grup de lucru interdisciplinar, echidistant, neutru și independent, dedicat studierii problematicii regionalizării României din multiple perspective, în scopul elaborării unor alternative viabile de regionalizare, inclusiv prin analize comparative, de impact, cost beneficiu și de risc, proces coroborat cu un calendar specific al dezbaterilor publice dedicate acestei tematici;

2. evidențierea modalităților concrete de minimizare a riscurilor pentru alternativele de regionalizare propuse și analizate de forurile, organismele cu atribuții în acest sens;

3. publicarea și diseminarea transparentă a tuturor analizelor și studiilor existente și viitoare pe tema regionalizării României, de către forurile cu atribuții în acest sens, astfel încât cetățenii interesați să poată să identifice avantaje și/sau dezavantaje în procesul de regionalizare;

4. punerea în practică a unei campanii de informare largă și conștientizare cu privire la avantajele și dezavantajele regionalizării, complementar cu generarea de dezbateri concentrice, consecutive, respectiv cu publicarea transparentă, accesibilă tuturor, a rezultatelor, intermediare și finale, atinse prin dezbaterile publice derulate;

5. continuarea dezbaterilor publice pe tema regionalizării, în vederea identificării modelului optim, acceptat prin consens larg, inclusiv cu atragerea în continuare a expertizei practice din rândul societății civile, în echipe de lucru, pe palierele semnificative ale etapelor specifice de formulare a modelului optim de regionalizare identificat și analizat pentru România.”

Regionalizarea României este imposibil de realizat eficient în decursul unui an de zile. Astfel, pentru a evita un eventual haos administrativ la nivel regional, care ar încuraja clientelismul, birocraţia şi corupţia consider că la deciziile privind procesul de regionalizare şi modul în care acesta se va realiza, trebuie să participe şi societatea civilă şi reprezentanţi ai sectorului privat. Toate aceste discuţii şi propuneri de regionalizare, ar trebui să se realizeze pe baza unor analize şi studii de impact regionale, care să pregatească administraţia pentru un asemena proces complex. Altfel, riscăm crearea unor noi instituţii la nivel regional, pentru a hrăni clientela de partid, fără a înțelege clar responsabilităţiile şi atribuţiile lor. Procesul de regionalizare trebuie să coincidă cu descentralizarea, care să mute de la guvern la autorităţile regionale decizia privind colectarea taxelor si împărțirea resurselor.

Articol aparut pe site-ul Europuls

_________________________________

Europuls este o organizaţie non-guvernmentală formată din tineri români experţi în afaceri europene. Scopurile ei sunt îmbunătăţirea cunoştinţelor românilor despre Uniunea Europeană şi încurajarea unei mai bune comunicări despre România la nivel european prin schimburi de idei şi a celor mai bune practici. Europuls publică articole şi analize pe site-ul www.europuls.ro, organizează dezbateri, seminarii şi conferinţe.

Distribuie acest articol

10 COMENTARII

  1. Ca toti „profesionistii” puneti accent pe bani, resurse, etc… Gresit! Parerea mea este ca raul care poate fi facut prin invrajbirea oamenilor din diferite zone este putin spus neglijat. Si nu vorbesc doar de zonele „maghiare” aici, conflictele stau sa izbucneasca in fiecare regiune. Sa faca doar cum vrea baronu’ Dragnea si ne vom injura deacu incolo si intre judete (pana acum injuram doar miticii). Daca nu va fi consultata si ascultata populatia, esecul este garantat, iar punctele care autorul le-a pus mai jos pe lista s-ar putea sa devina cele mai importante in context international. Caci absorbtia mica nu ne-a omorat nici pana acum, in cel mai rau caz suntem doar mai saraci.

    Acu e clar cum gandesc personaje ca Dragnea, bag mana in foc ca prima constrangere pe lista regionalizarii: „orice numai maghiarii sa nu aiba regiune proprie”. Eu zic ca este trist pentru romani ca Romania sa fie modelata dupa aceasta contrangere. Oricum eu astept cu nerabdare razboaiele si conflictele la nivel national ce vor urma; succes in lupta pentru bani si resurse! Si nu uitati sa va respectati… sau nu :)

  2. Sincer, chiar va asteptati la altceva ?!
    Eu, NU.
    Guvernantii Romaniei din toate guvernarile indiferent ce-au decis si ce-au facut au facut-o pentru interesele proprii si ale clientelei politice care trebuie rasplatita dupa ce a pompat bani grei in partide.
    Nu ma astept deloc ca din reorganizarea mult trimbitata sa iasa ceva bun, dimpotriva….
    Inca ceva locuri de munca caldute si bine remunerate pentru clientela politica, doar nu vor accede la acele posturi oamenii competenti ??!!!!!
    Nici o sansa, nici o schimbare decat in mai rau, mai stufoasa, mai ineficienta, mai incarcata, mai corupta si mai incompetenta !
    Asa va arata administratia publica romanesca dupa mareata reorganizare adminsitrativa.

    • Sincer Costica?
      In momentul in care tu ardelean fiind,
      – parte vatamata fiind intrte-un dosar penal – fiind inselat cu file cec sau BO – prim procurorul Parchetului Trib Arges iti trimite o rezolutie ca cel care ti-a „tras o teapa” de vreo 200.000,00 lei nu va fi urmarit penal din 2 motive:1)suma trecuta cu titlul de penalitati nu constituie creanta si nici obligatie de plata – in dreptul (lor) romanesc; 2) e criza, si nici altii nu i-au platit faptuitorului datoriile,
      ce ai face? Ai emite si tu altii file cec aiurea in tramvai? Ai pune mana pe par? Sau te-ai grabi iute sa publici un asemenea rahat de rezolutie pe net din ciclul „decat cu ei, mai bine singuri; sa isi faca banii de la ai lor”?
      – creditor intr-un dosar civil, popresti conturile unui tert in baza unei hotarari de incuviintare, iar instantele de sector din Buc si Trib Buc iti invoca „practica la nivel de Buc”, respectiv ca trebuie sa te adresezi tuturor judecatoriilor de sector sa ceri suplimentar cate o incuviintare,si iti anuleaza executarea,
      ce ai face?
      – te duci sa te judeci in Corabia pe nulitatea unui titlu de prop, si aia joaca ping-pong cu dosarul tau, de la o instanta, la alta ca se considera necompetenti (ca nu au chef sa judece), si pe la al 5-lea termen, rupt fiind de atat condus iti vine o avocata de peste drum de judecatoria lu’ peste prajit si ii spune judei ca ea a fost anagajata in acaea dimineata de 2 babe de 85 ani si 87 ani din Constanta si din Bucuresti (haida de!) ,mandatul fiind si nul, fiindca babele de fapt dau inscris ca ele nu vor sa se judece,
      ce ai face?
      – te duci sa te judeci la judecatoria Craiova ca si creditor, iar RAT local iti face conteastatie a executare (de nici ei nu stiu ce vor), iar la al 8-lea termen de judecata instanta le acorda un termen sa isi modifice actiunea (?)
      ce ai face?
      – judecatoria sector 6 Buc investita fiind de un debitor valah (adeversarul tau) cu o contestatie la executare in care cere si anulare titlu, si anulare poprire, si contestatie la executare si contestatie impotriva actelor de executare, … etc. (adica „si pe mama si pe tata, si pe…), iar instanta „anuleaza formele” – sintgama ce nu este definita si explicitata in codul de procedura civila,
      ce ai face?
      Toate acestea (si sunt o infima parte) fac nu mai putin de vreo 2.500.000,00 lei dislocati din Ardeal, in regat . Fara sanse de recuperare; si care sunt pe langa banii de taxe si impozite ce sunt varsati lunar, trimestrial si anual in oala fara fund a miticilor nu am scris costici).
      Intr-un fel sau in altul, mai devreme sau ma tarziu se va face. Ca la inceput – initial, cum vor ei. Pe parcurs se vor schimba lucrurile. Sa ramana ei cu mausoleele, iar noi, cu noi.
      Gandeste-te ca acu’ 20 ani nici nu gandeai la asa ceva. Acum vorbim de cum o vom face.
      OK! In toamna la votul Costitutiei, va iesi cum vrea majoritatea si cum va fura Ponta si Dragnea (ai lor -care sunt la putere- fura mai bine ca ailalti). Urmeaza o noua etapa europeana, urmeaza si alte etape, … stai linistiti. Cu cat se fractureaza prima data mai repede, cu atat restul va veni si mai repede .
      Da ca mazarea aia dupa ce a asfaltat si a pocit toata constanta lu’ calcan prajit cu bani de la buget, luati din Ardeal si moldova, si in plus iti mai lua si taxa pe bariera, ce zici? Era legal? Era constitutional? Na ca nu a mai avut banisori, si cta a redevenit ce a fost – o cocina, prin care nici masinile de deszapezire nu trec (cand ninge).
      PS Nu ca i-as da sfaturi dlui. Gratian (are mai multa expertiza), insa nu strica sa scrie 2 paragrafe in fiecare articol, in care sa arate unde trebuie sa ajungem, (mai ales) de ce trebuie sa ajungem acolo, iar dupa aceea si cum (variante). Sa scrie obsesiv si justificativ. Face bine pana in toamna la ardeleni! Mai ales de ce este necesar sa lucram cu mentalitatea noastra regionala si regionalizata (provinciala), iar luminatii din regat si mai ales din buc sa ramana cu mandria lor de CENTRU.
      PPS Unde si cand se tine urmatoarea Ro Advocacy?Chiar am niste materiale „misto”. Perle de „mitici judecatoresti”

      PPPS Ma uit pe CSM1909 si vad ce salarii au miticii aia de au dat sentintele! Raman mut! Uimit! Siderat ca intr-o romanie in care astia siluiesc logica si aristotelismul (in numele practicii instantelor bucurestene) si isi bat joc de morala si etica noastra, pleaca fara nici o rusine cu purcoiul ala de bani, 90% veniti de la noi !!! Vorba dllui. Gratian, noi nu om sti sa ii gospodarim mai bine?

  3. Cred ca vom avea o regionalizare asa cum o meritam, din nefericire. Am observat la multi dintre sustinatorii acestei idei o abordare foarte emotionala si indarjire extrema. Motivul primcipal pentru a face regionalizarea fiind: fondurile europene si modelul polonez; numai asa ne vom putea dezvolta!!! Numai asa putem atrage cu succes fonduri europene!!! Sa creezi regiuni numai pentru atragerea de fonduri europene e o nebunie! Dar banii din bugetul de stat sunt mult mult mai multi (de exemplu)? Cum raman cu comunele astea mici care nu sunt in stare sa acceseze fonduri europene, de exemplu? Si in disperarea noastra pentru aceasta solutie, care va rezolva toate problemele noastre… ne va fi servita o regionalizare de nu o sa ne vedem.
    Regionalizarea este inca o solutie salvatoare si au mai fost si altele in istoria recenta a Romaniei. Intrarea in NATO a fost o aslfel de solutie. Poate va aduceti aminte cum urma ulterior intrarii, NATO sa ne construiasca infrastructura (autostrazi, aeroporturi, porturi…) pentru logistica lor. Sa se poate desfasura daca ar fi fost cazul. Acum te umfla rasul! Uniunea Europeana urma sa ne faca prosperi, urmau sa curga fondurile europene! Si n-au prea curs… Acum a aparut o noua solutie salvatoare, tratata indarjit emotional si care ne va genera depresii prelungite cand vom observa ca rezultatul nu se potriveste cu asteptarile.

  4. Sa ne grabim incet!

    Oare aude guvernul nostru? Ii inteleg graba – mai multi banuti pentru tovarasii nostri, dar nu cred ca merge…

    Oare a citit guvernul recomandarile respective?
    Le-ati trimis in atentia PM si prea=maretului Dragnea?
    Ati trimis la UE parerile cate ori fi fost, si recomandarile?

    Mult succes!

  5. Foarte bun articol. Sunt de acord, regionalizarea in forma propusa este artificiala si nu tine cont de evolutiile istorice ale provinciilor romanesti, de realitati locale. Este inca o improvizatie a clasei politice romanesti post-decembriste. Se copie modele din afara si se copie prost, numai de ochii lumii cum se spune, pentru ca stimabilii parlamentari romani sa isi justifice agende si privilegiile nesimtite. Sunt experti in lansari de proiecte, de festivisme, la capitolul finalizare exista insa intotdeauna o mare problema. Din acest motiv, poate ca ar fi recomandabil pentru parlamentarii de la Bucuresti sa imprumute din experienta profesionala a colegelor prostituate, pentru ca au ce invata. Cel putin in acel domeniu profesional proiectele se concretizeaza si exista si satisfactia lucrului temeinic facut, de cele mai multe ori. Lasand la o parte acest aspect aparent marginal dar in realitate foarte important pentru bunul mers al lucrurilor, regionalizarea propusa de actuala administratie se va transforma intr-un bun prilej de a satisface clientela politica, de a creste cheltuielile aparatului administrativ…de ce nu se impart si judetele in plasii, ca odinioara?
    Pana cand Romania nu se imparte in regiuni istorice cu inalt grad de autonomie, si atat timp cat fiecare partz regional trebuie aprobat de un incompetent numit politic la Bucuresti sau aiurea lucrurile vor ramane anchilozate, coruptia si birocratia vor inflori. Dar pana la urma si din nefericire este exact ceea ce se doreste…

  6. O regionalizare fara cap ar duce intr-adevar la cresterea coruptiei si a birocratiei in Romania, si decalaje economice intre regiuni sau chiar intre judetele din aceeasi regiune.

    Ce ar insemna o regionalizare eficienta?

    In primul rand, judetele ar trebui desfiintate. Devreme ce poate exista un miniparlament regional, consiliile judetene nu isi mai au rostul devreme ce judetele sunt reprezentate in regiune proportional cu numarul de locuitori.

    Toate serviciile comunitare existente la nivelul judetelor trebuiesc comasate. La ce ar mai trebui 5-6 inspectorate scolare si de politie, fiecare cu aparatul lor administrativ? Plus alte servicii si institutii, cum ar fi comisiile de cultura.

    Serviciile locale pot ramane exact asa cum sunt acum. Insa sefimea lor ar fi redusa drastic, la nivel de regiune.

    Daca regionalizarea e facuta cu cap, poate sterge diferentele dintre judetele din regiune, poate reduce personalul administrativ, birocratia si ineficienta.

    Insa doar daca se adauga un nivel administrativ deasupra judetelor, nu se rezolva nimic.

    • Domnule Gafencu,

      O plimbare prin tara v-ar permite sa vedeti diferente majore intre doua sate din aceeasi comuna, intre doua localitati din acelasi judet si, desigur, intre doua judete (chiar si alaturate). Si nu este vorba de diferente legate de absorbtia fondurilor europene, ci de cat de bine lucreaza alesii locali (si mai ales de cat de mult „absorb” acestia din banii publici, cu destinatia buzunarul propriu).
      Deci ce credeti ca ati obtine desfiintand judetele? O crestere a nivelului de dezvoltare in judetele sarace, sau o scadere a acestuia in judetele care, de bine de rau, acum o mai scot la capat?
      Din punctul meu de vedere nu ne mai trebuie inca o comasare (mascata ca regionalizare) ci dimpotriva, o crestere reala a autonomiei locale, cu dreptul de a pastra majoritatea taxelor la nivelul la care au fost colectate si finantarea prin contributii la bugetul de stat doar a acelor domenii care, prin natura lor, nu pot fi „atomizate”.

      • Domnule Iosip,

        Daca ati fi citit postarea mea, ati fi vazut ca de fapt totul ramane la nivel local cum era. Prin desfiintarea judetelor de fapt se fac economii de bani care pot fi directionate catre aceleasi localitati.

        La ce trebuie sase baroni locali presedinti de consilii judetene, sase inspectorate de politie judetene, sase insectorate scolare samd?

        Plus un guvernator de regiune, un consiliu de regiune care se adauga peste structurile actuale?

        O regiune din Romania nu e mai mare decat un comitat dintr-un stat american, unde distantele sunt mult mai mari decat in Romania si modelul merge de minune…

  7. Regionalizarea asta e o mare porcarie al carei scop este satisfacerea clientelei de partid, tot mai numeroasa, mai nesimtita si mai nesatula. Judetele nu vor dispare si in loc de mult trambitata eficienta va fi un nou nivel de birocratie, mai mult haos si mai mult furt.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Gratian Mihailescu
Gratian Mihailescu
Graţian Mihăilescu este expert in dezvoltare regională si consultant în afaceri europene, în prezent încercând să înfiinteze un Institut de Dezvoltare Locală în Timişoara. Absolvent de jurnalism, s-a specializat în Afaceri Europene si Dezvoltare Regională, fiind bursier în Germania, Italia, Belgia şi Ungaria la prestigioase instituţii din ţăriile respective. De-a lungul timpului s-a implicat în activităţi ale societatăţii civile, în ţară sau pe plan extern, colaborând cu clubul RO-UE, Europuls, Liga Studenţilor Români din Străinătate şi alte organizaţii non-guvernamentale din Vestul României. În ultimii ani a publicat articole despre fonduri europene şi dezvoltare regională pe siteuri de specialitate.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro