vineri, martie 29, 2024

Romania si spatiul Schengen. Ciprian Ciucu, directorul de programe al CRPE, a discutat online despre relevanta, costurile si riscurile unui eventual esec al aderarii

Suntem cu adevarat pregatiti sa intram in Schengen? In ce consta de fapt disputa dintre autoritatilor Romane si ales statelor Membre UE care ni se opun? Cine are dreptate? Pierdem sau nu trenul din martie? Ce se va intampla daca nu intram in martie in Schengen? Dar bulgarii cum stau de fapt? Cat ne-a costat totul pana acum?

Ciprian Ciucu director de programe al Centrului Roman de Politici Europene si autor al  unui raport independent de evaluare a progreselor Bucurestiului discuta online despre spatiul Schengen si Romania.

Puneti intrebari in formularul de comentarii de la finalul textului.

Pentru a pastra relevanta si coerenta discutiei vor fi validate doar acele intrebari care au legatura cu tema anuntata.


Distribuie acest articol

40 COMENTARII

  1. Buna ziua,

    Se schimba cu ceva regulile pe piata muncii in Europa pentru romani in cazul aderarii la spatiul Schengen?

    Multumesc

  2. Bună ziua!
    Înţeleg că nu suntem uşă de biserică, însă nu înţeleg de ce Franţa insistă cu tot felul de pretexte să ne bage beţe în roate, că se şi face de râs. Bulgaria stă mai prost ca noi, mai ales că are graniţa cu Turcia, dar ea nu este aşa atacată. Pe lângă aşa-zisele interese economice (nemţii având interese în Bulgaria), ar mai fi şi posibilitatea ca francezii să exploateze slăbiciunile clasei politice pentru a urma jocul electoral al lui Sarkozy?

    • Suntem usa de biserica in aceiasi masura ca si restul Statelor Membre. Fata de alte state suntem mai „usa de biserica” (daca-mi permiteti expriamarea) in unele dintre domenii. As mentiona aici chiar domeniul pe care Franta a cerut timp suplimentar pentru studierea raportului de evaluare: interfata umana – Biroul SIRENE – a Sistemului de Informatii Schengen.

      In cautarea mea permanenta de date, in discutii cu diversi oameni din ministerele si autoritatile noastre am intrebat, cu reportofonul inchis si promitand confidentialitatea, care este pana la urma „faza cu Franta”. Raspunsurile au tinut cel mai mult de politica Interna a lui Sarkozy care exploateaza firca francezilor de straini si de estici. Apropo: stiati ca Sarkozy a crescut dupa ce a explunzat romi (in mod public, o facea si inainte) cu patru procente in sondaje? Le-a pierdut la fel de repede.

      Revin asupra chestiunii bulgare mai jos.

  3. Pt un cetatean obisnuit inafara faptului ca nu trebuie sa prezinti Cartea de identitate la frontiera cu spatiul Schengen exista si alte lucruri semnificative care se vor schimba dupa aderarea la spatiul Schengen ?

    • In primul rand sunt afectate doua subsectoare economice: transporturile si turismul. Acestea au costuri destul de mari la granita de vest. Multi timpi morti, legislatia foarte stricta care nu permite soferilor multe ore de condus, etc.

      Pe de alta parte, marea majoritate a exporturilor noastre sunt in UE. Timpii morti se regasec in costul transporturilor, iar acest cost se regaseste in costul produselor exportate. Eu cred ca afecteaza nitel competitivitatea produselor noastre.

  4. Tre’sa ne limitam la intrebarile din introducere, domnule director de programe al CRPE? Atunci: Pierdem sau nu trenul din martie?

    • Il pierdem. Explicatie: Bulgaria are raport negativ pe granita externa cu Turcia. Mai sunt 2 grupuri Sch-Eval (expertii statelor membre care evalueaza tehnic si pe ale caror recomandari ar trebui sa se bazeze decizia membrilor Consiliului UE pe JAI – justitie si afaceri interne).

      Bulgarii au refacut rapid un plan de implementare a unor masuri si au cerut o vizita de reevaluare in martie. Consiuliu UE – JAI se intalneste pe 24 februarie. Nu mai e timp pentru o noua vizita si o noua re-evaluare a Bulgariei. Nu su pune inca problema decuplarii de Bulagria.

    • Nu e niciun pericol. Sunt aspecte psihologice, da prost, o oarecare neincredere. Corolarul obisnuit de atitudini. Nu este un capat de tara. Plus ca finalmente vom intra, este deja dreptul nostru daca ne-am indeplinit obligatiile asumate.

  5. Nu cumva pastrarea unor restrictii pe piata muncii, asa cum inteleg ca se intampla in cazul in care nu aderam la Schengen, este, pana la urma benefica pe termen lung? Romania pierde de ani intregi mana de lucru calificata in favoarea unor piete unde se plateste doar un pic mai bine iar asta se va vedea cu timpul. Intreb si eu…

    • @dont. Nu, deloc. Forta de munca necalificata (in general) are probleme. Cea calificata oricum va fi acceptata. Eu sunt inginer IT (cu multa experienta) si pot oricand pleca din tara daca doresc. De lucru imi gasesc foarte usor. Mai raman aici pentru ca deocamdata nu am suficiente motive de plecare (castig bine si aici, plus aici am casa si familia) dar sa nu crezi ca cei bine calificati au usile inchise pe vreo piata. Oriunde in UE. Si nu numai din IT. Cam orice inginer BUN (si subliniez bun, nu din cei facut la apelul bocancilor pe la vreo facultate) vor fi acceptati usor. Nu avem nevoie de Schengen pentru a pleca. Restrictiile sunt pentru cei cu munci sa zicem „necalificate”. Si forta de munca va pleca si in continuare atata timp cat se va mentine principiul acesta de stanga: luam de la cei care pot si dam la cei care au nevoie. Pentru ca nimeni nu e prost sa munceasca pentru altii. Imi pare rau, it’s just life.

  6. 1)Din ultima evaluare inteleg ca din punct de vedere tehnic suntem ok fata de bulgari. De ce sunt cele doua tari legate si dependente cand e vorba de Schengen?

    2)Conteaza intr-adevar contractele comerciale de care s-a tot vorbit (eads, centrale nucleare) in atitudinea tarilor occidentale fata de aceasta chestiune? Nu ar trebui sa fie exclusiv o evaluare tehnica aici?

    • 1) E foarte simplu, pentru ca avem granita cu ei si aia n-a fost securizata ca granita schengen

      2) Aici e o chestie interesanta: EADS sunt pe jumatate francezi pe jumatate germani… si ghici cine ni s-a opus aderarii :)

      • 1. Securizarea n-ar fi cine stie ce. Avem intre noi Dunarea. O putem face realocand mai multe echipe mobile terestre, si mai ales salupe. Pe acestea deja le avem. Nu ar da bine insa pentru partea acesta de lume. Nu trebuie sa fim in competitie cu bulgarii ci sa-i sprijinim.

        Totusi, sa stiti ca pe termen lung daca bulgarii nu-si fac treba ipoteza decuplarii poate sa fie serios luata in discutie. Este posibil printr-o decizie la nivelui Consiliului UE pe Justitie si Afaceri Interne.

    • 1) Am plecat pe acest drum impreuna. Am beneficiat in momentul aderarii la UE de logica valurilor. In procesul Schengen am semnat impreuna cu bulgarii acordurile si scrisorile (pe aceleasi hartii).

      Daca valurile de extindere ne-au adus in UE, e normal sa mergem pe acesta logica. In noile procese de extindere (Balcanii de Vest, Parteneriatul Estic) UE nu mai aplica logica valurilor. Noi am fost ultimul „val”.

      La nivel politic ar da prost pentru bulgari. Eu sunt pentru o politca de sustinere fata de Bulgaria. Sa-i zoreasca altii ca are cine.

      2) Nu detin date [ NDD :) ].

      Am insa o parere. In UE ar trebui ca statele sa se sustina ca de aceea este o uniune si sa nu aplice in interiorul Uniunii elemente de Real Politik. Altfel nu mai sunt o uniune ci o liga in care statele sunt in competie asa cum este Liga Araba sau la fotbal Liga Campionilor.
      Adica in loc sa ne vaneze contracte ar trebui sa ne sustina sa pazim bine granitele uniunii. Intrarea Romaniei in Schengen aduce un plus de securitate pentru ca vom folosi toata infrstructura care insoteste aquis-ul Schengen,

  7. 1. au existat niste sarcini clare de la bruxelles pe care romania trebuia sa le indeplineasca pentru a fi primita in schengen?
    *daca da si au fost indeplinite de ce amanare? cei care se opun sa isi insuseasca responsabilitatea asumarii unui vot (acceptarea a ceea ce au hotarat tot ei)
    *daca da si nu au fost indeplinite de romania in totalitate, de ce?
    *daca nu, de ce nu a cerut romania asa ceva?

    2. de ce este asa de necesara intrarea in schengen pentru romania? doar costurile de la frontiera? pentru ca putem primi bani mai mul,ti?

    multumesc

    • Clare precum cristalul.

      Din punctul de vedere al autorităţilor române, tot ce aveam de făcut este respectarea aquis-ului Schengen, catre este parte a aquis-ului european. Punct. Aquis-ul reprezintă ansamblul de drepturi şi obligaţii comune ce se aplică tuturor statelor membre.
      Pentru a da o formă legală procedurii de admintere s-au instituit următorii trei paşi de urmat în cadrul unui proces de evaluare:
      1. Transmiterea unuei Declaraţii de pregătire (Declaration of readiness) în care se spune că suntem gata şi că putem începe să fim evaluaţi.
      2. Complemtarea şi transmiterea unui chestionar de auto-evaluare. Chestionarul este croit pe tehnicalităţile specifice domeniului Justiţie şi Afaceri Intene.
      3. Derularea unui număr de şapte vizite de evaluare în care experţi din Statele Membre, care au mandat din partea Consiliului European au venit pe teren şi au evaluat la faţa locului adoptarea legislaţiei şi implementarea măsurilor tehnice de supraveghere şi a procedurilor.

      • În tot acest proces, care are un design eminamente tehnic, Parlamentul European (PE) are un rol consultativ. Decizia finală aparţine Consiliului UE la care participă din miniştri de Interne ai Statelor Membre. Decizia este consensuală şi se ia în unanimitate. Ei bine, aici intervine problema : votul, prin esenţa lui este unul politic.

        Dacă ar acţiona cutumiar, Consiuliu n-ar trebui să-şi bazeze decizia pe altceva decât pe consultarea PE şi pe raportele adoptate în cadrul SCH-Eval. Nu există până acum vreun caz în care votul Consiliului să fi avut la bază alte argumente de genul celor politice care-i sunt acum ataşate în cadrul acestui proces României

  8. 1)S-a facut vreodata vreo evaluare asupra pierderilor Romaniei daca nu adera?

    2) Discursul razboinic al presedintelui si cel al ministrului de externe pot influenta in vreun fel decizia finala in ceea ce priveste Romania?

    3) In completarea unei intrebari de mai sus: de ce nu ne „decuplam” de Bulgaria?

    • 1. Nu ar fi vorba de pierderi dacat in sensul ca nu avem castiguri.
      Nu cred ca s-a facut. Nici macar transportatorii care sunt interesati direct nu s-au obosit.
      Pot insa sa va spun cat am cheltuit in toatl (bani europeni si de la bugetul national) daca va intereseaza…

      2. Eu sper ca discurs razbonic sa poate influenta in vreun fel decizia. Discursul celor doi mi se pare norma si potrivit in acest context. Mai mult, dupa cum a spus si presedintele Senatului, d-l Geoana, antepronuntarea (prin scrisoarea trimisa Comisiarului pe pafaceri interne si justitie) de catre doua state membre – Franta si Germania – reprezinta o forma de presiune fara precedent in UE. Antepronuntarea, pe alte mortive, inainte de finalizarea procesului tehnic de evalurare, poate fi vazuta in acest mod.

      3. Nu ne declupam de Bulgaria pentru ca inca nu este cazul.

  9. domnule director, pe cand abordarea unor subiecte delicate care tin de absorbtia fondurilor UE, precum nerespectarea obligatiilor statului roman referitoare la termenele de plata pentru absolut toate programele de finantare din Romania? Pe langa intrarea in Schengen, absorbtia fondurilor este cel putin la fel de importanta, daca nu mai importanta!!!!

    • CRPE a abordat acest subiect. Este mult mai important decat subiectul Schengen. Vom reveni cu o evaluare independenta si in principal cu idei pentru eficientizare. Oricum este destul de mare intersul fata de acest subiect important. In ultimul timp nu ne-am aplecat asupra acestui subiect pentru ca sunt altii care sunt specializati si o fac bine: Coalitia pentru Fonduri Structurale coordonata de Centrul de Resurse pentru Participare Publica. Am putea sa-i ajutam sa fie mai incisivi in comunicarea cu autoritatile.

      • multumesc pentru raspuns. Intr-adevar este o tema importanta la care pana acum doar s-a vorbit la toate nivelele. Problema este ca Guvernul nu face prioritate din absorbtia fondurilor UE, fapt care consider ca ar trebui sesizat direct la UE. Sunt deja 2 ani plini de accesare a fondurilor structurale, de cand aceste probleme nu s-au rezolvat. Este clar ca este nevoie de o decizie politica

  10. Buna ziua,

    1. Daca tehnic Romania este in regula, atunci sunt „problemele” aderarii ar putea fi bazate pe temeiuri politice, iar daca sunt politice, nu este vorba, din nou, despre sfere de influenta?
    Este Spatiul Schengen o noua Cortina de Fier care imparte politic mai limpede un Est mai mult sau mai putin rusesc?

    2. Care sunt strategiile Romaniei in privinta imigratiei legale/ ilegale pe termen lung, odata ce intram in spatiul Schengen, mai devreme ori mai tarziu?

    • 1. Nu vad spatiul Schengen ca pe o cortina de fier. Comparatia mi se pare exagerata.

      2. Romania inca nu-si face mari probleme si mari strategii pe imigratia ilegala. Suntem suficient de saraci incat sa fim pentru inca o bugcata buna de timp doar tara de tranzit.
      Vom face ce am invata la istoprie ca facem de secole: pazim portile Apusului. As fi vrut sa spun ca pazim rasaritului apusului dar nu le avem inca.

  11. Domnule Ciucu, s-ar fi putut preveni tot acest scandal? Si daca da, cum?

    Ce puteti sa ne spuneti despre felul in care ministrii de interne s-au ocupat de chestiunea Schengen? Pana la urma nu e doar o chestiune politica in care biata romanica e pusa la colti de baietii aia mari si rai din occident

    • S-ar fi putut preveni in masura in care procesul era mai transparent inclusiv din partea partenerilor europeni. Eu as fi vrut ca rapoartele vizitelor de evaluare facute de expertii statelor membre sa fie facute publice. Sunt din bani publici, trebuie sa fie publice. Inteleg ca pot deconspira vulnerabilitati tehnice. Pot fi clar identificate aceste aspecte iar procese de management, performanta acestora poate fi facuta publica. Astfel, noi oengistii, presa si oricine este interesat am fi urmarit un proces transparent si am fi vazut cu ochii nostri.

      Consiliu UE este netransparent. Adica tot reprezentanti ai birocratiei statelor membre. In acest moment Consiliul mi se pare insuficiet de tranparent si deturnat exclusiv de tarile mari.

    • Chestiunea cu ministrii. Eu sunt independent, am cules date independent si mi-am dat seama de cat a muncit fiecare. Pe scurt:

      David putin, slab, haotic. Lipsa de leadership si asumare, probleme de intelegere si mai ales de prioritizare. Aceste calificative se aplica si aparatului din timpul sau.

      Blaga: a preluat acest proces ca pe un obiectiv personal din care credea ca va castiga politic. A facut multe, a condus personal, a adus oameni de valoare. A esuat in a comunica publlic si a fi transparent.

      Igas: nu intelege nimic. Presedintele Basescu interesat f. mult de subiect nici nu-l baga in seama pe acesta tema, convoaca la Cotroceni oameni de la nivel de secretari de stat.

      Pe cei care au stat cate o sapatama sau doua de genul Oprea sau Dragnea nici nu merita sa-i pomenesc. A fost si o perioada de degringolada politica.

      Au fost si alti ministri responsabili direct sau adiacent cu acest proces: la externe, la transporturi, la justitie, etc.

    • Romania daca vrea poate.
      Nici noi n-am vrea sa vedem zburdand spre vest, pe sosele noastre (n-avem autostrazi!!!) valuri de emigranti. Ma gandeam ca si faptul ca nu avem autostrazi poate sa ne fie de folos inj ai prinde. Plus ca Valea Oltului si Valea Prahovei in zile „bune” pot demoraliza multi emigranti. Ce bine ca nu avem autostrazi… :(

    • Este una dintre problemele invocate de Franta. Eu personal as mai sta vreo doi ani in afara Schengen daca cineva mi-ar garanta o justitie la nivel occidental la sfarsitul celor doi ani. Face.

  12. Era preferabil sa inghitim mai demn acest prim refuz, dupa parerea mea pefect intemeiat. Aveam asteptari mai mari de la dl. Baconschi, pe care il credeam un intelectual fin si in urma cu cativa ani il citeam prin Dilema. E posibil ca un asemenea intelctual sa se contamineze intr-un mod atat de penibil de la partidul pe care il sustine momentan?

  13. Domnule Ciucu,

    Ce credeti ca a contat mai mult in amanarea Romanie: situatia actuala economica si sociala interna dezastruoasa , o politica externa gresit condusa sau pur si simplu e vorba de un rezultat al unui calcul electoral simplu facut de Sarkozy?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro