Home » Administratie » Citesti:

Regiunile lui Ponta, sau cum să federalizăm corect România

Sorin Ionita noiembrie 27, 2012 Administratie
28 comentarii 2,584 Vizualizari

Am fost invitat de colegi ONG-işti să-mi dau cu părerea ȋn cadrul unor consultări publice pe recenta idee a USL de ȋnfiinţare a regiunilor ȋn România, ca nivel III de administraţie locală aleasă. Misiune imposibilă: n-ai cum să comentezi un proiect inexistent, niciodată conturat nici măcar de UDMR, teoretic promotorul localismului.

Discursul liric despre regionalizare, autonomie, specific cultural şi mici patriotisme municipale nu poate ţine loc de proiect. N-am avut niciodată trei pagini scrise cu motivaţia reformei (beneficiile aduse de regiuni, costurile fiind vizibile: ȋncă un nivel administrativ cu funcţionari, bugete, etc) şi cei doi parametri de bază ai săi (lista funcţiunilor noilor unităţi şi sursele lor de venituri) ca să avem ce discuta, pro sau contra. Premierul a murmurat ceva cu gestionarea fondurilor UE, ȋnsă vag. Dacă e vorba de asta, e greşit, pentru că instrumentele structurale au rostul de a ȋntări administraţia şi a completa bugetele pe sarcini existente, nu de a crea administraţii suplimentare, paralele, axate pe cheltuirea de bani comunitari.

Previzibil, dezbaterea se va cantona ȋn detaliul infantil, dar tocmai de aceea de maximă audienţă, al desenării pe hartă a graniţelor şi capitalelor. Va prevala sfânta ignoranţă a celor ce vorbesc din zone sărace, dar care se cred bogate, un minim de documentare fiind sub rangul vizionarilor europeni de Câmpia Turzii. Nimeni nu va observa că e paradoxal să vrei coeziune teritorială (adică redistribuţie) când te bucuri la banii UE, dar să nu o mai vrei ȋntre regiunile ţării, cum se practică ȋn orice stat membru.

Sunt un susţinător al descentralizării, ȋnsă fiindcă am studiat-o comparativ vreo zece ani am ȋnvăţat din studii ale altora mai deştepţi decât noi următoarea lecţie: ea e bună dacă e făcută corect, cu instituţii clare şi reguli bugetare ferme; şi devine o catastrofă ȋn mediu administrativ clientelist, cu elite locale dedate la patronaj. Problema României – lipsa de autonomie reală a nivelului local, silit să meargă cu căciula ȋn mână la miniştri sau preşedinţi de judeţ – nu se rezolvă punând şapte-opt din cei mai puternici baroni judeţeni şefi peste ceilalţi, şi numindu-i baroni regionali. Asta nici nu va genera proiecte mai bune, nici nu va accelera absorbţia. Ce ne trebuie sunt relaţii contractuale ȋntre niveluri şi reguli obiective, de fier ȋn alocarea multi-anuală a fondurilor, adică predictibilitate, ceea ce nu ştiu dacă cineva vrea de fapt.

Predictibilitatea e cuvântul cheie, iar ea se obţine prin alocări financiare automate, după reguli obiective, ȋntr-o cultură a contractelor ȋntre instituţii, nu a negocierilor perpetue pe sub masă şi a milogelii. Toate astea sunt mai importante pentru sănătata mediului politico-administrativ local decât bugetele mari: degeaba ai mulţi bani la primărie dacă ei ȋţi vin ȋn noiembrie, când nu mai apuci să-i cheltui, şi doar după ce ai pupat inelul baronului. In asemenea medii pervertite finanţările suplimentare pot face chiar mai mult rău decât bine, inclusiv banii UE.

Nu există dovezi empirice că elitele regionale romanesti sunt mai puţin corupte decât cele centrale, date fiind regulile jocului de la noi, nici că ar fi o mare diferenţă ȋntre macro-regiunile ţării ȋn sensul ăsta: un indice al clientelismului construit de ExpertForum pe o bază completă de date, cu alocările financiare pentru primării şi judeţe de după 2003, arată acest lucru (curând baza va fi disponibilă online, cu detalieri pe cele 3200 primării ale României). Fireşte, asta nu va linişti cu nimic ardelenismul de cenaclu, dar noi ne facem datoria.

Priorităţile reale de reformă ȋn România sunt, ȋn ordine: (1) reducerea numărului de comune, deoarece două treimi nu-şi pot acoperi din venituri proprii salariile, deci sunt proiectate din start pentru a fi captive politic (2) clarificarea regimului zonelor metropolitane ȋn jurul marilor municipii, prin lege care să forţeze cooperarea ȋn proiecte şi coordonarea dezvoltării; (3) legat de precedenta, crearea zonei metropolitane Bucureşti şi ȋntărirea primăriei generale ȋn raport cu sectoarele, al căror rol trebuie regândit; (4) promovarea cooperării inter-primării ȋn general, pentru reducerea costurilor prin furnizarea ȋn comun de servicii.

Cam pe la urmă vine şi punctul (5), anume discuţia despre regiuni alese, ȋnsă numai cu o analiză cost-beneficiu pe continuarea existenţei judeţelor. Acest nivel, echivalent cu departamentele din Franţa sau provinciile din Italia, e principalul candidat la reformă – mai precis, reducere numerică – astăzi ȋn Europa. In plus, descentralizarea cu autonomie lărgită a regiunilor nu e chiar cea mai bună practică ȋn criză, după ce exact indisciplina financiară la acest nivel a creat deficite publice ȋn Spania, Italia, Grecia, etc. Un pic de informare e necesară ȋnainte de a lansa un asemena proiect, nu de alta, dar ca să ştii ȋn ce te bagi.

După se vede din lista de priorităţi, nevoia reală e mai curând de ajustare incrementală a sistemului actual, fundamentată pe analize, iar nu de schimbări constituţionale radicale bazate pe iluzii şi gargară. Ironia face ca tocmai ȋn perioada asta guvernul să contracteze, pe bani UE, un studiu amplu de reformă teritorială care să studieze chestiunea şi să formuleze recomandări. Intrebare retorică: dacă decizia s-a luat deja, de ce se mai face studiul?

De fapt, ce a spus Ponta zilele trecute despre regiuni e perfect irelevant, pentru că sunt doar fraze fără conţinut. Doar dacă nu au cumva rostul politic de a alimenta talmeş-balmeşul numit dezbatere pentru amendarea Constituţiei, temă pornită la fel de inutil şi fără argumente de policy de către Băsescu acum câţiva ani.

(articol extins dupa o prima varianta din Evenimentul Zilei)

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , , ,



Currently there are "28 comments" on this Article:

  1. dusu spune:

    domnule,nu se poate vorbi inca de regionalizare pina cind fabricarea statului national indivizibil nu va fi terminata

  2. Harald spune:

    Si daca simultan cu regionalizarea ar fi de preferat mai multe judete, nu mai putine?
    Pe modelul kreis-urilor din Germania si cu rol strict administrativ, nu politic. Politica se poate face foarte bine la nivelul regiunilor, unde birocratia derulata de un singur consiliu regional ar putea inlocui cu succes 5-6 consilii judetene actuale, in timp ce judetele reduse ca dimensiuni (100-120 in total) ar fi total detasate de politica. Astfel, nu vor aparea baroni regionali, ci 12-15 baroni locali vor fi obligati sa coopereze la nivelul regiunii. Cam cum se intampla in prezent la nivel national, unde nu exista nici un arhiduce, ci doar mai multi “regi” pe diferite domenii :)

    • Sorin Ionita Sorin Ionita spune:

      “Pe modelul kreis-urilor din Germania si cu rol strict administrativ, nu politic” – iarasi sunteti gresit informat. Kreis in Germania e ca un judet mai mic, dar tot cu consiliu ales, deci este un nivel de guvernare politic. Da fapt, ca sa fie clar, cand spunem administratie locala propriu zisa, e vorba de un nivel ALES direct de cetateni. Si tarile pot avea 1, 2 (ca romania) sau 3 (ca Germania) astfel de nivele. Daca nu-s alese, sunt altceva: directorate ale ministerelor in teritoriu, zone administrative, etc, dar nu au legitimitate democratica. Exact ca actualele 8 regiuni de dezvoltare ale Romaniei. Doar cu un consiliu ales poti pretinde functii extinse si putere de decizie, despre asta e vorba acum la noi cu regiunile – daca sa le facem sa fie asa ceva, sau le lasam cum sunt: asociatii de judete subordonate acestora.

      • Harald spune:

        M-am exprimat eu gresit. “Pe modelul kreis-urilor din Germania” se referea la intindere si la competente administrative, dar depolitizarea le-ar deosebi de kreis-urile din Germania. Parerea mea e ca politizarea la nivelul comunelor (existenta si azi) impreuna cu politizarea de la nivelul regiunilor (care sa inlocuiasca politizarea actuala de la nivel judetean) ar fi arhisuficienta.

        Dar pastrarea judetelor (ca denumire, nu ca functionalitate), insa crescute ca numar si depolitizate, ar putea aduce suport public pentru reorganizarea administrativa. Judetul Roman, judetul Pascani, judetul Turda sau judetul Huedin ar incanta cu siguranta publicul din zonele respective, facandu-i sa accepte “la pachet” si regionalizarea.

  3. Dedalus spune:

    Perfect de acord. Cu sau fara regiuni, tot subdezvoltati ramanem.

    Prioritatile reale ar trebui sa fie, dupa umila mea parere:
    a) invatamantul – in sensul de a-l cupla la realitatea socio-economica (nu e nevoie de nici un “sistem de calitate” administrativ bizar si bolnav cum e ARACIS si nici de examene draconice plasate un proces de invatamant cretinizant!)
    b) IMM-urile – in sensul de a reduce birocratia la absolutul minim (nu e nevoie de nici o reducere de impozite si taxe!)

    Sau, se poate discuta si despre orice alta “reteta” de dezvoltare, alte prioritati etc. Dar in nici un caz despre astfel de masuri administrative, cu rezultat in cel mai bun caz incert.

    Ca dovada ca si tu, autorule, puteai sa iti dai din timp pentru subiecte reale, nu pentru asemenea fumigene.

    Principalul obstacol este in acest moemnt, dupa mine, exact concentrarea reurselor umane capabile (ffffff putine) pe pseudosubiecte.

    • Sorin Ionita Sorin Ionita spune:

      Bun, si ce lagatura au toate astea cu subiectul propus de mine, adica de Ponta: regiunile? Cine va impiedica pe dv sa scrieti o analiza pe invatamant sau IMM si s-o publicati, daca subiectele alea vi se par mai importante?

      • Dedalus spune:

        Sigur.

        Dar remarca mea se referea la faptul ca din moment ce sunt atat de putini oameni care sunt capabili de analize serioase, mi se pare ineficient ca ei sa se ocupe de subiecte cu relevanta redusa.

        Am remarcat acesta crestere a apetentei pentru subiecte de acest gen, nu e vorba doar de articolul acesta.

        Asa s-a intimplat si cu votul uninominal – a curs multa cerneala, multe parerei mai mult sau mai putin avizate s-au perindat pe terleviziunni, bloguri etc. A constatat cineva vreo modificare a politicii romanesti dupa aprobarea uninominaului? A folosit cuiva toata acea dezbatere?

        De-asta spun – cei care sunt capabili de analiza au raspunderea de alege subiecte relevante, dupa parerea mea. Nu numai pentru eficienta utilizarii timpului lor, ci si pentru eficienta celor care ii citesc. Pentru ca din moment ce ii citesc, inseamana ca ii apreciaza. Si daca ii apreciaza, inseamna ca au si dreptul (moral) de a le semnala ca au o raspundere.

  4. vitansandu spune:

    Excelent articolul! Dar poate ca ar trebui sa provocati o dezbatere publica larga pe aceasta tema, altfel vom fi pusi in situatia de a afla ca s-a facut o regionalizare de dragul regionalizarii. Si, da mai mult de jumatate din comunele tarii trebuie desfintate. S-a infiintat o comuna numai pentru ca intre satul (devenit comuna) si centrul vechii comuna (care a ramas, dar fara un sat) nu era un drum asfaltat direct. Era doar unul pietruit, cel asfaltat facea un ocol.

  5. chishtocu verde spune:

    Domnule Ionita,

    Sa spuneti ca UDMR nu a argumentat si prezentat proiecte si idei pe aceasta tema mi se pare putin spus deplasat; de zeci de ani se tot prezinta avantajele autonomiilor locale si chiar daca unii s-au mai desteptat majoritatea romanilor scurt-circuiteaza doar la ideea ca maghiarii cer asa ceva; nici prin gand nu le trece ca inclusiv ei ar putea fi beneficiari…

    Dealtfel, mi se pare ca abordati problema defensiv din start prin faptul ca argumentati prin coruptia locala. Este adevarat, dar avantajele autonomiei nu vin din numarul mai mic al coruptiilor locali ci din faptul ca deciziile fiind mai aproape de oameni, ei devin mai responsabili si avand parghiile necesare local pot cere si vor cere! “justificari”; se ajunge astfel la o eficienta mai mare a cheltuielilor din bani publici. Garantat. Si nu-ti trebuie un proiect pilot sa demonstrezi asa ceva; trebuie doar sa observi ca nu poti face asta in conditiile actuale (prin reducere la absurd).

    Punctati corect cu dobitocia regionalizarii dorite de USL, care doresc ajustare (fie regionalizare, de dragul banilor UE) dar sa “nu se schimbe nimic”… N-are cum sa fie bine doarece ca pe vremea bolsevicilor se vrea un proiect impus de la centru. Se pierde din vedere chiar esenta regionalizarii, care ar trebui sa fie bazata pe coeziunea comunelor si oraselor (pe cultura!) si nu pe ideile “strategilor” bucuresteni.

    In legatura cu singura autonomie reala ceruta de ani de zile in Romania tot mai mult am ajuns sa cred ca de fapt considerentele sunt tot mai putin nationale; pai ce credeti ca se va intampla in restul tarii daca acest demers va avea success (o farama de mai bine)? Si nu are cum sa nu mearga mai bine; din nou nu ai nevoie de o implementare sa poti dovedi asta – este nevoie doar sa analizezi masurile luate de la “centru”.

    • Sorin Ionita Sorin Ionita spune:

      Stimate dle Chistocu verde
      Ziceti “Sa spuneti ca UDMR nu a argumentat si prezentat proiecte si idei pe aceasta tema mi se pare putin spus deplasat” Dupa care continuati exact cu discursul vag si liric pe care il acuzam eu.
      Ce am spus in articol este ca nu exista un proiect = cateva pagini SCRISE cu 2 parti: (1) lista de functiuni ale noilor unitati (sau atributiile celor existente in varianta largita, mai autonoma, etc); (2) sursele de venituri suplimentare care sa finanteze punctul 1. Cu alte cuvinte, ce anume, in plus fata de ce fac acum, ati dori dv sa faca autoritatile locale si prin ce mecanisme?
      Imi mentin parerea ca un asemenea proiect nu exista, iar UDMR s-a dovedit surprinzator de incompetent, sau neinteresat in a propune unul si se limiteaza la a ventila generalitati.
      Dar daca dv credeti ca gresesc, solutia e simpla : puneti aici un link la proiectul respectiv, ca sa-l citim cu totii si sa-l comentam.
      Eu unul astept cu mare interes.

      • Harald spune:

        Din experienta Frantei si Germaniei, nu e nevoie de “surse de venituri suplimentare”, e suficient ca o parte (30%, 50%) din TVA-ul si accizele incasate pe raza regiunii respective sa ramana la nivel local si sa nu fie redistribuite de la Bucuresti, cum se intampla in prezent. Asta aduce automat competitia intre autoritatile locale / regionale pentru atragerea de investitori.

        • Sorin Ionita Sorin Ionita spune:

          Multumesc ca sunteti primul care incepe discutia pe proiect, asa cum ar fi trebuit facuta. Solutiile pe care le propuneti nu-s bune si nu se practica in Franta si Germania cum credeti. In primul rand, cand am spus “surse suplimentare” era vorba de nivelul respectiv: ca sa dai mai mult la primarii / regiuni, trebuie sa iei taxa din alta parte. In cazul dv, o parte din TVA incasat la centru, si va trebui venit cu ceva in loc. In al doilea rand, “tax sharing” pe TVA si accize ca % la locul incasarii reprezinta una din cele mai proaste practici bugetare imaginabile, puternic descurajata de OECD, CoE, WB si in general toata lumea care a studiat chestia. Este cosmarul cu care se lupta acum statele ex-yugoslave, care au avut aceasta traditie de sharing local al impozitelor indirecte pe consum: exista distorsiuni puternice de distributie in teritoriu a TVA (accize, etc), ca ele se aduna acolo unde se fac vanzari, nu unde se produce ceva. Deci administratiile care se nimeresc cu un shopping mall pe raza lor stau pe un sac de bani, iar in alte parti ea trebuie rambursata celor care fac export, deci incasarea locala iese pe minus, etc.
          Pe unitati teritoriale mari, ca regiunile, s-ar putea discuta la limita de o partajare a TVA cu un anume procent, dar numai daca: (1) se transfera si functia finantata de la centru la regiune, ceea ce dv nu ne spuneti; (2) gasiti bani in alta parte pentru a suplimenta actualele fonduri de echilibrare teritoriala, pentru ca orice partajare mecanica cu % la locul colectarii va mari prin definitie discrepantele intre localitati / zone / regiuni. Din TVA redistribuit se finanteaza azi grosul educatiei preuniversitare in Ro, care dupa lege “trebuie sa asigure sanse egale fiecarui copil, indiferent de mediul de rezidenta”.
          In fine, nu vad ce legatura are partajarea de TVA si accize cu vreo competitie oarecare, ca astea sunt taxe pe consumator, deci se aduna unde se vinde marfa, nu unde se produce, deci n-au nici o legatura cu investitiile productive. Cel mult pot crea concurenta intre primari / sefi regionali, in construirea de shopping malluri si benzinarii.
          Vedeti ce tare se complica lucrurile cand trecem de la cantecele pionieresti despre descentralizare la un proiect concret? Nici n-ati scris toate cele 3 pagini solicitate de mine, ci doar 4 randuri, si ne-am prins urechile in dileme.

          • Harald spune:

            Cred ca ar trebui sa incepem cu inceputul si s-ar putea ca la final sa iasa 50 de pagini, nu 3.
            Dupa cum bine spuneti, taxa pe consum se incaseaza acolo unde se vinde produsul. Nu credeti ca asta va incuraja comunele sa ofere facilitati pentru supermarket-uri si benzinarii, oferindu-le de exemplu teren pe care municipiile mari nu au de unde sa-l ofere? De ce credeti ca mii de camioane trebuie sa alimenteze in Cluj sau in Iasi, nu ar fi descongestionate aceste orase daca acele canmioane ar alimenta la Gilau, respectiv la Letcani?

            Eu cred ca Romania sta foarte prost la nivelul comunelor, unde jumatate din populatia tarii nu produce nimic pentru societate, ci doar pentru propria subzistenta. Pseudo-industrializarea comunelor, cu hypermarket-uri si benzinarii i prima faza, ar deschide calea spre industrializarea lor autentica, in urmatorii 20 de ani.

            La fel si la nivelul regiunilor, aeroporturile din Cluj sau Iasi nu sunt treaba guvernului central, desi Ponta si MRU ar face orice ca sa fie treaba lor :) . Iar taxarea efectiva in RO. e si asa foarte mare, nu e nevoie de noi taxe, ci de utilizarea mai eficienta a celor existente.

            • Prostu' satului spune:

              Foarte interesanta discutie, multumesc amandurora — iar articolul mi se pare si mie excelent. Dl. Ionita at his best, mai-mai ca ii putem ierta indecizia cu privire la dotarile anumitor doamne politice ;-)
              Nu ma pricep la chestiunea propriu-zisa, insa in materie de hypermarketuri si benzinarii nu aveti dreptate, d-le Harald. O comuna (mai ales daca nu e in imediata vecinatate a unui oras mare) nu are ce facilitati sa ofere unei benzinarii si mai ales unui hypermarket ca sa determine compania respectiva sa vina acolo.
              Terenul e un fleac in raport cu alte costuri si criterii de alegere a amplasamentului unei astfel de “industrii”.
              Un exemplu concludent va este oferit tot de marile lanturi comerciale; in Bucuresti, exemplul pe care-l stiu cel mai bine (dar presupun ca si in alte orase), toti marii retaileri au preferat sa plateasca sume uneori fabuloase pentru terenuri in centrul cartierelor, sau in imediata lor proximitate, chiar daca la cativa kilometri mai incolo pretul terenului era la sfert sau chiar la o zecime. Amintiti-va de Metro Otopeni — la nu foarte multi ani dupa deschidere au fost siliti sa vanda si sa se mute in Baneasa, unde inclin sa cred ca au platit o avere pentru acel lot.; s-au mutat de la comuna la oras, si nu invers.
              La fel cu benzinariile; daca circulati mult prin tara o sa vedeti pe ici, pe colo, exemple din ce numesc eu monumente ale prostiei — structuri de beton abandonate pe marginea drumului. Cele mai multe dintre ele sunt, ca sa-l parafrazam pe Blaga (Lucian, nu Vasile), “benzinarii ce-ar fi putut sa fie, dar niciodata nu vor fi.”
              Iar dintre benzinariile care totusi exista pe unde nu te astepti, cele mai multe sunt “independente,” ale unor mici firme care au 1-2 benzinarii si-atat. Pe de o parte dau faliment pe capete, pe de alta parte au… hmmm… si alte metode de a-si optimiza afacerea.
              Ca in multe alte afaceri de retail, parametrul absolut esential e “vadul comercial”; asta cauta orice retailer, piata, si exact o piata de desfacere semnificativa nu pot oferi comunele unor astfel de afaceri.
              Nu stiu daca asta a vrut sa spuna si autorul intr-un comentariu mai sus, dar comunele imi par mult mai adecvate unor afaceri de productie (poate mai putin servicii, pentru ca astea in general presupun o calificare mai ridicata, adesea si o infrastructura mai sofisticata etc.). Afaceri nu tocmai hi-tech, in care avantajele competitive sunt forta de munca mai ieftina, proximitatea/usurinta deplasarii fortei de munca, accesul mai facil la retelele de transport (acolo unde exista) samd.

          • andrei spune:

            N-ar fi totuși o idee să nu plecăm neapărat de la ideea de a căuta noi surse de venituri și să să ne gândim mai bine cum le-am putea folosi pe cele actuale? De exemplu, este oarecum clar că schimbări peste noapte nu se vor întâmpla din punctul acesta de vedere. Totuși, poate ar fi bine să fie creat un alt mecanism de cheltuire. De exemplu, din bugetul național se împart banii către regiuni, și aici trebuie stabilit un mecanism (o idee ar fi ca o parte din fonduri să se distribuie pe bază de proiecte, ceva în felul în care se dau fondurile în interiorul UE) , și fiecare regiune decide cum să îi cheltuiască.
            plus că ar mai putea fi făcute, în primul rând, schimbări în modul de funcționare a instituțiilor și de stabilire a nivelelor de subordonare. De exemplu, nu văd de ce poliția, în componentele ei de ordine publică și rutieră nu ar trece la nivel regional/local, poliția națională urmând să mențină doar componentele de, eu știu, combatere a criminalității organizate și crimelor. La fel cu ISU. Oricum, pura redesenare a țării e inutilă. Până la urmă o descentralizare sau deconcentrare, depinde ce ne place, se poate face și păstrând județele și fără a crea noi unități administrative.

      • chishtocu verde spune:

        Dle Ionita,

        Dar ce spuneti de proiectul de lege al autonomiei tinutului secuiesc, vechi de 7 ani si respins in toamna asta? Nu l-am gasit in graba pe cel referitor la regionalizare, dar nu cred ca ar fi unul bun, din moment ce a fost redactat ca reactie, cu scopul de corecta ideea nebuneasca a presedintelui; de fapt nu stiu nici daca asta ar fi unul bun.

        Ce stiu e ca exista proiecte, chiar legislative care nu sunt cunoscute cu atat mai putin dezbatute si care daca cititi are elementele pe care le amintiti si evident multe alte detalii…

        http://www.cdep.ro/proiecte/2005/200/90/5/pl295.pdf

        Si scuzati-mi discursul liric dar nu mi s-a parut ca al dn-voastra ar fi mai aplicat in legatura cu coruptia locala.

        • Isailă Brătfălean spune:

          Degeaba explici că baronul local, inclusiv cel udemerist, este rezultatul redistribuirii resurselor din București. Acele resurse sunt cheltuite în județ, și banii sunt împărțiți între buzunarele demnitarilor din București și baronul local. De aceea UDMR a vrut să aibă și baroni locali și demnitari la București.

          Nu există decât un singur remediu împotriva furtului din avutul comunității: dragostea față de acea comunitate.

          România se poate reconstrui pe bază de identități regionale, așa cum avem în Banat și în Țara Secuilor. Dacă există atașament pentru Transilvania, acesta poate fi folosit pentru diminuarea furturilor, dând avutul public pe mâna ardelenilor. La fel în Bucovina, Moldova, peste tot.

          Niște „landuri” puternice și unite (și respectul particularităților fiecăreia le face unite, acel respect nu există în ce priveșteTransilvania) dau mai multă tărie economică și culturală decât o mămăligă unitară prin care treci ca prin brânză, cum a fost România ultimilor o sută de ani.

          Identitățile regionale din România există, pentru că suntem un popor tradiționalist. Ele trebuie doar recondiționate și puse la treabă.

          Dacă resursele ar veni de la comunitatea locală, nu de la dumnezeii națiunii din București, aceasta ar trebui să-și intre în rol. Sigur, nu mă aștept la același control comunitar în Iași ca în Timișoara. Dar pe ansamblu performanța va fi mult mai bună ca cum. Cum poți explica posibilitățile de întărire națională unor stupizi? Ei cred că o țară care ascultă orbește de niște șefi care îi fură resursele este puternică. Puterea nu stă în Unirea găinilor jumulite și neputincioase ci în Unirea unor comunități puternice.

          Eu cred românii sunt federaliști prin istorie. Unitarismul a fost un accident nefericit care i-a păgubit mult. Federalism înseamnă reconstrucție națională.

          Există pericolul iugoslavizării? Da, există, dacă miticii nu se ostoiesc. Și nu trebuie să fie organizare federală pentru a împinge țara în conflicte grave. Sau poate să existe o federalizare târzie și aberantă, care să fie pusă de aceeași paraziți ca și țap ispășitor. Oricum nu ar rezolva nimic respectivii.

          O națiune este o piramidă de valori. Când nu reușește să impună valori reale și elite trebuie reconstruită. Dacă nu o face, va fi desființată.

  6. pragmatic-la-extrem spune:

    ne aruncam in dezbateri cam sterile. Ori acelasi numar de comune si impozitre CRESCATOARE (costul manoperei primariei creste logic si constant) ori mai putine comune si impozite MAI LENT crescatoare. “Administratii”de peste 500 000 locuitori au voie sa faca proiecte direct cu Bruxelles si -slava domnului- sa nu mai depinda de POHTA guvernului. Ardealul va deveni Catalonia ROmaniei.

  7. Isailă Brătfălean spune:

    Autostrăzile poloneze leagă Polonia de Europa. Acesta este scopul lor. Interesant este că polonezii au legat de Europa mai întâi Cracovia, apoi Varșovia. Ca și cum românii ar începe cu Iașul. De fapt Clujul, dar și Iașiul, ar trebui să-și propună ca țel principal conectarea la axa economică a Europei. Axa Europei este pe traseul Budapesta – Bratislava (ramificatia spre Praga – Berlin) – Viena – Munchen – Stuttgart (ramificația spre Nord spre cea mai dezvoltată zonă a Europei) – Strasbourg – Paris. De altfel pentru mine e clar că zonele înapoiate din Oltenia și Moldova nu au ce aștepta nimic de la București. Aceste regiuni „informale” ar trebui să meargă la Bruxelles să ceară să fie legate de Europa.

  8. Stelian spune:

    Personal, cred ca se abate atentia de la alte probleme mai grave. Nu cred ca se vor face regiuni, din motive practice pentru politicieni: MAI PUTINE FUNCTII. Asta in contextul in care o data cu aparitia regiunilor dispar judetele. Altfel? O alta structura in plus?
    Am ales sa traiesc de ceva vreme intr-o tara unde intre guvern si cetatean sunt verigi putine. (Din acest context scriu si vorbesc, de platitor de taxe in alta parte, de rotita integrata mai mult sau mai putin in alt angrenaj si care se confrunta cu alt sistem, cu alt angrenaj) Organizarea teritoriala este comuna/orasul si atit. Mai exista niste regiuni turistice, exista notiunea de mare aglomerare, dar nimic de natura administrativa deasupra oraselor. Evident, fiind comunitati mai mici, multe dintre ele sunt legate administrativ de un centru (pe sistemul comuna cu mai multe sate incluse), dar nu exista judet sau “REGIUNE”. Orasele se asociaza punctual pentru anumite proiecte de infrastructura (sosele, poduri, metrou, tren).
    Romania, la ora actuala nu a depasit stadiul de stat politienesc (exitenta cartii de identitate cu domiciliul scris si obligativitatea de a o schimba daca iti schimbi domiciliul, cu obligativitatea de a ti-o schimba la un interval de timp fara ca cel ce o emite sa te anunte, asa ca in fiecare dimineata la cafea trebuie sa-ti scoti actele si sa le citesti data de expirare pina o inveti pe de rost). Cu o structura administrativa extrem de stufoasa. In asa fel incit nu se stie cine de ce raspunde, iar tu, muritor de rind esti aruncat de colo colo ca o minge si izbit de la o autoritate la alta pina iti trece cheful sa le deranjezi.
    Cred ca inainte de toate s-ar incepe cu o simplificare: disparitia consiliului judetean (o inventie comunista-judeteana de partid, perpetuata, dublata dupa 1989 de institutia prefecturii-reprezentantul guvernului in teritoriu). Daca la nivel local exista taxe si deci poti face un buget, la nivel judetean nu stiu ce taxe sunt si deci din ce buget. Consiliul judetean nu e decit un mijloc de presiune si santaj pentru primari si consilii locale.
    Priviti la spitale, si ele sunt pe categorii: orasenesc, judetean, universitar, cu grade diferite de importanta si din aceasta cauza cu alocari deiferite de fonduri. Si cu judeteana respectiva de sanatate. Invatamintul are si el judeteana lui cu cohorta de inspectori. Drumuri comunale, judetene, nationale si europene… Insa nu poti ajunge de la est la vest sau de la sud la nord in citeva ore, cit e normal.
    In contextul in care infrastructura de transport a Romaniei face ca orasele si satele sa fie o succesiune de insule, in contextul in care nu exista un sistem informatizat si pentru orice hirtie trebuie sa te deplasezi si sa stai la cozi in conditii umilitoare (aer inchis, mirosuri, grele, eternul ghiseu la care trebuie sa te apleci, tu stind in picioare iar cel ce trebuie sa te serveasca sta jos, cind macar din respect ar trebui sa stea in picoare ca si tine), a vorbi de regiuni in Romania inseamna de fapt a supune la umilinta contribuabilul roman.
    Asta cu fondurile europene este o poveste de adormit copii. Cel putin la nivel de mic intreprinzator si mici proiecte.
    Iar daca se vrea sa se faca regiuni si sa se pastreze si judetele, asta inseamna cresterea spagii de 10 ori, nemaivorbind de posturile create (sefi, secretare, soferi)

  9. George Gafencu spune:

    Cred ca subiectul regionalizarii in Romania este cel mai putin inteles sau explicat in ceea ce este si mai ales in ceea ce nu este.

    Multa lume crede ca prin infiintarea regiunilor toate serviciile se muta in capitala regiunii si oamenii sunt pusi pe drumuri.

    De fapt, sistemul de organizare a marilor corporatii poate da un model functional pentru regiunile romanesti prin aplicarea principiilor de fuziune corporatista.

    Serviciile de baza ar ramane exact unde sunt acum, local. In schimb managementul si serviciile auxiliare ar fi comasate si mutate in capitala regiunii.

    Sa luam un exemplu a unei regiuni cu sase judete. In loc de sase politii judetene cu sase servicii de cadre, sase contabilitati, sase serviciii financiare si alte alea, totul s-ar reduce la cate un serviciu regional. Plus ca nu ar exista decat un sef al politiei pe regiune, in loc de sase la momentul asta.

    Traditional inspectoratele scolare erau comasate pe mai multe judete (pana la patru), deci exista traditia regionala istorica in Romania. Din nefericire comunistii au implementat sistemul de azi.

    Ceea ce deranjeaza la regionalizarea Romaniei este eliminarea unor baroni locali si a consiliilor judetene, care ar fi numai unul pentru regiune… De asta nu iese regionalizarea in Romania.

  10. Red spune:

    Cu sau fara un proiect in fata exista un raspuns clar ideea de regionalizare: Nu. Pentru ce o birocratie mai complicata, coruptie, batalii si cumetrii la inca un nivel? Optim ar fi sa se desfiinteze judetele si sa ramana doar doua nivele: local si national.

  11. Mircea Modan MirceaM spune:

    Regionalizarea nu este un scop in sine. Se poate face prost…sau bine. Prost daca ne mai punem in carca inca un nivel administrativ, cu costurile aferente (si nu doar cele cu salariile…mi se face groaza cand ma gandesc ca vom avea inca un rand de baroni..cei regionali, alte spagi, alte razboaie…ba chiar localii cu regionalii) Bine, daca reducem costurile adminstrative si banul ramane , intr-o anumita proportie , acolo unde se produce…automat, printr-un algoritm clar. Aici e buba..care e algoritmul ala . Acum algoritmul e ca ca grosul banilor merge la buget, si apoi retur…evident pupat inelul, si nu numai.
    “Schema ” actuala se bazeaza pe nistre sume mici ce se colecteaza la nivel local, care nu ajung (sunt doar 6 judete care nu sunt beneficiari neti..evident ca nu din surplusul cu care contribuie ele se asigura finantarea celorlalte 36, da fapt toate judetele sunt suprajumulite)….si din redistrubuirea, de la nivel central a unor sume colectate la nivel central, TVA si impozit pe venit in special.
    Nu se pune problema de a inlocui aceste surse la bugetul national, daca ele se colecteaza la nivel regional..pentru simplul motiv ca sumele astea , desi figureaza la capitoliul venituri, se scad instant, ca sume redistribuite..deci oricum nu “cushtule” cu nimic. E vorba de 5,5 miliarde de euro …cu o mana se iau la centru..cu alta se distribuie la judete (din start, prin legea bugetului national)…dupa un algoritm “secret”. Primarii si CJ care stiu “reteta” au si bani..restul se vaicaresc..toata lumea cere, pilele, spagile, cumetriile si jupanismul fac legea. Si ne intrebam de ce exista coruptie…
    S-a afirmat ca TVA-ul nu poate sa ramana la nivel local, ca el este produs in special de hipermarketuri…fals. La hipermarketuri se incseaza TVA-ul consumatorului final,(dar se scade TVA-ul platit la inputuri)TVA_ul este fractional, se incaseaza pe tot parcursul lantului, se deduce la fiecare veriga, si practic contributia cea mai mare o are acela care pune valoarea adaugata cea mai mare..de regula este producatorul. Bataia va fi sa ai cat mai multi producatori in regiunea ta…si nu malluri sau benzinarii
    Concluzie:
    1. Regionalizara trebuie sa aduca , in mod obligatoriu, costuri administrative mai mici, se inlocuiesc judetele (cca 450k la o adminstratie locala) cu regiuni (2000-3000k la o adm. locala)
    Consiliul judetean se alege…el numeste “guvernul” local. Aceste structuri existau la nivel judetean. …consiliul judetean si prefectura…unul era ales -ramane si in noua var.-dar cel numit nu mai este numit de la centru(prefectul), ci la nivel local, de “organul” ales.
    2.Se concepe un algoritm de colectare a “birurilor”, bazat pe o statistica nationala, cheltuieli regionale vs cheltuieli nationale, si nu pe redistribuire.(de ex 70% la niv regional-30% la nivel national, poate alt raport, se pot cunatifica acele cheltuieli pe care le face statul, si regiunea (armata, fond national de dezvoltare, sector energetic..etc)) Se poate folosi o corelare pib/capita- cheltuieli/capita ca element de referinta.
    Astfel vom sti zonele sarace, zonele bogate-comparativ cu media nationala …dar si sumele cheltuite/capita, raportat tot la o medie nationala. Nu se vor putea aloca , la nivel regional, sume peste medie. Aceasata medie va fi un fel de standard de cost…vorbim de cheltuieli curente ale adminstratiei. Plus investitii care se incadreaza in aceasta medie. Deci daca vrei investitii ordinare.trebuie sa tai din cheltuilelile administrative.
    3.Evident ca vor exista zone extrem de sarace, care desi isi vor acoperi costurile de functionare, vor avea si ceva bani de investitii mici, prin algoritmul de mai sus,dar necesita investitii extraordinare, in dezvoltare locala. Aici trebuie intervenit, in primul rand prin planul de dezvoltare regional, nu se aloca bani pentru consum, ci pentru investitii, care sa produca bani, intr-un anume orizont de timp.Banii vor fi dirijati in special pentru consultanta in accesarea de fonduri nerabursabie. Cu alte cuvinte, sa li se dea navodul,(ba chiar nici ala, ci sa li se spuna cum se construiest un navod).si nu pestii.
    4.Se vor finanta de la bugetul regional doar perioadele pana se implementeaza planul local de dezvoltare, si musai cu chelt adminstrative/capita sub media nationala..cu alte cuvinte, acolo unde nu exista plan de dezvoltare, care sa aduca veniturile locale la media pib/capita-venit/capita la nivel national..nu se finanteaza nimic. Daca esti incapabil nu poti sa traiesti ca aia care pun osu`
    Cheia va fi algoritmul, se majoreaza sumele care raman la bugetele locale-colectarea TVA se poate face la nivel regional, o parte se varsa la bugetul national,restul se redistribuie “automat” la nivel local functie de nr de locuitori, si de mediile national pib/capita si chelt/capita, sa pastreaza un buffer ptr, dezvoltare regionala-zone extrem de sarace-. Acum avem venituri bugetare de 95,7 milarde, din care fiscale 75, din care TVA 49 milarde. Se returneaza-din start, prin legea nugetului de stat vreo 26….putem linistit sa lasam ca, in prima faza, jumatate din TVA sa ramana la regiune, nu va fi afectat bugetul central.
    Se pot face n`spe modelari, io am prezentat un schelet sumar…si cu siguranta se va gasi si solutia. Problema este ca nu se doreste, si se simuleaza tot felul de scenarii, unul mai pagubos ca altul, pana iti piere ceheful de “regionalizare”
    In paranteza fie spus, la intrunirea la care am participat, la Timisoara, pe probleme de regionalizare ,am auzit si lucruri perfect valabile..dar si niste bazaconii care m-au inspaimantat…cica nu are rost sa desfiintam judetele pentru ca apar costuri cu schimbarea cartilor de identitate…mai bine platim inca o structura, an de an.
    Altii vedeau ca scop atragera de fonduri, parca astea se atrag doar daca o schimbam pe Tanda cu Manda…
    Regionalizarea este o idee care trebuie disecata in fel si chip, putem sa facem un lucru bun..sau putem sa ne-o luam de nu ne vedem.

    • Ghita Bizonu' spune:

      Regionalizare va imsemna inca un rand de birocratie. Gras si frumos. Directii regionale. Directori regionali. Consliu regional Presedinte de consilu regional. Lefuri babane, masini, soferi, secretare. Adica peste baronii locali vom pune niste voivori regionali. Asta e tot schpilul si toata zbaterea…
      Pe pariu ca asa o sa iasa ?!

      • Mircea Modan MirceaM spune:

        Cred ca n-o sa iasa nicicum. Baronii locali nu au nevoie de duci locali..se vor opune cu indarjire, li se rupe atat de fondurile europene, unde mege mai greu cu furatu`..li se rupe si de algoritmul “automat”, care le ia pita. Exista experienta de douaj` de ani de “tatuci”…musai sa mearga tat natu cu miloaga la jupan. Va fi greu de tot sa facem ceva ca lumea…asa ca nu tin prinsoarea.

  12. Kreis spune:

    Domnule Ionita,

    Ce ar fi daca toate taxele si impozitele raman in regiunea de dezvoltare respective, regiunile trimitand la centru doar banii pentru Aparare si Externe?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Sorin Ionita


Sorin Ionita

Paleo-liberal (adica din soiul cel vechi) Partener fondator la EFOR (www.expertforum.ro) think tank independent Citeste si preda teorii ale dezvoltarii si sectorului public Cons... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)