Home » Administratie »Analize »Economie »Global / Europa »Opinie » Citesti:

Romania, greu de aparat

Nicolae Tecu martie 28, 2016 Administratie, Analize, Economie, Global / Europa, Opinie
21 comentarii 3,457 Vizualizari

Motto: Daca o casa este dezbinata impotriva ei insasi, casa aceea nu poate dainui – Iisus Hristos

Uitandu-ma la starea lumii nu pot evita concluzia ca este una de mare complexitate cu dificultati majore la orizont, atat economic cat si politic si militar. Si, gandindu-ma la Romania, am impresia repetata ca, desi a facut progrese in ultimii 25 de ani, elitele continua sa persevereze in esecul de a conduce tara spre o pozitie defensibila economic, politic si militar.

Zona Euro este tinuta in viata de catre Banca Centrala Europeana, neclar insa pentru cat timp. Problema principala nu a fost rezolvata (renegociera poverii ajustarii dintre Germania si “periferia” Europei), desi pe plan pur economic ajustarea da inainte cu multa durere la “periferie” si cresteri salariale in Germania. Criza migrantilor ameninta unitatea politica a Europei. Dna Merkel incearca din rasputeri sa gaseasca o solutie europeana pentru ca altfel aranjamentul european din ultimii 15 ani, foarte profitabil pentru Germania, va lua sfarsit.  Din pacate sansele unei solutii la criza migrantilor sunt foarte mici pentru ca UE nu are coeziunea politica, banii, institutiile si viziunea sa rezolve criza. Poate Europa sa rezolve situatia din Siria? Si chiar daca influxul de imigranti se opreste peste noapte, exista milioane de oameni care trebuie integrati de aici inainte, la care se adauga vechile probleme economice. In aceste circumstante, probabilitatea ca urmatorii zece ani sa fie buni pentru Europa si pentru marele castigator european, Germania, sunt destul de mici.

Germania a fost unul din marii castigatori ai globalizarii care a avut loc in ultimii 30 de ani, si mai ales din 2000. Este o tara deosebita cu un rol important. In ciuda acestor lucruri, este dificil de crezut ca Germania va ramane la fel de puternica cu o economie care depinde de Europa si de globalizare intr-un moment in care atat Europa cat si globalizarea mai degraba vor descreste.

Marea Britanie joaca jocul de echilibrare pe care l-a jucat secole la rand, incercand sa previna transformarea Europei continentale intr-o amenintarea pentru interesele sale economice. De ce sa nu negocieze cu UE? Daca nu joaca tare, ajunge un satelit al Europei continentale in care Parisul si Frankfurt iau din afacerile Londrei (de exemplu, prin diferite feluri de reglementari). Diversi analisti discuta pericolele iesirii Regatului Unit din UE pentru Marea Britaie, presupunand ca UE va ramane ca acum. O iesire britanica, schimba insa natura UE in mod fundamental si puterea Europei continentale poate descreste. Motivul principal este ca Marea Britanie introduce un precedent de iesire din zona de comert liber care poate fi urmat de membri nemultumiti ai UE.

Rusia are probleme economice mari pentru ca depinde in mare parte de preturile la energie. Slabiciunea economica si geopolitica a Rusiei o face foarte agresiva, desi victorioasa este doar pentru ca Europa este foarte slaba. Daca SUA si Europa au profitat de slabiciunea URSS in anii 1980, de ce nu ar profita si Rusia acum de slabiciunea UE pentru recrearea zonei sale de influenta? Rusia nu se va opri pentru ca nu are nimic de castigat prin oprire. S-ar putea chiar sa piarda.

SUA se descurca mai bine, fiind mai putin dependente acum de restul lumii decat in trecut. Par sa isi doreasca ramanerea in Estul Europei. Exista, insa, un pericol real ca SUA se va retrage din lume, iar o retragere rapida ar fi foarte periculoasa. Economia Chinei incetineste impovarata de datoriile create de un model de crestere ajuns peste limitele responsabile.  Nici o tara nu pare sa fi reusit tipul de tranzitie pe care China trebuie sa o parcurga acum fara probleme economice considerabile. Povestea chineza de success din ultimii 30 de ani este foarte probabil la un capat de linie.

In acest context se prezinta Romania, dupa unii, o tara stabila. Dl Hurezeanu, ambasadorul la Berlin, afirma ca Romania are ceva ce Europa isi doreste, dar nu gaseste: stabilitatea convietuirii intre etnicitati si interese diferite, ceea ce domnia sa numeste “interculturalitate” ([1]). Romania este parte a NATO si are un parteneriat cu SUA prin care Romania este protejata de agresiuni externe. Se poate spune ca Romania s-a descurcat binisor din punct de vedere economic in ultimii ani, si ca si-a castigat atentia investitorilor straini. Avem chiar un guvern technocrat care pune capac luptelor politice ce risca sa afecteze traiectoria curenta a tarii. S-ar putea spune ca Romania a facut progrese masurabile in ultimii 25 de ani, chiar daca incet.

In realitate, nimic nu e chiar ceea ce pare, iar pozitiile economice, politice si militare ale Romaniei par destul de vulnerabilie, atat din motive curente cat si sistemice.

Din punct de vedere geopolitic interesul Romaniei este sa stea aproape de SUA pentru ca este singura putere care poate aduce asistenta financiara si militara in caz de dificultate. Desigur, nimic nu e pe degeaba, dar e mai bine decat o Romanie in sfera de influenta a Rusiei sau a Germaniei. Din pacate, Romania pare sa curteze aprobarea Germania spre dezavantajul celei a SUA, dupa zece ani de pro-americanism. De ce? Omeneste vorbind, Germania nu o sa fie la fel de puternica in viitor cum a fost in ultimii zece ani. Nu poate sa ofere nici asistenta financiara, nici militara. In ciuda realitatii ca Germania nu poate oferii mare lucru unei tari care are nevoie de dezvoltare economica si securitate militara, Romania pare ca doreste o relatie Bucuresti-Berlin mai apropiata ([2]- ideea a fost avansata in termenii inlocuirii Londrei cu Berlinul pe axa Bucuresti-Londra-Washington). Mult noroc in dificultate. Mai ales daca dificultatile vin din cauza destramarii Europei.

Pe de cealalta parte, fragilitatea de acasa a Romaniei este un fenomen profund, produsul unei administrari defectuoase a tarii. In ultimii 25 de ani elitele au irosit o oportunitate sa creeze un nou contract social cu populatia, un contract care sa dea coeziune in vremuri grele. Curenta stare de liniste a tarii este bazata pe situatie economica relative linistita in lume, presiune destul de mica din partea Rusiei si lipsa unor probleme sociale. Daca contextul se schimba, slabicunile Romaniei vor iesi in evidenta. Bunastarea economica a Romaniei depinde de starea sistemelor finaciare si a economiilor tarilor dezvoltate. Este greu de crezut ca o criza sau incetinire economica sunt departe in momentul acesta. Cand vor veni vremurile grele, liderii vor lua decizii grele, ca si in trecut, iar riscul instabilitatii politice si sociale este mult mai mare decat se crede.

Liderii actuali se impart in doua categorii: tehnocratii, care par capabili sa ia anumite decizii, si politicienii. Tehnocratii nu pot face nimic deosebit fara politicieni, iar acestia din urma nu au credibilitate. Cand nu mai ai credibilitate, dar ceri sacrificii…te-ai ales cu o mare problema. Per total, multi lideri romani par a fi or incompetenti or necinstiti (vedeti, de exemplu, multiplele doctorate mai mult sau mai putin plagiate, [3]), dar, in orice caz, incapabili sa asigure servicii de baza si o domnie a legii care sa tina tara unita la nevoie.

Daca liderii si elitele ar fi zidit o masura de credibilitate (sau pastrat in cazul lui Iohannis), tara ar avea o pozitie mai solida. Dar cu o clasa politica incapabila sa asigure un minim de servicii civilizate (politie, pompieri, sanatate, admistratie, transport, educatie) si incapabila sa creeze o bunastare comuna, tara este mult mai vulnerabila in fata instabilitatii sociale decat pare.

Ce anume tine unite diferite interese si etnicitati? O bunastare comuna si o domnie a legii care permit cetatenilor sa isi urmareasca interesele de o maniera predictibila, constructiva si solidara. Or Romania nu a avut in ultimii 25 de ani aceste lucruri, ceea ce a dus la crearea unui sistem de caste cu liderii privilegiati si membrii aparatului de securitate in primul grup, un al doilea grup de indivizi care au parasit tara cautand o viata mai buna, un al treilea grup de pensionari si angajati la stat care depind de politicieni, si, in final, o felie de cateva milioane de indivizi productivi care reusesc sa aiba o viata buna muncind din greu, de multe ori in IT sau pentru multinationale. Aceste caste sunt jucate pe degete de elite (neomogene, desigur) in scopuri cu orizont limitat. De exemplu, diaspora este buna pentru anumite alegeri, dar ignorata si dispretuita in rest (cati parlamentari din peste 500 reprezinta cei mai mult de 10-20% de romani care traiesc in afara tarii?)

Contractul social in Romania pare sa fie caracterizat de expresia “fiecare pentru el”, cu foarte putina solidaritate si interes national. In Romania fiecare individ sau grup este mai castigat daca da foc la tara urmarindu-si propriul interes (vorbind metaforic, desigur). Aici este marea vulnerabilitate a tarii. Nu poti sa iti alegi vecinii, poate nu-ti permiti sa cumperi aliati, dar poti macar sa nu iti distrugi relatiile de familie. Acesta este locul unde liderii au esuat complet in ultimii 25 de ani. Nu au creat un minim de coeziune si consens constructiv in societate.

Cand Iohannis a castigat alegerile, am crezut ca Romania poate merge in directia buna. Domnia legii facuse ceva progrese in cei zece ani dinainte si am crezut ca sub Iohannis, trendul va continua. Dar liderii politici si cei ai aparatului de securitate au decis ca este mai bine pentru ei sa mearga singuri mai departe.

Ganditi-va de exemplu la acea Miercuri Neagra in care presedintele Iohannis a calcat justitia in picioare de dragul Antenei 3, o televiziune asociata cu un fost colaborator al Securitatii, individ condamnat in instanta si inchis la ora actuala. Actiunile domnului Iohannis ar putea fi interpretate ca o mica scapare, doar ca nu sunt. Din perspectiva sigurantei nationale sunt un dezastru. Imaginati-va un scenariu in care Antena 3 ar fi fost influentata de bani rusesti, ar fi fost condamnata la plata unor daune in instanta pentru activitati de spalare de bani si ar fi incercat sa provoace tulburari sociale. Sau imaginati-va tulburari etnice in centrul Romaniei cu cereri legate de transferuri economice mai bune de la guvernul central. Cum poate statul roman sa bage frica in cei raufacatori si sa dea incredere ca poate duce la bun sfarsit reformele promise? Poti sa iti bati joc de multe, dar nu de simtul dreptatii (sau, reformulat, poti sa iti bati joc in vremuri bune, dar o sa te coste in vremuri grele). Cum poti sa ceri sacrificii de la cetatenii tai daca tu nu esti dispus sa pui in aplicare o sentinta judecatoreasca care cere confiscarea unor bunuri in valoare de 60 de milioane de euro de la un individ corupt?

Un alt exemplu ar fi faptul ca fostul prim ministru inca nu a fost tras la raspundere pentru faptele sale din vara lui 2012 in care a incercat sa taie atributiile Curtii Constitutionale prin ordonanta de urgenta ([5]) si in care a complotat la schimbarea conducerii tarii in termen de cateva zile. S-ar putea spune ca totul a fost facut la limita legii si ca domnia sa a actionat politic. Pot sa ii intreb pe specialistii in siguranta nationala de ce se indoiesc de capacitatea inamicilor de a profita de slabicunile legii pentru a submina tara? Daca liderii intitutiilor de aparare nu pot proteja tara in cazul in care o serie de politicieni incearca sa schimbe ordinea constitutionala in cateva zile, cum vor putea apara tara in alte situatii? Mai mult, partenerul de la aceea vreme a domnului prim-ministru, se incalzeste sa preia conducerea tarii dupa ce partidul sau devine partid unic ca urmare a unor legi electorale proaste si a unei ordonante de urgenta. Se pare ca regula jocului este “submineaza si castiga”! Ori dai de pamant cu interesul national si castigi putere si avutie, ori te retragi pe mosie si iti vezi de bunastarea peste medie. Si ne intrebam de ce suntem coada Europei.

Aparatul de aparare este si el un exemplu de “fiecare pentru el”. Avem n (mai mult de 5) servicii secrete care se lupta intre ele pentru influenta politica. De exemplu, in toamna 2014 seful SIE s-a dat demisia si a intrat imediat in campania electorala pentru presedinte. Despre domnul Ponta s-a spus ca a fost sprijinit in lupta electorala de catre SIE, iar domnul Iohannis de catre SRI (sa deducem noi, cei prost informati, ca SIE a fost in spatele loviturii incercate de catre domnul Ponta la adresa Curtii Constitutionale?) Este normal sa existe o masura de competitie intre aceste grupuri, dar in Romania se pare ca ele nu se intrec numai in adunarea de informatii, ci se lupta pentru influenta politica considerabila, gasind noi moduri de a submina separarea puterilor in stat. Grozav mod de aparare al tarii! Asigurati-va totusi ca nu veti fi calcati in picioare in timp ce va luptati unii cu altii.

Ce spun eu aici? Spun ca Romania este vulnerabila din cauza faptului ca elitele nu au creat un interes national si o coeziune realista. Mai mult, acesti indivizi continua sa persevereze in obiceiul neinspirat de a submina interesul cetatenilor, si astfel, al tarii, refuzand aliante mai bune pentru unele mai proaste, inchizand ochii la actiuni periculoase si subversive de catre politicieni importanti, si promovand politici care dau inapoi progresele facute in materie de domnia legii.

Nu inteleg eu bine? Care este interesul national de facto? Cum veti plati pentru ajutoarele externe? Cum veti lupta cu inamici externi, poate mai puternici, in razboie hibride cand voi sunteti ocupati sa va luptati unii cu altii in detrimentul interesului national? Cum veti muta trupe fara drumuri si cai ferate? Cu ce veti plati pentru o necesara inarmare a tarii? Cum veti tine tara stabila in vremuri grele? Cum le veti lua la oameni si mai mult din ceea ce au prin impozite si taxe, cand nici macar in vremurile bune nu ati reusit sa le oferiti servicii de calitate decenta si oportunitati de realizare profesionala? De exemplu, acces la tratament medical respectabil si bun? Sau acces la o administratie care sa le serveasca si lor, nu numai voua? Sau, posibilitatea unei realizari profesionale cat de cat comparabila cu alte state europene? Cum veti evita actiuni politice oportuniste, care slabesc tara, cand va e lumea mai draga? Actiuni politice oportuniste a institutiilor statului aflate sub influenta diverselor interese economico-politice, contra interesului national, pe care si voi le-ati practicat cand ati avut ocazia sa va mariti influenta?

Exagerez? Cate tari aparabile exista de marimea si complexitatea Romaniei (‘a saptea tara din Europa’ vorba unui fost prim ministru, maestru al iresponsabilitatii fiscale in interes electoral) care nu sunt in stare sa formuleze si sa puna in aplicare un interes national real, spre deosebire de colectie disparata de interese de trib? Pentru ca Romania pretinde ca este stat national si unitar, dar elitele sale se comporta doar ca o suma de triburi intr-o boema competitie unele cu altele.

Este Romania fara speranta? Greu de spus. Romania depinde de cirumstantele externe mai mult decat de cele interne. Circumstantele externe nu pot fi controlate si arata de parca timpul este aproape de expirare si optiunile limitate. Unii oameni sugereaza ca timpurile noastre sunt ca cele din anii 1930. La sfarsitul acelei perioade nu au fost multe regimuri care au supravietuit si nici tari care au ramas la fel. Cine stie cine va conduce Romania in 15-20 de ani si cine stie in ce masura o vom mai recunoaste?

NOTE______________________________

[1] http://www.realitatea.net/emil-hurezeanu-romania-are-ce-incearca-europa-astazi-sa-faca-si-nu-reuseste_1895284.html

[2] http://www.hotnews.ro/stiri-esential-19428295-eduard-hellvig-viitorul-sef-sri-vrea-schimbe-axa-bucuresti-londra-washington-axa-bucuresti-berlin-washinton-plus-ungaria-cal-troian-aflat-tot-mai-mult-sub-influenta-moscovei.htm

[3] http://revista22.ro/70251783/hai-la-doctorateee-hai-la-doctorateee.html

[4] http://www.mediafax.ro/economic/mugur-isarescu-gestul-celor-care-au-aruncat-cu-bani-pe-treptele-bnr-echivaleaza-cu-terfelirea-tricolorului-sau-cu-fluieratul-atunci-cand-se-canta-imnul-national-15098698

[5] http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/ccr–excluderea-de-la-controlul-curtii-a-hotararilor-parlamentului–neconstitutionala-270038

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "21 comments" on this Article:

  1. victor L spune:

    Cuprinzator articol. Si bun.
    Din multele probleme, eu as alege citeva:
    – implicarea Serviciilor in politica si Justitie.
    Cine vrea sa nege, va trebui intii sa justifice, de exemplu, atitudinea lui Melescanu la conducerea SIE si a scurtei perioade la ministerul de externe, ori declaratia generalului SRI, dl Dumbrava, referitor la “Justitia, cimp tactic al SRI”.
    Si ceea ce mass media ocoleste sa discute: si implicarea Justitiei in jocurile politice.
    Spalarea presedintelui de starea de incompatibilitate din perioada cind a fost primar aici intra.
    Iar tacerea CSM dupa ce presedintele a spus ca decizia definitiva si irevocabila a Justitiei este “un banal act administrativ”, cind alti neica nimeni care critica, pe drept ori nedrept Justitia, sint catalogati ca ofensatori ai Justitiei.
    Da, Serviciile sint leale aliatilor, Justitia se lupta cu coruptii, dar au si activitati chiar subersive cu “victime colaterale”.

    • Decebal spune:

      Timp de mai multi ani de zile, vreo 15, dupa ’90, am experimentat si am acumulat frustrari foarte puternice, referitoare la subjugarea presei si Justitiei de catre clasa politica. Din acest motiv, recunosc ca mi s-ar parea chiar deplasat sa cartesc astazi, impotriva Justitiei si/sau serviciilor.

      Fata de mine, clasa politica post-’89 si-a dovedit impotenta de a face ceva pentru natiunea romana. Sunt dispus sa dau o sansa “binomului” (in caz ca el exista cu adevarat) sa faca ceva pentru Romania. Chiar impotriva vointei Romaniei, daca trebuie. :) E un risc pe care sunt dispus sa mi-l asum, fiindca a treia varianta de luat in considerare ar fi electoratul si in electorat n-am incredere, inca.

      • victor L spune:

        Ce spui tu nu trebuie sa se intimple in democratie; avem decenii bune in trecut. Chiar uitam?
        Si asa sintem o strutocamila in UE: Republica cu casa regala, stat cu partide politice, dar guvern de tehnocrati.
        Iar presedinte ales de cetateni, dar care are atributii de primar si turist (pentru vise dintr-o viata anterioara)>
        Strigatul “toti politicienii aceiasi mizerie” este chiar el o mizerie.

        • Vasile M spune:

          @victor L (28/03/2016 la 15:23)

          Si eu sunt de acord cu tine ca “Strigatul “toti politicienii aceiasi mizerie” este chiar el o mizerie.”

          Sunt si politicieni buni ca de exemplu dl.Traian Basescu cu PMP, d-na Monica Macovei cu M10 si ma sunt si altii.

          • Dorin B spune:

            @Vasile M(29/03/2016 la 1:22

            Cred ca glumesti sau esti “pollitically correct” cu asemena exemple.

            “Reforma clasei politice” invocata de Traian Basescu (pe vremea cand era presedinte al Romaniei) s-a tranfrormat in “La partide noi tot noi”

            Dovada: conducerea celor doua partide(Traian Basescu, Eugen Tomac, Cristian Diaconescu, D.Onaca, Gelu Visan, Monica Macovei, Adrain Papahagi etc.)

            Nu vorbesc de partidele vechi (PSD, PNL) sau de modul in care au fost alesi (sau re-alesi) unii presedinti de partid.

            Comentariul mea reflecta realitatea politica din Romania si sper sa fie postat.

        • Decebal spune:

          Cum mai spuneam, dupa parerea mea, “puritanii democratiei” fac, mai degraba, rau democratiei, nu bine. De aceea, eu ii privesc circusmpect, fiindca pot fi “anti-democrati” deghizati.

          Mie imi pare ca democratia “clasica” pierde apa prin toate gaurile. In plus, terorismul, statele nedemocratice cu aspiratii mari si diversi alti inamici se folosesc de slabiciunile “democratiei pure” pentru a o lovi in toate felurile. Mie mi se pare evident ca democratia trebuie sa evolueze, pentru a supravietui. Pe strada, luptatorul care lupta dupa regulile din ring va pierde lupta. Negresit.

          Democratia nu este pentru oricine, ea presupune responsabilitate si “common sense”, cel putin. De aceea, ea este usor de abuzat. Un exemplu de abuz poate fi si adresarea la “doi singular”, intre necunoscuti. :)

          Evident, nu sunt doar uscaturi in clasa politica romaneasca. Sper ca Justitia, incet-incet, sa mai elimine din uscaturi. Dar perceptia publica despre clasa politica nu poate fi decat cea influentata de suma si directia generala a tuturor actiunilor clasei politice. E posibil ca, in 2-3 cicluri electorale, sa se formeze o masa critica de “politicieni altfel”. Dar, pana atunci, “a la guerre comme a la guerre”. :)

  2. Despera spune:

    FELICITARI,dle Tecu. Sinteti nu doar o minte stralucita, dar si o inima generoasa. Nu cred ca avem sperante aici cu acesti iresponasbili meschini,prosti dar rapace. Analiza dvs este corecta, unii oameni inteligenti si cu bun simt sint la fel de ingrijorati ca dvs, nu se culca pe lauri falsi. In orasele de sud, tiganii au ajuns sa atace femeile pe strada ca sa le fure, sa atace, deci nu se tem deloc. In timp ce administratia corupta ii cultiva electoral.

  3. Lucifer spune:

    Un articol bun în care principala concluzie este iresponsabilitatea elitelor politice românești(nu numai politice…) în perioada de după ’89.Urmarea este subdezvoltarea României și marasmul social.
    Autorul pune problema ”interesului național” și bine face;dar elitele românești de ce nu o pun?
    Ca părere,fără intenție de polemică,se observă că ”elitele românești” dar și ”intelighenția românească” și-au găsit un nou cal de bătaie-pe KWI.Culmea este că este atacat și de la stânga și de la dreapta.Oare,de ce?Probabil că președintele nu este acceptat ca om ”al sistemului” și mafia comunist-securistă care a acaparat statul și instituțiile dar și cea mai mare parte a economia și media se simte amenințată de acțiunile cam dezordonate ale unor instituții(SRI,DNA,etc).Iar guvernul de așa ziși tehnocrați(numiți așa de mafia din media…în sens peiorativ…) care a pus un tampon între guvern și mafia politică-economică(în sensul lipsei de la finanțare și furt din buget) este o agravantă serioasă pentru mafioți mai ales în an electoral…
    Dar să revenim la ”interesul național„.Ca părere,următoarele ”interese” ar trebuisă fie prioritare(în ordine):
    -dezvoltarea economică și socială(fiindcă suntem pe penultimul loc din UE) și diminuarea sărăciei.
    -unirea cu Moldova
    -întărirea statului
    -alianța cu SUA.

    Cei 26 de ani pierduți în mod iresponsabil pentru dezvoltare se răzbună.Vinovații sunt mulți și nu pot fi pedepsiți toți.Acum poporul vrea repede-repede să sară barierele și nu știe cine și ce să facă.Și atunci latră aiurea la unul și la altul.Soluția este munca,suferința și lacrimi.
    Suntem vulnerabili fiindcă încă nu ne-am trezit și nu știm ce vrem.

    • Margrethe spune:

      Munca, suferinta si lacrimi, nu-i asa?
      Munca, suferinta si lacrimi in razboi, munca, suferinta si lacrimi (plus penurie, frig si foame) pe vremea tovarasiei, acuma iara munca, suferinta si lacrimi.
      Chiar o fi tripleta asta o solutie magica? Pana una-una alta, se pare ca de peste juma’ de secol o portie zdravana de munca, suferinta si lacrimi nu ne-a adus decat…ghici ce?…o alta portie zdravana de munca, suferinta si lacrimi.
      Probabil ca asta se va intampla la nesfarsit, pana ce boborul va intelege, in fine, modul de functionare a mecanismului social si va reactiona ca atare.

    • eu****** spune:

      Ce bine ar fi…

      Daca am avea lideri adevarati, care muncesc transpira si construiesc spre un bine colectiv/interes national – Ce bine ar fi…

      Poate ca nu o sa ii putem pedepsi niciodata pe toti cei care au distrus pana acuma, dar macar daca am putea sa le limitam accesul si prestatiile in societate – Ce bine ar fi…

      Ne lipsesc oamenii de calibru/liderii, cei care capaciteaza societatea.
      Ideile sunt acolo, dar nu sunt miscate, puse in valoare, implementate pentru ca oamenii accepta sa ramana mici, marunti, marcati uneori de cele mai mici orgolii specifice vietii umane – ce sa ii faci?- si alearga neincetat dupa castiguri rapide.

      Ce sa faci?
      Sa continui sa visezi, sa creezi, sa lucrezi, sa dialoghezi si sa faci cat mai multe, cat mai bine in ceea ce se poate infaptui in datul existent.

      Viitorul peste 15-20 de ani poate sa fie ghicit si atunci ne-am putea pregati un pic…
      De ce oare nu vrem sa deschidem ochii si sa vedem un pic mai departe???
      Viitorul incepe si se construieste cu fiecare dintre noi.

      Ce bine ar fi!

  4. ion adrian spune:

    Asta este esenta si este excelenta:

    “Nu poti sa iti alegi vecinii, poate nu-ti permiti sa cumperi aliati, dar poti macar sa nu iti distrugi relatiile de familie. Acesta este locul unde liderii au esuat complet in ultimii 25 de ani. Nu au creat un minim de coeziune si consens constructiv in societate.”

    cu argumentatia esentiala chiar daca retorica:

    ” Cate tari aparabile exista de marimea si complexitatea Romaniei (‘a saptea tara din Europa’ vorba unui fost prim ministru, maestru al iresponsabilitatii fiscale in interes electoral) care nu sunt in stare sa formuleze si sa puna in aplicare un interes national real, spre deosebire de colectie disparata de interese de trib? Pentru ca Romania pretinde ca este stat national si unitar, dar elitele sale se comporta doar ca o suma de triburi intr-o boema competitie unele cu altele.

    • ana spune:

      Da,asa este cu elitele romanesti si nu o sa-si intoarca pielea pe dos sau sa-si taia craca de sub picioare in veci.Speranta mai poate fi pusa in “aceea casta de intelectuali care muncesc din greu in domeniile IT sau multinationale” cand nu vor mai suporta umilinta de a fi victimele unor prosti ,din grija pentru viitorul copiilor lor si macar mila pentru starea parintilor(aceia care se tot duc la vot ca sa fie liniste)

  5. Klopo_Tare spune:

    Romania este de neaparat pentru ca cel mai mare partid din tara (PCR/FSN/PDSR/PSD/USL/U$D) este reprezentantul fostei birocraturi comuniste si singura modalitate de guvernare este cea enuntata de romani cu mii de ani in urma: divide et impera, adica dezbina si stapaneste. Ei au dezbinat tara si consecintele sunt clare – nu poti apara o cetate ai carei aparatori se cearta intre ei. Pensionari contra tineri, muncitori contra patroni (culmea prostiei romanesti, in tara in care cel mai mare patron este statul, cu sefii excomunisti la putere efectiv), cei din afara, fugiti in trei reprize(Ceausescu, minerii, esecul economic PSD-ist) contra celor ramasi, desi aici nu au avut succesul scontat, in ciuda gargarei inepte cum ca cei plecati nu ar trebui sa aiba drept de vot, pentru ca nu mananca salam cu soia(pardon, argumentul este expirat), pentru ca nu platesc impozite, de parca drepturile cetatenilor romani depind de cat platesc ei la stat!

  6. Decebal spune:

    Intai si-ntai, nu stiu in ce masura elitele sunt cele ce ne conduc. “Elite” ar trebui sa insemne ceva mai mult decat “cei din varf”. “Elite” ar trebui sa faca referire la caracter, la competenta, la educatie…
    In al doilea rand, articolul mi se pare exagerat de fatalist. Aduce cu “sfarsitul Europei” – cel trambitat de Rusia. :)
    Nu sunt economist, nu stiu cum BCE tine in viata Zona Euro. Romania nu e in zona Euro, asa ca sunt mai preocupat de ce face BNR.
    Nu cred ca Europa, de una singura, trebuie sa rezolve “problema din SIria”. In primul rand, Europa trebuie sa rezolve problema migrantilor ce vin in Europa. Solutia in Siria trebuie sa fie gasita de o coalitie internationala.
    Nu inteleg ce intelege autorul prin “Rusia victorioasa”. Deocamdata, “Cortina de fier” pare ca se stabilizeaza la peste 1000 Km catre Est, fata de vechiul amplasament. Rusia se zbate, intr-adevar, sa para puternica dar eu n-o percep ca “victorioasa”.
    Inteleg ca SUA isi vor adauga 10 portavioane mari la flota, asa ca eu nu prea percep un “pericol real ca SUA se va retrage din lume”.
    Mi-e greu sa cred ca vreun politician roman isi permite luxul sa prefere Germania, Statelor Unite (in caz se va ajunge sa aleaga intre ele). Germania este vecinul de cartier, e normal sa avem relatii bune cu el, dar partenerul de peste ocean are soldati in Romania si ne acorda incredere si sprijin. In plus, coincidenta sau nu, de cand cu partenerul de peste ocean, parca au inceput sa se miste lucrurile in directia corecta si in situatia interna a Romaniei. Incet-incet…
    Clasa politica se va primeni. In 2-3 cicluri electorale, se va face altfel politica in Romania, iar atunci vom respira mai usor.
    Instinctiv, sintagma “interes national” ma duce cu gandul la un personaj politic. :) Interesul national este evident, cred, pentru orice roman corect, chiar fara sa aiba o definitie oficiala. Suma micilor eforturi individuale compune maretul efort colectiv.

    • Miles Teg spune:

      Am in mare parte exact aceeasi impresie.

      Desi sunt aproape sigur ca autorul este animat de intentii bune (incearca sa traga inca un semnal de alarma), totusi, pe la jumatatea articolului, dupa ce am simtit ca ma loveste depresia, m-am oprit si, dupa ce mi-am amintit ca Romania a facut progresele (mici sau mari, alegerea va apartine) de dupa `89 in ciuda “elitelor” politice, m-am linistit.

      Si am convingerea ca, desi incet (prea incet), avansul Romaniei va continua.

      Europa nu va muri nici ea (cu sau fara Marea Britanie).

      Articolul este mult prea alarmist (desi, cum spuneam, probabil ca autorul are numai bune intentii).

  7. Alex1 spune:

    Citind articolul dlui Tecu vreau sa cred ca dansul este un intelectual de cea mai buna credinta in privinta Romaniei, Dar, in opinia mea, acest articol vrea sa intareasca si mai mult ceea ce se intampla in tara in momentul de fata. Adica face o descriere fatalista a situatiei Romaniei care este atacata din punct de vedere economic, politic si militar; ajungand la concluzia ca nu poate fi aparata. Acuma eu nu pot sa spun ca Romania nu are specificitatile si particularitatile ei dar cred ca un astfel de articol se poate scrie despre oricare tara de pe glob.
    Articolul are dreptate in sensul ca:
    1Politicienii romani sunt ocupati doar cu rezolvarea cat mai favorabila a problemelor personale.
    2Intelectualii sunt demoralizati si incapabili sa intreprinda ceva pe plan local; se axeaza doar pe inregimentarea tarii in tot felul de structuri internationale, in speranta ca acestea vor reglementa si rezolva problemele de acasa.
    3Militarii, serviciile secrete, biserica si scoala se lupta pentru o influenta cat mai mare si mai bine remunerata in cadrul statului (articolul de mai sus le da o mana de ajutor).
    4Populatia se lupta cu grijile zilnice pentru supravietuire si se gandeste: ce trebuie sa aparam? Adica vin unii si ne cer tot felul de privilegii: pensii speciale, indemnizatii speciale, scutiri de impozite, etc… ca sa ne apere de tot felul de pericole, iar acum aflam ca de fapt am platit si platim ceva ce nici nu poate sa fie facut?
    Asta este problema!!! In loc sa construim o societate corecta, bazata pe munca si performanta, noi platim nemunca, smecheria si tot felul de himere pe care intelectualitatea ni le pune in fata; respectiv asteptam sa vina strainii sa ne rezolve problemele.
    Sa fim seriosi! Suntem in NATO, suntem in UE, primim ajutor material pentru o integrare cat mai buna in UE, avem baze NATO, avem SCUT, Romania este una din cele mai bogate tari de pe continent din punctul de vedere al resurselor; ce naiba ne mai trebuie sa ne apucam sa construim o tara placuta(am avut si modele:Suedia, Elvetia, ..) pentru toata populatia ei.
    Indraznesc sa fac o propunere pentru rezolvarea situatiei: inlocuirea celor de la punctele 1, 2 si 3 si clarificarea afirmatiei din titlul acestui articol.
    Am facut un prim pas pozitiv la pct. 1 cu “tehnocratii”. E adevarat ca la presedentie nu am avut noroc. Dar nu cred ca nu exista si in tara asta oameni capabili sa schimbe trendul acesta fatalist.

  8. dorin valeriu spune:

    Trist dar foarte adevarat. Despre elucubratiile “ambasadorului”, de conjunctura, impuse de functie, ce sa spui ?
    Si totusi, ce facem ? Si cum ? Si cand ?

  9. eu****** spune:

    Casa se va narui.
    Nu poate dura prea mult pana cand se va auzi o cadere rasunatoare.

    Fortele externe sunt si ele confuze.
    Oare neincetat sa ne bazam pe ele? Oare nu putem sa ne crestem valorile noastre?

    • ana spune:

      Se pare ca ne urmareste profetia lui Isus din motto-ul articolului ,sa nu putem fi familisti,nici macar cat ungurii,si sa fim tot cu ochii pe caprele vecinului,sa ne impartim in mitici si provincilali sub acelasi imn “Ce bine-mi pare ca ai luat teapa /ce bine-mi pare ca…”

  10. Dedalus spune:

    “Pentru ca Romania pretinde ca este stat national si unitar, dar elitele sale se comporta doar ca o suma de triburi intr-o boema competitie unele cu altele”

    Perfect de accord.

    a) Prima amenintare: de-structurarea conducerii statului

    Intr-adevar, partidele politice nu mai sunt credibile.

    Singura lor sansa este sa isi schimbe complet garniture de conducere cu alti oameni, de regula mai tineri, mai putin patati.

    Dar o vor face?

    b)A doua amenintare: pierderea drepturilor civile

    A doua amenintare este confiscarea sau restrangere drepturilor civile, pe tacute si nestiut. Cu concursul conducatorilor politici si sub semnul “serviciilor”.

    c) A treia amenintare: sensibilitatea la socuri a administratiei

    Cu un aparat adminhistrativ central scolit la “universitati” fabrici de diplome si cu o armata profesionista dar minuscula si complet neadaptata situatiei din regiune si din Romania, nu stiu in ce masura Romania ar rezista la un soc semnificativ (uman sau natural).

  11. Dedalus spune:

    Inca ceva: atat articolul cat si multe comentarii sugereaza ca solutie o “republica sociala”, pe scurt – fascism.

    Acesta este un pericol major pe care l-am amintit si eu acum vreo doi-trei ani: lipsita de solutie in cadrul unui system politic democratic, societatea va aluneca spre extreme unde politicul nu mai este de aceeasi natura, sau altfel spus avem un partid unic (communism sau fascsism) sau nici un partid (anarchism sau anarho-sindicalism).

    Franele sunt interne si exterene. Cele externe par sa fi slabit (migratie, miscari centrifuge in UE, atentia international pe criza din Siria, samd). Cele interne nu au fost niciodata prea puternice, exact din cauza lipsei de coeziune amintita in articol.

    “De-o fi una, de-o fi alta/ce-o fi scris si pentru noi”, habar nu am cum le-om duce toate/fie pace, fie haloimis :-)



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Nicolae Tecu


Nicolae Tecu

Nicolae Tecu este in prezent angajat la o firma de investitii financiare in Baltimore, MD, SUA. In mai 2012 a terminat doctoratul in matematica la Yale University. In 2005 a obtin... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

[editat] Nu exista o "sageata" spre mai complex. Sunt organisme unicelulare mult mai complexe decat...

de: man_and_twin

la "Lord Kelvin, Darwin și vârsta Pământului: O lecție de profesionalism științific"

Cauta articole

iunie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Mai    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)