Home » Administratie »Analize »Economie »Global / Europa »Sinteze » Citesti:

Saga Corona și destinul Europei unite

Cristian Felea aprilie 20, 2020 Administratie, Analize, Economie, Global / Europa, Sinteze
64 comentarii 3,098 Vizualizari

Când vifornița porni,/ Greierele se trezi/ Fără muscă, fără râmă,/ Fără umbră de fărâmă./ Ce să facă? Hai să ceară/ La Furnică, pân la vară,/ Niscai boabe de secară.

La Fontaine, Fabulă

Îmi aduc aminte, în vremea guvernelor Viorica Vasilica Dăncilă (apropo, își mai aduce cineva aminte de acest personaj alecsandrian și de păpușarul ce-o manevra pe scena politică, Liviu Dragnea?), cum mai multe voci de economiști, mai ales de pe la Consiliul Fiscal, avertizau că România după 3-4 ani de creștere economică formidabilă riscă totuși să rămână fără linii de apărare în cazul unei crize financiare, care poate să apară oricând?

Aceste voci erau puse în surdină de elanul unor teoreticieni care continuă și acum, fără prea multe mustrări de conștiință, să își exercite misiunea de formatori de opinie, așa cum este cazul lui Cristian Socol, sau de voioșia de om sigur oricând de orice a lui Eugen Teodorovici: Ce criză, care criză? Totul este sub control, economia duduie, viitorul este luminos!

M-am întors cu istoria recentă în timp din două motive: în primul rând pentru că, iată, aproape din senin, România, Europa, lumea se trezește în plină criză globală, care zguduie din temelii toate economiile și va avea implicații aproape de neimaginat asupra echilibrelor dintre state; în al doilea rând, pentru că suntem din nou, după zece ani, puși în situația de a face față unei crize economice globale cu visteria goală, sau mai bine zis golită.

Tema acestui articol nu este despre economia României, ci despre economia Europei unite pusă în fața crizei. Am trecut prin exemplul românesc, care ne este mai aproape, pentru a înțelege frământările în fața cărora sunt puși liderii europeni, în contextul în care ipocrizia este la ea acasă în multe din capitalele Statelor Membre ale Uniunii. Am să focalizez în schimb pe o scurtă succesiune de episoade derulate în zilele de 26 și 27 martie ac.

Pentru început, bonomul Charles Michel, președintele Consiliului European, face o prezentare a unui plan de măsuri europene de intervenție financiară destinată traversării Crizei Covid-19, dar întâlnește opoziția Italiei, Spaniei, dar și a altor State Membre precum Portugalia, de exemplu. Susținute în parte și de Franța, aceste state insistă pe mecanisme noi de intervenție financiară, cum ar fi posibilitatea de a emite un anumit tip euro-bonduri, denumite corona-bonduri, care să finanțeze relansarea economiei unionale post-criză.

Germania, Olanda, Danemarca, Suedia și Austria nu sunt însă de acord. Iar ministrul olandez de finanțe, Wopke Hoekstra, merge chiar mai departe și sugerează că nu ar fi rău dacă Comisia Europeană ar deschide o anchetă pentru ca toată lumea să înțeleagă de ce unele țări membre nu dispun de marja bugetară pentru a răspunde crizei pandemice. Desigur, premierul olandez Mark Rutte îi împărtășește (mai mult sau mai puțin tacit) poziția.

Cel care a sărit ca ars la dubiile formulate de ministrul olandez a fost premierul Portugaliei, Antonio Costa, care a acuzat imediat, fără să-și aleagă prea mult cuvintele, poziția “dezgustătoare” și “meschinăria recurentă” a Olandei.

Wopke Hoekstra

Ajuns aici și înainte de a trece mai departe, nu pot să nu formulez întrebarea: dar de ce ar avea încredere olandezii în chibzuința și bunele intenții ale liderilor politici ale unor țări precum Italia, Portugalia, Grecia sau România (am inclus în enumerare și țara noastră deși nu face parte din Eurogrup, pentru că vreau să bat șaua să priceapă iapa), care nu și-au bătut capul cu politicile financiare prudente?

Nu cred ca voi putea formula vreun răspuns în articolul meu. De altfel o parte din răspunsul așteptat ar trebui să vină după reuniunile programate pentru 23-24 aprilie [1]. Încerc totuși să creionez dimensiunea problemei și să conturez așteptările la care, în mod realist, ar trebui să se raporteze statele membre ale Uniunii Europene. E cert că, după Criza Covid-19, Eurogrupul și Uniunea nu au alternative: fie se vor consolida, fie va începe destructurarea.

MEMENTO PRIVIND CRIZA COVID-19 ȘI ROLUL INSTITUȚIILOR EUROPENE

Criza Covid-19 a găsit Statele Membre ale Uniunii Europene și chiar birocrația de la Bruxelles pe nivele diferite de pregătire pentru răspuns. Așa se face că unele state au reacționat prompt de la început, pe baza unor scenarii de intervenție despre care s-a văzut că fuseseră testate anterior și bine calibrate, în timp ce alte state au reacționat cu întârziere și ezitant.

Criza Covid-19 a fost oficial anunțată de China la finele lunii decembrie 2019, iar în Europa primele semne ale debutului epidemic s-au arătat la finele lunii ianuarie. Timp de reacție ar fi fost… Germania a construit și testat, în anul 2012, un plan național de intervenție pentru o amenințare pandemică tip SARS. Faptul că a luat lucrurile în serios a ajutat guvernul federal și landurile să reacționeze rapid și cu folos, așa cum se vede și din tabelul de mai jos.

Criza pandemică presupune o urgență sanitară, dar implică și o criză de sistem medical, în condițiile în care transmiterea rapidă a infecțiilor copleșește unitățile medicale cu cazuri care ajung să nu mai poată fi rezolvate din tot felul de motive. Statele Membre au luat, în aceste condiții și la recomandarea OMS, măsuri pentru distanțarea socială și izolarea cetățenilor, astfel încât lanțul de transmitere a virusului să poată fi pus sub control.

Din acest punct urgența sanitară și criza medicală au transgresat în plan economic și politic. În statele nordice ale Europei, unde există un anume grad de disciplină civică, dar și resursele aflate la îndemâna guvernului au fost mai importante (pentru că existau rezerve bugetare), distanțarea socială a funcționat în bună parte auto-asumat, iar intervențiile statului au fost mai bine calibrate.

În sudul Europei disciplina civică este o noțiune relativă și, pentru a se impune distanțarea socială a fost nevoie de intervenții hotărâte ale statului, nu în puține cazuri fiind scoasă în străzi inclusiv armata. Dar state ca Italia, Spania sau Portugalia s-au mai confruntat și cu probleme legate de disponibilitatea resurselor financiare; Italia, de exemplu, a acceptat cu greu încadrarea în nivelul de deficit de 3% în anul 2019, cerută de Comisia Europeană, așa că spațiul bugetar avut la-ndemână este restrâns.

S-a mai observat un fenomen: neîncrederea generată de diferențele de acțiune dintre guvernele Statelor Membre a condus la decizii unilaterale de închidere de frontiere, anulări de zboruri, protecționism etc. Așa stând lucrurile, condițiile unei crize economice grave au fost deja create, ramuri de bază ale producției și serviciilor la nivel pan-european fiind greu lovite: transporturi, turism, agricultura, micul antreprenoriat, sectorul financiar- bancar.

Așa cum deja se cunoaște din relatările mass media, efortul guvernelor Statelor Membre de a se corela în măsurile luate pentru controlul pandemiei a fost minim, dacă nu cumva inexistent. Și așa am ajuns să înțelegem cât de importantă este suprastructura instituțiilor unionale europene, fără de care cooperarea în consolidarea unui răspuns european comun, atât la criza sanitară și medicală, cât și la cea economică deja instalată, nu ar fi posibil.

Și ca să fie mai clar la ce mă refer, exemplific aici cu două tipuri de intervenție ale Comisiei, respectiv: (i) organizarea răspunsului la criza pandemică și (ii) ghidul propus de Comisie Statelor Membre pentru coordonarea măsurilor de revenire din izolare și repornirea economiei europene. În capitolul următor am să mă refer pe scurt și la a treia dimensiune a intervenției, anume la măsurile de ordin financiar și economic, destinate relansării economiei europene.

(A) Răspunsul instituțiilor Uniunii Europene la criza provocată de pandemia SARS-CoV-2: Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus un plan cuprinzător de măsuri prin care să se asigure: (i) aprovizionarea adecvată cu echipamente medicale și de protecție sanitară pe între teritoriul Uniunii; (ii) atenuarea impactului asupra populației și a economiilor europene prin flexibilizarea regulilor fiscale la nivelul Statelor Membre ale Uniunii; (iii) proiectarea unui fond de 37 miliarde de euro destinat Inițiativei de Investiții pentru Răspunsul la pandemia de Coronavirus, care să ofere lichiditățile necesare micilor afaceri și sectorului de sănătate; (iv) oferirea unui Ghid pentru Statele Membre privind protecția frontierelor naționale și asigurarea unui flux de transport pentru bunurile esențiale, în special medicale, hrană etc.; (v) suspendarea călătoriilor ce nu sunt esențiale pe teritoriul Uniunii.

Janez Lenarčič

Mecanismul de coordonare al Comisiei Europene pentru situații de criză a fost activat și Comitetul de Coordonare de Criză are întâlniri periodice, pentru a coordona acțiunile tuturor departamentelor și serviciilor relevante din cadrul Comisiei și ale Agențiilor Europene. Comitetul este condus de comisarul Janez Lenarčič, care deține portofoliul managementului în situații de criză (coordonatorul Răspunsului European pentru Situații de Urgență).

Ceilalți membri ai Comitetului de Coordonare sunt comisarii: Ursula von de Leyen; Margrethe Vestanger (portofoliul Europei digitale); Valdis Dombrovskis (economie piața muncii); Paolo Gentiloni (macroeconomie); Thiery Breton (piața internă); Stella Kyriakides (sănătate); Ylva Johansson (frontiere interne) și Adina Vălean (transporturi).

(B) Foaia de parcurs europeană comună destinată ridicării măsurilor de limitare a răspândirii infecțiilor cu virusul Covid-19:

Ca răspuns la solicitarea membrilor Consiliului European de a elabora o strategie de ieșire din izolarea socială coordonată cu Statele Membre, președinții Comisiei Europene și a Consiliului European au prezentat un document/ghid, o foaie de parcurs [2], care să pregătească terenul pentru un plan de redresare cuprinzător și pentru investiții.

Foaia de parcurs se bazează pe expertiza și consultanța oferite de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și de Comitetul consultativ al Comisiei privind Covid-19 și ține seama de experiența și perspectivele mai multor state membre, precum și de orientările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Foaia de parcurs le oferă statelor membre recomandări în vederea protejării sănătății publice odată cu ridicarea treptată a măsurilor de limitare a răspândirii pentru reluarea vieții în comunitate și redemararea economiei.

Documentul recomandă trei criterii pentru a evalua dacă este momentul potrivit pentru a relaxa măsurile de izolare:

(a) Criteriile epidemiologice, care arată că răspândirea bolii a scăzut semnificativ și s-a stabilizat pe o perioadă îndelungată.

(b) Capacitatea suficientă a sistemului de sănătate indicată, de exemplu, de rata de ocupare a unităților de terapie intensivă, numărul adecvat de paturi de spital, accesul la produsele farmaceutice necesare în unitățile de terapie intensivă etc.

(c) Capacitatea de monitorizare adecvată a cazurilor de infectare, inclusiv capacitatea de testare pe scară largă, combinată cu depistarea contacților și cu posibilitățile de izolare a persoanelor în cazul reapariției și răspândirii în continuare a infecțiilor.

Principiile recomandate de liderii instituțiilor europene în stabilirea măsurilor de reluare normală a activităților economice și sociale sunt tot trei:

(a) Acțiunile ar trebui să se bazeze pe știință și să se axeze pe sănătatea publică;

(b) Acțiunile ar trebui să fie coordonate între statele membre;

(c) Respectul și solidaritatea dintre Statele Membre.

Raportat la cele menționate, recomandările formulate în foaia de parcurs sunt următoarele:

(1) Acțiunea va fi treptată;

(2) Măsurile generale se înlocuiesc treptat cu măsuri specifice;

(3) Procesul de ridicare a măsurilor ar trebui să pornească de la măsurile cu impact local și să fie extins treptat la măsurile cu o acoperire geografică mai largă, ținând seama de specificul național;

(4) Se abordează etapizat și deschiderea frontierelor interne, dintre Statele Membre, respectiv externe, Unionale;

(5) Tot în etape va fi abordată și relansarea activităților economice;

(6) Adunările de persoane se vor autoriza treptat;

(7) Eforturile de îngrădire a răspândirii virusului trebuie să fie continuate;

(8) Monitorizarea permanentă a tuturor măsurilor inițiate.

CORONA-BONDURI DA, MAI MULTĂ INTEGRARE BA! SAU… INVERS?

Coronavirusul care provoacă sindromul SARS-CoV-2 va rămâne o prezență cu care trebuie să încercăm să trăim în anii următori și pe care vom învăța să o gestionăm din punct de vedere sanitar și medical, prin adoptarea unor reguli suplimentare de comportament social și identificarea unor tratamente antivirale eficace, inclusiv a unui vaccin eficient.

De fapt, dacă este să ne raportăm corect la realitate, de aici încolo gestionarea sanitară și medicală a SARS-Cov-2 va fi cea mai mică dintre problemele Europei. Provocările majore pe care toată lumea le vede în față sunt legate de gestionarea crizei economice pe care a declanșat-o în plan global pandemia, continentul european fiind la acest moment cel mai afectat, se pare, în paralel cu problemele rămase nerezolvate pe două planuri: (i) modul în care continuăm procesul de integrare în cadrul Uniunii și (ii) rolul Uniunii Europene în plan global, într-o lume în plină schimbare.

Pentru ca problemele endemice ale Europei să aibă totuși o rezolvare și Uniunea să nu ajungă să se destrame – pentru că, să nu uităm, criza migrației din anii 2015-2016 a marcat deja drept consecință separarea de Marea Britanie și șocul nu s-a stins – este foarte important să fie găsită urgent cea mai bună soluție de revenire a economiei europene (egal importante fiind aici economiile naționale și economia unională) după recesiunea provocată de Criza Covid-19.

Aici intervin în discuție și alte specificități: (i) nivelul diferit de dezvoltare pe care se găsesc economiile Statelor Membre; (ii) nivelul diferit de integrare dintre Eurogrup și Statele Membre exterioare acestui grup și (iii) diferențele de abordare socio-politico-economice nord-sud și est-vest. Toate acestea au ajuns să forțeze până la limita de rupere dialogul intern din cadrul Uniunii, așa cum s-a văzut în videoconferința liderilor europeni din data de 26 aprilie, sau succesiunea de videoconferințe a miniștrilor de finanțe din 7, 8 și 9 aprilie ac.

La început au existat reproșuri naționale individuale privind lipsa de solidaritate între Statele Membre cu privire la punerea în comun a mijloacelor și resurselor de intervenție sanitară și medicală. Apoi a venit solicitarea comună a Italiei, Spaniei, Portugaliei, Greciei, Maltei, Luxemburgului, Irlandei și Franței privind emiterea de datorie publică a UE, așa numitele “corona-bonduri”, ca măsură de finanțare a relansării economice, care a întâlnit rezistența serioasă a Germaniei, Olandei, Danemarcei, Suediei, Austriei și Statelor Baltice.

A emite coronabonduri înseamnă a traversa frontiera spre o uniune de transfer…”, își motivează premierul olandez Mark Rutte poziția de refuz: “…iar noi nu vrem acest lucru.” “Nu poți avea o piață unică în care unii sunt sacrificați. Nu mai este posibil să avem finanțare care să nu fie mutualizată pentru cheltuielile făcute în lupta contra Covid-19 și pentru acțiunile de relansare economică“, a replicat Emmanuel Macron, care vede necesitatea creării unui fond suplimentar de 400 miliarde de euro, care să completeze planul actual de finanțare al Băncii Centrale Europene [3].

Până acum, avem pe masă ca acceptate următoarele propuneri formulate de Comisia Europeană și susținute de președintele Consiliului European privind finanțarea revenirii economice din Criza Covid-19:

(1) Împrumuturi acordate statelor ce se vor afla în dificultate, ce pot ajunge până la 2% din PIB, din fondul creat prin Mecanismul European de Stabilitate (circa 500 miliarde de euro);

(2) Crearea unui fond gestionat de Banca Europeană de Investiții, de 200 miliarde de euro, susținut de garanțiile acordate de Statele Membre și pus la dispoziția companiilor;

(3) Planul privind susținerea schemelor de șomaj (tehnic, sau parțial) dezvoltate de statele naționale (100 miliarde de euro).

Completarea acestor măsuri cu un nou instrument de finanțare, bazat pe mutualizarea datoriilor în cadrul Eurogrupului este cerut de Italia și Spania, susținut de Franța, care acuză Germania și Olanda că “se uită nepăsătoare la miile de cetățeni care mor zilnic“, dar și că “vor să se îmbogățească de pe urma crizei“, prin atragerea de investiții în obligațiunile de stat naționale, în loc să accepte obligațiuni la nivel european (corona-bonduri).

Germania și Olanda, în special, pe de altă parte, îi acuză pe susținătorii proiectului mutualizării datoriilor în Eurogrup că folosesc teoria ”hazardului moral”, pentru că o asemenea inițiativă ar încuraja ”practicile imorale” ale laxismului bugetar în țări deja supra-îndatorate.

Ambele părți se uită cu reproș la Comisia Europeană, care ar purta responsabilitatea pentru situația actuală de blocaj, pentru că nu a reușit să creeze instrumentele inovatoare necesare pentru a lupta contra crizei sanitare și a celei economice.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a promis că șefii de stat și de guverne din cele 27 de țări membre vor elabora la summitul ce va avea loc în 23-24 aprilie ac. un plan de reconstrucție a economiei europene. “Nimeni nu poate spune acum de cât de mulți bani va fi nevoie în cele din urmă“, a subliniat el, iar Ursula von der Leyen a ținut să precizeze că țările membre și UE luate la un loc ar fi putut mobiliza până acum enorma sumă de 3000 de miliarde de euro, pentru a salva locurile de muncă și a permite economiei un fel de “hibernare” pe timpul crizei; sumă ce ar fi fost finanțată prin contractarea de noi datorii de stat.

Mario Centeno

Charles Michel a dat asigurări și că Uniunea Europeană va prelua după pandemie rolul de resuscitare a economiei globale: “Avem nevoie și de o strategie bine pusă la punct privind Africa pentru perioada de după criză“. Mario Centeno, președintele Eurogrupului, a confirmat că rămâne pe masa de discuții chestiunea emiterii de corona-bonduri: “… nu exclud o astfel de posibilitate. Există o propunere de a utiliza bugetul european și una de a emite instrumente comune de datorie. Și una nu o exclude pe cealaltă“.

Se mai acreditează, în culise, și faptul că ar exista o strânsă colaborare între Olaf Scholz, ministrul german de finanțe, și omologul său francez, Bruno Le Maire, care conlucrează pentru ca summit-ul din 23-24 aprilie să ofere o soluție acceptabilă pentru Eurogrup; iar ce poate aduce consensul în Eurogrup aduce și echilibrul pentru ansamblul Uniunii.

URSULA ÎȘI CERE SCUZE. DAR UNIUNEA, VA MERGE MAI DEPARTE?

Nu putem învinge o pandemie care se răspândește cu o asemenea viteză și care are o asemenea anvergură fără a rămâne fideli adevărului. Adevărul sub toate fațetele sale: despre cifre, știință, perspective, dar și despre propriile noastre acțiuni. Da, este adevărat că nimeni nu era realmente pregătit pentru o asemenea dramă. Este, de asemenea, adevărat că prea mulți dintre noi nu au fost prezenți atunci când, la început, Italia a avut nevoie de o mână de ajutor.

Și da, în acest sens, Europa în ansamblul său prezintă cele mai sincere scuze.

Dar scuzele au valoare numai dacă antrenează o reală schimbare a comportamentului. Tot adevărat este și faptul că, rapid, cu toții ne-am dat seama că trebuie să ne protejăm unii pe alții pentru a ne putea proteja pe noi înșine. Iar adevărul este că Europa a devenit acum centrul viu al solidarității mondiale. Adevărata Europă s-a trezit, Europa care este prezentă pentru fiecare dintre noi, acolo unde este cea mai mare nevoie de ea.

Europa în care paramedici din Polonia și medici din România salvează vieți în Italia. Europa în care ventilatoarele din Germania sunt vitale în Spania. Europa în care bolnavi din Franța sunt tratați în spitale din Cehia și în care pacienți din Bergamo sunt transportați cu avionul în clinici din Bonn.

Am transcris mai sus câteva spicuiri din discursul lui Ursula von der Leyen, susținut joi, 16 aprilie ac., în fața Parlamentului European [4]. Ca orice discurs susținut într-un astfel de context, și cel al președintelui Comisiei s-a axat pe declarații de principii, enunțarea unor valori și propunerea de obiective și ținte. Aș enunța câteva dintre acestea:

• utilizarea fiecărui euro disponibil din fondurile structurale și de investiții europene pentru combaterea crizei cauzate de coronavirus. Aceasta implică flexibilitate totală. Fondurile pot fi folosite în alte regiuni, pot fi folosite oriunde sunt necesare cel mai urgent, fără aplicarea de limite legate de cofinanțare, obiective sau plafoane;

• Europa a mai trecut prin crize economice, însă niciodată printr-o astfel de paralizie economică. Va fi nevoie de măsuri fără precedent pentru a face față și pentru a ne asigura că economia europeană este pregătită să se redreseze cât mai curând;

• a fost activată flexibilitatea integrală prevăzută în Pactul de stabilitate și de creștere. Împreună cu măsurile luate de Banca Centrală Europeană, se oferă astfel resurse fiscal-bugetare și financiare fără precedent: 500 de miliarde euro vor fi disponibile pentru toți cei care au nevoie de aceste fonduri;

• Statele Membre trebuie să utilizeze la maximum SURE[5], care va furniza 100 de miliarde euro pentru a ajuta guvernele să compenseze diferența de venituri la angajat dacă angajatorul trebuie să reducă programul de lucru, sau pentru lucrătorii independenți care au nevoie de sprijin;

• este nevoie de un (nou) “Plan Marshall” pentru redresarea Europei și acesta trebuie instituit imediat. Singurul instrument existent și în care toate statele membre au încredere că poate produce rapid rezultate este bugetul european. Bugetul european va reprezenta baza redresării;

• Comisia propune concentrarea maximă asupra strategiei de creștere economică prin investiții în cadrul “Pactului verde european”. Argumentul este acela că încălzirea globală nu va încetini, pe măsură ce redresarea globală prinde viteză. O economie mai pronunțat circulară ar face Uniunea mai puțin dependentă și îi va spori reziliența.

Ursula von der Leyen a atenționat însă că șocul economic va fi resimțit cu violență în întreaga Uniune. Unele regiuni se vor redresa, pentru altele va fi mai dificil, așadar coeziunea și convergența vor fi mai importante ca niciodată. Altfel spus, vom reuși (doar) împreună sau vom eșua cu toții acționând pe cont propriu.

Problema principală a Europei unite rămâne totuși una nerezolvată, în ciuda crezului optimist exprimat de președintele Comisiei în finalul discursului său…

Aceasta este Europa care cred că poate ieși din această criză. O Europă care face tot posibilul pentru a proteja viețile și mijloacele de subzistență. O Europă care este deschisă către lume, dar care poate avea grijă de ea însăși. O Europă care este mai rezilientă, mai verde și mai digitală și care investește în viitorul nostru împreună. Aceasta este calea spre redresare. (…) Această criză ne va redefini probabil politica, geopolitica și va redefini, probabil, globalizarea însăși. În această nouă lume, Europa va trebui să rămână unită la bine și la rău.”

… deși este destul de clară și vizibilă din orice loc de pe planetă, din Beijing, de la Kremlin sau de la Washington: cele 27 de State Membre nu s-au pus încă de acord și nici nu se știe când se vor pune de acord asupra unui orizont comun, în care să putem reuși împreună. Iar în chestiune, din păcate, instituțiile comune europene nu mai au ultimul cuvânt.

NOTE_______________

1 Liderii statelor și instituțiilor UE se reunesc pe 24 aprilie ac., prin videoconferință, pentru a discuta măsurile de atenuare a impactului economic al crizei coronavirusului

2 https://ec.europa.eu/info/live-work-travel-eu/health/coronavirus-response/european-roadmap-lifting-coronavirus-containment-measures_ro

Se referă la decizia Băncii Centrale Europene de a investi 750 de miliarde de euro în eurobonduri

4 https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/speech_20_675

5d instrumentul propus de Comisie pentru a proteja cetățenii europeni de riscul de șomaj

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , , ,



Currently there are "64 comments" on this Article:

  1. Cap de Locuitor spune:

    Ce fac americanii azi, ar fi trebuit sa faca europenii inca de ieri, s-ar putea ca miine sa fie prea tirziu pentru a urni din loc Europa anchilozata si cazuta in auto-admiratie.

    UE sa fie motorul refacerii economiei mondiale ? De unde pina unde ? Cine ar putea lua in serios frazeologia asta nord coreeana ?

  2. Interpretarea spune:

    Un compromis este absolut necesar in acest moment de criza . Uniunea Europeana promite in prima faza 1000 de miliarde de euro acordate sub diverse forme natiunilor componente – de la imprumuturi garantate de stat, pina la aceste atit de disputate eurobonduri . Statele mai fragile economic si mai indatorate doresc crearea acestor eurobonduri ca datorie comuna europeana ,idee ce probabil va acceptata in final de toata lumea , necunoscuta fiind doar valoarea totala a fondurilor puse de UE la dispozitia tuturor . Repornirea activitatilor si economica are totusi la baza un avantaj evident . Europa va reincepe reconstructia pe un pret minimal al petrolului si al derivatelor lui si pe un posibil bum de cerere al tuturor produselor si serviciilor , inaccesibile pina mai ieri . UE va deveni mai puternica fie si din simpla motivatie politica ce va mari si va muta decizia si politica la structurile UE . Ne indreptam in viitorul imediat catre o Europa federalista ce isi va modifica rapid modul actual de functionare . Economia europeana va creste brusc atunci cind multe din activitatile curente ale firmelor europene se vor fi realocat in Europa (o buna parte din ele ).Imensele sume de bai ce vor fi puse la dispozitia tarilor membre se vor cheltui pe programe punctual europene si nationale ,dar sub control strict european ,iar cei care nu vor si politic sa accepte asta vor fi cumva scosi din circuitul banilor . Unii isi vor reveni iar altii vor falimenta (un lucru obisnuit intr-o economie de piata ).Cei care au ramas de unii singuri si au refuzat ajutorul vor saraci si le va fi greu sa isi revina . Asteptam cu totii acest nou plan Marshall.

  3. Harald spune:

    Criza Covid-19 a fost anunțată de Fundația Bill și Melinda Gates înainte de orice caz de infectare raportat în China. Documentarul ăsta e pe Youtube din 4 noiembrie 2019, iar OMS și oamenii lui Bill Gates explicau la toată lumea cum urmează să se desfășoare lucrurile:

    Event 201 Pandemic Exercise: Highlights Reel

    https://www.youtube.com/watch?v=AoLw-Q8X174

    Mai sunt încă 5 documentare care pot fi găsite pe Youtube la o căutare după ”Event 201”. Ideea e că virusul o fi real, dar toată povestea a fost organizată la scară planetară.

    • Alexa spune:

      Nu e suficient sa citesti un articol sau sa vizionezi o scena pentru a si intelege depre ce e vorba in subiect.

      In 2015 Bill Gates atragea atentia asupra pericolului ca un virus sa se raspandeasca la scara planetara iar discursul sau se baza pe exemplul epidemie de ebola (2014-2015), epidemie pentru care nici o echipa medicala nu era pregatita pentru a stopa propagarea virusului. In acel moment nu exista vaccin contra Ebola, de-abia la sfarsitul lui 2019 acesta a aparut. Urnare a acestei epidemii s-au inregistrai 11 mii de decese si 10 mii de persoane au ramas cu sechele . Acestea sunt cifrele oficiale, in mod evident au fost mult mai multe cazuri: in anumite zone rurale echipele medicale nici nu au putut ajunge, atat de izolate erau.

      Si daca Bill Gates s-a bazat in acel discurs pe acest caz – epidemia de Ebola- este tocmai pentru a atrage atentia asupra insuficientei pregatirii echipelor medicale ( a statelor in general) de a reduce /stopa raspandirea unui virus. A punctat faptul ca epidemia de Ebola nu s-a raspandit la scara planetara doar pentru ca a aparut in zone extrem de izolate ale Africii, fara deplasari masive ale populatiei, dimpotriva. Dar ca un alt virus , pentru care nu exista vaccin, ar putea sa apara in orice alta zona a globului, nu neaparat in zone izolate.
      A imagina ca daca un virus periculos apare intr-o zona cu o densa populatie si de unde se poate usor raspandi, atunci contaminarea la scara mondiala este evidenta, nu e mare lucru: este doar generalizarea unui fenomen tinand cont de toti factorii.
      Bill Gates nu este singurul care a facut aceasta generalizare- care este la indemana oricui gandeste cat de cat- si a atrage atentia asupra pericolului unei epidemii mondiale. Dar evident, una este cand o asemenea declaratie este facuta de un tip ca Gates, alta cand este facuta de membri unei echipe medicale oarecare, sau de orice alta persoana necunoscuta publicului.

      Ca sa vezi in discursul lui Bill Gates din 2015 cine stie ce idee conspirationista, inseamna doar o lipsa de informare si/sau o incapacitate de a interpreta niste date la un anumit moment, intr-un anume context.

      In definitif, in anul 1937, Karel Čapek scrie Bila Nemoc ( Ciuma alba), se face chiar si un film dupa aceasta piesa, film nominalizat la Cannes in 1939, Situatia seamana teribil cu actulaitatea 2020.
      Acum cativa ani, in 2016, apare romanul ” Fever” de Deon Meyer, scriitor sud african. Dupa cum declara autorul, Ideea acestui roman i-a venit in urma epidemiilor de H1N1, Ebola, etc. gandindu-se ca ca este doar un pas pana la o pandemie. Pentru a se documenta , Meyer a avut discutii cu virologi ca Wolfgang Preiser (Stellenbosch) si Richard Tedder, University College London). Ambii i-au spus ca ideea cea mai realista este aceea a unui coronavirus transmis de lilieci, un virus care infecetaza intreg mapamondul. Deci nu e nici un mister ( cel putin in lumea medicala si pentru oamenii informati) ca exista riscul unei pandemii ca urmare a aparitiei unui coronavirus.
      Ca unii tin cu tot dinadinsul sa creada ca este imposibil ca acesta sa apara in mod natural , este alta problema: din pacate stiinta nu este pentru toti, fiecare crede atat cat poate intelege.

      • Harald spune:

        @Alexa – unde am scris eu ceva despre discursul din 2015?! Ai văzut toate cele 5 documentare Event 201? Dacă ai ceva de comentat, comentează despre ele, nu despre povești din 2015.

        • Alexa spune:

          @Harald,

          Ar trebui sa discutati despre subiecte pe care le stapaniti.
          Pentru dv cred ca ar fi potrivit jurnalul “Society for Scientific Exploration” unde se publica articole in domenii ca ” ufology, parapsychology and cryptozoology, paranormal activities, dowsing and reincarnation”.
          Lectura placuta.

          • Harald spune:

            @Alexa – nu stăpânesc deloc subiectul pandemiilor organizate, tocmai de asta mă uit la ce zice Fundația Bill și Melinda Gates. În octombrie 2019, nu în 2015 și nici în 2007.

            • Alexa spune:

              @Harald V-am recomandat jurnalul acela de pseudo-stiinta, tocmai pentru ca alegatiile dv in legatura cu Bill Gates si coronavirus se potrivesc perfect subiectelor si autorilor care publica acolo: ufology, parapsychology and cryptozoology, paranormal activities, dowsing and reincarnation”, stiinta adevarata, nu alta! Poate chiar publicati un articol acolo despre subectul care va pasioneaza.

      • hanu spune:

        Event 201- se intampla in octombrie 18 2019. Un exercitiu anuntat si pregatit din timp. Nu isi imagineaza cineva, sper, ca le-a venit idea, cu atati invitati, in data de 17.

        “First Covid-19 case happened in November, China government records show” (citez din preaiubitii mei jurnalisti de la the Guardian)

        Coincidenta, desigur(?)
        Doar spun ca timingul e ciudat. Cred ca e contraproductiv sa gandim toti la fel si sa ne aliniem unui group think care spune: “lucrurile sunt EXACT ceea ce par sau ceea ce OMS, sau media, sau guvernele comunica”. La fel, e contraproductiv sa te inchizi intr-o camera in care tot ce se aude sunt ecourile conspiranoide.

        Teoriile conspirationiste in special (mai putin poate cele manifest aberante din ciclul 5G & virus) merita o privire mai detailata, pentru ca in lipsa unei contranarative, a unei investigatii, incidentul Gleiwitz (exemplu absolut intamplator) este exact ceea ce propaganda oficiala anunta. E nevoie de “tenth man rule” sau de un avocat al diavolului. Numai “naivii” (eufemistic) au mereu pareri albe si negre despre orice, e foarte simpla viata pentru ei.

        Ca o paranteza, cat de simpla ar fi viata pentru guverne daca NIMENI nu s-ar uita de doua ori la varianta oficiala! Cate dureri de cap ar fi evitate! Cate complicatii produc libertatea & democratia (& conspirationistii)!

        • Alexa spune:

          Toata salada despre Gates si coronavirus este bazata nu numai pe discursul din 2019, dar pe tot ce a declarat Bill Gates incepand din 2015, dupa epidemia de Ebola.
          Am citit ca teoriile complotiste despre “coronavirus -Bill Gates” au fost mentionate de 1, 2 milioane de ori ori, Pe facebook au aparut 16 mii de publicatii cu false informatii despre aceasta presupusa legatura iar discursul sau din 2015 ( de care vorbeam in alt comentariu) a fist vazut de 25 de milioane de ori numai in ultimele saptamani.
          Lumea simpla se hraneste cu asemenea stiri de senzatie: este mai usor decat sa citeasca articole din care sa inteelaga ca oamenii de stiinta sunt preocupati de aparitia a noi virusi , extrem de periculosi pentru populatie, de foarte mult timp si ca probabilitatea aparitiei acestora nu este deloc neglijabila.
          Este un articol din 2007 al unor cercetatori din Geneva, aparut pe site-ul revmed.ch , articol scris pentru publicul larg in care se explica extrem de clar care sunt conditiile care permit aparitia unui noi virus:
          -absenta imunitatii populatiei
          - prezenta unui “rezervor” animal care functioneaza ca sursa initiala si interactia dintre lumea animala si cea umana.
          -capacitatea virusului de a se transmite si de a crea un lant de transmitere in interiorul speciei umane
          - mobilitatea umana, conditiile, absenta tratamentului si/sau a unui vaccin sunt considerati co-factori care favorizeaza expansiunea agentului infectios.

          Articolul insista pe fraza” trebuie retinut ca exista un rezervor animal care contine un numar enorm de virusi , muti avand un potential de a se adapta speciei umane. ”

          Sunt lucruri simple de inteles, este greu de acceptat naivitatea oamenilor ( cei care traiesc in tari civilizate si au acces la scoala, informatie etc) care cred in teorii una mai fantezista ca cealalta, dar nu sunt capabili sa inteleaga o descriere simpla a fenomenului.

          • Harald spune:

            @Alexa: o să-ți repet pe litere și pe silabe: e-vent do-uă su-te u-nu. N-am scris nicăieri nimic despre ce-a declarat Bill Gates în 2015, nu păcălești pe nimeni să devieze de la subiect.

            • Alexa spune:

              @Harald Nu intereseaza pe nimeni in mod special ce declarati dv, Ce importanta are ca @harald, un oarecare comentator pe contributors sta si se zgaieste la nu stiu ce video din nu stiu ce an despre Bill Gates?
              Eu ma refeream la totalitatea fake-news-urilor despre Bill Gates si coronavirus, la impactul acestora asupra celor care nu au nivelul stiintific sa faca diferenta intre adevar si minciuna, intre interpretari aiuristice ale unor fapte reale si esenta acestor fapte, intre stiinta si impostura.

            • Harald spune:

              @Alexa – păi, se pare că pentru @Alexa are importanță ce scrie @Harald, altfel nu s-ar strădui din răsputeri să-l combată :) :)

            • Alexa spune:

              @Harald Simpatic argument, daca nu ar fi extrem de hazardat si “a muri de ras”.
              Dupa logica dv , daca cineva raspunde la un comentariu atunci considera important comentariul respectiv! Deci @ harald considera importante toate comentariile la care raspunde, inclusiv ale mele. Si comentatorii, respectivi se subinteleg.

              Aeti o adevarata adoratie fata de comentatorii de pe contributors, dat fiind numarul de raspunsuri .
              Nu va trece prin cap ca se poate raspunde si pentru a demonta afirmatiile false ale unui comentator. Nu-i nimic, acum ca vi s-a explicat, poate ati inteles. Poate.

              Nu uitati articolul stiintific despre ” Bill Gates si coronavirusul” in faimoasa revista cu teme extrem de stiintifice: ufology, parapsychology and cryptozoology, paranormal activities, dowsing and reincarnation”. ( “Society for Scientific Exploration) .
              Cei care publica acolo se cred, banuiesc, reincarnarea cine stie carui geniu.

          • hanu spune:

            Ce treaba are Gates cu 201. Se intampla sa coincid cu el la unele capitole (necesitatea stoparii cresterii populatiei) dar nu pot fi de acord cu declatatiile lui vis a vis oms. Cred ca te-ai fixat pe un tip de consipratie si o tii cu ale tale :)

            • Harald spune:

              @hanu – exact de asta e nevoie de religie, tocmai ați oferit cel mai bun argument: niciunui om nu-i revine rolul de a emite soluții pentru creșterea sau pentru scăderea populației. Nici dvs, nici lui Bill Gates. Ceaușescu și-a bătut joc de România în sens invers, el credea sincer că populația trebuie să crească și avea și mijloacele să impună asta, generând o catastrofă umanitară in the process.

              Exact despre asta este religia, despre a trasa limite pe care niciun om nu are voie să le depășească. La fel cum constituția unei țări trasează limite pe care legile nu au voie să le depășească.

    • ion daniel spune:

      Hai inainte cu teoria conspiratiei. Daca nu stiai , de zeci de ani se bate apa in piua pe chestia asta. Americanii chiar si-au facut un departament de stat special pentru asta, dar l-au desfiintat intre timp. Ce zici tu e ca si cum unul ar zice ca dupa ziua o sa vina noapte, deci e o conspiratie , pentru ca ala a prezis viitorul. Filmulete cu Bill gates zicand asta sunt de zeci de ani pe youtube, pentru ca fundatia lui se bate cu epidemiile de zeci de ani prin africa si asia , dar nimeni nu i-a bagat in seaman pana nu a venit cartoful fierbinte la noi in mana. Atunci s-au trezit si conspirationistii ca tine si cei care puteau sa faca ceva. Nu ca sars si mers , nu ar fi fost un preambul suficient de relevant

      • Harald spune:

        @ion daniel – unde am scris eu ceva de conspirație? Vezi cum te-a luat gura pe dinainte? :)

        Buill Gates nu participă la conspirații, Bill Gates face lucrurile la lumina zilei. El chiar crede sincer că resursele planetei trebuie administrate în mod centralizat la nivel mondial, iar instituțiile gen OMS sunt perfecte pentru asta.

        P.S. cum de te-ai hotârît să revii la nick-name-ul ăsta, te mustra conștiința? ;)

        • Hantzy spune:

          “unde am scris eu ceva de conspirație?”

          “Ideea e că virusul o fi real, dar toată povestea a fost organizată la scară planetară.”

          “Poveste organizată la scară planetară” e totuna cu conspirație. QED

          • Harald spune:

            @Hantzy – ai văzut documentarele Event 201 sau iar comentezi pe de rost? Cum poți vorbi de conspirație, când documentarele sunt publice pe Youtube? E ca și cum ai spune că programul Energiewende al lui Merkel e o conspirație. Nu e nicio conspirație, sunt obiective anunțate oficial, la lumina zilei.

  4. victor L spune:

    Dezbinarea care se observa in caz de criza ijntre statele UE, se manifesta si mai pregnant in ceea ce priveste politica externa comuna a UE. Aici chiar ca poate fi folosita expresia romaneadsca, “unii tr4ag hais, altii trag cea”.
    Semne clare ca Uniunea nu are viitor.
    Iar criza coronavirudului e prima criza majora interna a UE. Se sparie gindul la ce va fi la o criza externa

    • JB spune:

      @victor L
      Nu mor caii când vor câinii. Tu și restul proorocilor de nenorociri ați mai cântat prohodul avant la lettre. Din fericire, istoria nu se scrie la dictarea voastră.

      • victor L spune:

        @ JB,
        daca ai deschis televizorul mai tirziu, exista chiar un inceput: de Brexit ai auzit?
        Solidaritatea ioropeana in cazul COVID 19 a fost magnifica, dar a lipsit cu desavirsire.

        • JB spune:

          @victor L
          Pai exact atunci cantati prohodul, mai Victore, mai….. Dar si cu ocazia alegerilor europene la fel. Si tu si Svejk, euNuke si alti falsi prooroci. Dar cum spuneam: nu mor caii cand vor cainii. Tineti-o asa ca e distrctiv.
          Interesant ca scrii numele Europei dupa modelul pronuntiei ceausiste. La mai mare!!
          Hai, da-i cu solidaritatea dintre California si NY…. Niste exemple, ceva?!?

      • Hantzy spune:

        Știi ce e senzațional, JB? Că mai toți acei ce ieri înfierau “conducerea unică” și cu mână de fier de la Bruxelles, astăzi rămân descoperiți in fața evidenței ca Bruxelles-ul nu a impus nimănui mai nimic: fiecare țară a acționat exact așa cum au considerat executivele proprii că este cel mai bine. Așa că o dau la întors cu lipsa solidarității. Cum ar fi trebuit să arate solidaritatea asta, nu e in stare nimeni să descrie.
        Chiar și in cazul Eurobondurilor este evident că fiecare membru al uniunii are opinie proprie pe care o poate susține in fata celorlalți membri. Despre ESM, un mecanism creat tocmai pentru astfel de situații, nu pomenește niciun comentator.

        • JB spune:

          @hantzy
          Tiii…..ca bine zici. Exact asa e. Mi-a scapat din vedere chestiunea.
          Acum ei reproseaza UE ca nu actionat unitar, eventual obligatoriu. Iar pana acum cateva zile vorbeau despre conducerea unica, hegemonica, nealeasa/unelected de la Bruxelles.
          Ai 100% dreptate.
          Culmea stii care e?!? Ca Ro.s-a trezit cu reprosuri grele de la IT, Grecia…. Ptr.ca a blocat exporturile de medicamente, cereale. Evident ca si DE a primit aceleasi reprosuri ptr.medicamente si aparatura medicala. Dar intr-un interviu de prin martie, un oficial italian spunea: ….ce sa cerem Frantei?!? Acolo situatia e f.grea. Dar sunt tari in est care stau incomparabil mai bine si nu manifesta niciun fel de solidaritate….
          Ro.era printre exemple ca si fratii ortodocsi greci.

  5. turcul spune:

    Este posibila o Europa in care toate statele au excedent financiar ? Vezi exemplu landurilor germane unde exista un mecanism de solidaritate.

  6. Ursul Bruno spune:

    In Europa forma predominanta de de oranduire/conducere este una socialista care se manifesta in diferite forme, unele mai pronuntate precum in sudul continentului altele ceva mai mascate sub diferte coalitii, tari precum Polonia si Ungaria fiind conduse de regimuri nationaliste de dreapta ale caror voce insa nu se aude in confruntarea intre fratii socialisti europeni care incep sa se paruiasca pe seama banilor respectiv a datoriilor suverane si europenizarea acestora.
    Pana si Germania, statul model, care a reusit pana acum sa gestioneze criza cel mai bine la nivel european cade in plasa partidelor de stanga, incepand cu comunistii, trecand pe la socialisti terminand cu verzii, guvernul , o coalitie crestin democrata cu socialisti fiind in imposibilitatea de a se rupe de acest tavalug din partea stanga bine sustinut de “intelighentia” tarii.
    Merkel este singura care se opune si pe buna dreptate incercarilor de europenizare a datoriilor suverane prin acele eurobonduri pe care le cer cu inversunare mai ales italienii prin premierul Conte si miscarea 5 stele, de fapt niste comunstii bine spoiti insa spoaiala incepe sa devina tot mai stravezie.
    Daca privim spectrul partidelor de stanga europene, acestea doresc acum sa folosaesca criza pt schimbarea orinduirii de pana acum intr.una socialista, egalitarista insa renumitul termen de egalite, nu se potriveste cu realitatile, egalitate neinsemnand sub nici o forma si dreptate.
    Aceste partide au reusit sa impuna o agenda care acum sper sa fie spulberata astfel incat partidele de dreapta sa poata reveni in forta, nu cele nationaliste, cele care sa puna insa capat nebuniei create de incalzirea globala, a revolutionarii industriei intr-un timp cat scurt in directia dorita de cei de stanga, sa fie pus capat imigratiei necontrolate si a multor alte idei dintre cel mai nastrusnice inventate de minti bine odihnite sub puternica influenta marxista
    Trebuie sa vina vremea liberalilor, a celor care sustin antreprenoriatul liber, care sustin inamoviblitateta dreptului la proprietate, eliminarea birocratiei care ne sufoca impusa de atatea guverne socialiste, reducerea impozitelor etc.etc.
    Uniunea europeana nu face altceva decat sa actioneze dupa acelasi model.
    Toate ajutoarele puse la dispozitie sunt sub forma de credite, chiar cu dobanda zero, sunt datorii care se adauga deja la cele existente, Italia fiind de fapt in faliment, ea renuntand la 40 milarde puse la dispozitie de UE.
    Daca am proceda le introducerea eurobondurilor intreaga uniune va deveni economic si finaciar si mai instabila decat este deja.
    ““…se uită nepăsătoare la miile de cetățeni care mor zilnic“, dar și că “vor să se îmbogățească de pe urma crize…i“, un slogan parca decupat dinrt-un manual de pe vremuri de mult apuse.
    Criza actala si care va urma nu face altceva decat sa scoata la lumina intreaga nebunie a datoriilor rostogolite de zeci de ani, Italia nemaiavad un buget echilibrat de 50 de ani.
    Scoate la iveala nesustenabilitatea modelelor socialiste care sunt bazate pe datorii si mai putin pe realitatile economice.
    Nepunerea in practica a multor reforme din tari precum Franta, Italia, Spania acum isi spune cuvantul, aparatele bugetare umflate la maxim cate si mai cate.
    Scoate la iveala masurile populiste impuse de guvernele de stanga, masuri care le-au sustinut puterea multi ani, Romania fiind un exemplu elocvent, acum ea fiind prinsa cu pantalonii pe vine si si altii care s-au lasat condusi de socialisti.
    Ce va urma ? nu stie nimeni, bilioanele, miliardele asigurate de politicieni ca vor fi puse la dispozitie exista pe hartie, mecanismul prin care acele sume ar putea ajunge la beneficiari fiind extrem de complicat.
    Care ar fi o solutie ? decat sa inglodam si mai tare tarile in datorii este nevoie de taierea datoriilor pana la un anumit nivel, platile si dobanzile sa fie lungite la maxim insa numai daca un program simplu si bine articulat de redresare si reformare fara multe exceptii va fi acceptat de tarile in cauza.
    Planul Marshall cu care a fost redresata Europa dupa razboi s-a compus din credite, marfuri, alimente si materie prima, cum de marfuri, alimente si materie prima nu este nevoie, vor fi numai credite, stingem incendiul cu benzina.
    Se pare ca prea putin politicieni au inteles in ce situatie ne aflam si este nevoie de bani directi pt a compensa veniturile celor care nu mai dispun de ele.
    Unde ar fi problema ca statul sa imparti direct prin fisc aceste venituri pt cetatenii ajunsi la nevoie pe o perioada de timp limitata, pana economiile isi revin, fiscul avand toate datele necesare, probabil ar fi mai ieftin decat toate programele anuntate.
    Da, va fi foarte greu daca nu imposbil sa gasesti modaliatile adecvate insa daca nu se iau masuri imediate peste putin timp se va ajunge in unele zone din Europa si nu numai la anarhie cu magazine vandalizate, ordinea publica rasturnata etc.etc. un moment “revolutionar” foarte periculos care poate fi bine speculat de cei care doresc sa prabuseasca ordinea capitalista occidentala.

    • Kurt spune:

      Brânza se dă pe bani.
      Deocamdată vedem cea ce auzim de mult timp.
      E. Macron a cerut 2020 împreună cu socialiștiii din sudest EURO BONDS, Olanda a refuzat categoric. La ceremonia de la Aachen 2019, reânfințare și reamintirea tratatului de la Elysee 1963 (De Gaulle – Adenauer) cele două viziuni contrare au fost camuflate un pic dar erau vizibile. E. Macron cerea EURO BONDS, „bani de la altii” după modelul francez de „economie (socialistă) politică” fără să spună pentru ce. Cancelara A. Merkel refuză bani fără denumirea proiectelor pentru care se folosesc banii. Cancelara A. Merkel cere denumirea exactă a proiectelor pentru care sunt prevăzuți banii UE.
      E o scenă care se repetă acum la 23 Aprilie în consiliul ministerial al șefilor de guverne UE.27. După culise ministrii de finanțe Bruno le Maire și Olaf Scholz/SPD caută azi compromise. Probabil va fi un budget comunitar 2021- 2028 mai mare, mai aproape de 1.500 miliarde Euro. Comisia UE.27 va restructura acest budget nou. Rămâne problema de unde vin banii pentru un budget UE.27 mai mare și cum vor fi împărtiți banii. Lipsește 2021-2028 contribuția britanică de ca. 75 miliarde Euro, urmează scăderea BIP în UE.27. Cele 1% BIP nu acoperă cele 1.500 miliarde Euro prevăzute de Comisia U. von der Leyen. De unde bani?

      Până acum se numea cearta celor 9 contra celor 10 în ZE.19 Zona Euro.
      Sunt multe de regândit, de reconstruit.
      România nu e în ZE.19 Zona Euro, nu e în Schengen.
      Liberté, Égalité, Fraternité. Acum e nevoie de Fraternité & Santé.
      Unde se va pozitiona Bucureștiul acum?

    • JB spune:

      @bruno the bear
      Măi Bruno, măi, în fundalul perorației tale, în spatele argumentelor tale ca fundament stă refuzul EXCESULUI/EXCESELOR. Which is good ! Dar e bine de precizat că excesul nu e “o stradă cu sens unic”.
      Dear Bruno, apostoli a echilibrului bugetar, ai cumpătării in viața curentă, ai cheltuirii chibzuite NU vei găsi printre economiștii vestiți ai ultimelor (multe) decenii. Dar vei găsi o pleiadă de așa-zisi keynsianisti, milton friedmanisti, etc. Toți, dar toți, apostoli ai teoriilor expansiunii bugetare nelimitate, ai consumerismului nebun ca motor de creștere/dezvoltare și ai stock market ca evaluator infailibil al stării oricărei economii.
      Narațiunea lor e foarte atrăgătoare: resurse nelimitate, creștere economică prin cheltuieli publice fără bariere la care se adaugă drastice reduceri de impozite, deregularizare, privatizarea oricăror servicii publice monopoliste. E foarte, foarte cool. Rezultatele confirmă teoria?!?

      Curios e că avem în fața ochilor rezultatele cele mai bune ale planului Marshall, dar refuzăm să le vedem. Normal, retorica flamboaiantă e mai atractivă. Speculația bursieră e subiect de filme de box office. A auzit cineva de ordo-liberalism, de economia socială de piață?!?! Oricum, sunt noțiuni boring, câh și nu ne trimit să visăm la proxime călătorii în Maldive…..

      Ptr.a reveni, noțiunile de dreapta-stanga sunt ceva f.relativ. “Political correctness” simbolul unui stângism bizar/extrem face foarte bună casă cu capitalismul cel mai speculativ, dar refuzul dur al acestui ciudat curent pare a armoniza cu succesul electoral românesc al măsurilor socialist-populiste.
      Toată lumea are impresia că Trump e de dreapta. Păi depinde din ce direcție privim. A văzut cineva vreun plan de echilibru bugetar?!!? Nu-mi aduc aminte. Ba dimpotrivă expansiunea datoriilor și a cheltuielilor bugetare e mai mare că niciodată….. Concluzia?!!? Exact aceeași metodă pe care o reproșezi socialiștilor.
      Există totuși o diferență. Expansiunea bugetară și reducerea taxelor profită masiv celor sub 1% din populație. Ce am rezolvat?!!? In ambele direcții același EXCES.

      • Ursul Bruno spune:

        Si totusi, din tot textul n-am inteles exact esenta, excese de ambele parti ? si care ar fi iesirea din criza ? ramanem la socialismul utopic, statul atotputernic care ne vegheaza vietile de la nastere si pana la groapa ?
        eu cel putin am enumerat cateva puncte.

        • JB spune:

          Dear Bruno the bear, regret să spun, dar pct.mentionate de tine sunt chiar de inspirația socialistă pe care, corect, o crtitici. Cel puțin cea cu distribuirea banilor prin org.fiscale e chiar socialistă.

          Ce cred eu?!? Ce aș face eu?!? Noi suntem aici niste păreristi. Deci părerile nu ne angajează decât, eventual, la suportarea preopinenților.
          Așa că uite ce aș face la nivel de Ro.
          NU bani direct oamenilor. Doar aj.somaj, aj.social la un nivel mai rezonabil.
          Investiții in infrastructură (autostrăzi și mai ales căi ferate) cu reducerea condiționalităților greu de îndeplinit de comp.din Ro.
          Investiții în reabilitarea/modernizarea școlilor.
          Programe de start-up (in special in IT) in domeniul apărării (modelul israelian).
          Investiții in cercetare militară. Acest pct și cel dinainte deoarece avem obligații asumate pe care trebuie să le îndeplinim pe cât posibil din producție națională. De unde si nevoia de cercetare.
          Investiții in digitalizarea administrației cu ideea/mandatul/scopul obligatoriu al accesului universal independent de sistemul de operare. Aici vor avea acces specialiștii reali români, consultanță la greu.
          And so on…..
          Astfel banii de relansare a economiei vor produce și altceva decât consum.

          N-am pomenit nimic de agricultură…… E o problemă f.complexă. Nu se reduce la obsesia produselor românești care are prea mică acoperire in realitate.
          E o problemă gravă de productivitate cauzată de fragmentarea terenurilor și MAI ALES de lipsa know-how in aspectele cele mai importante ale ind.agricole: condiționare/transformare produse si mai ales chestiuni comerciale și raportare la piața europeană/mondială.

          • Ursul Bruno spune:

            Stimabile, n-ai inteles gravitatea problemei, acum este nevoie solutii imediate si mai putin de cele de viitor care se tot vantura si se impementeaza destul de greu. Acum oamenii din multe sectoare de activitate nu mai dispun de venituiri indestulatoare, nu-si mai pot plati utilitatile, ratele si si altele, este nevoie de solutii “neortodoxe” care nu sunt prevazute in nici un manual de economie.

  7. Octavian spune:

    Bun articolul, doar cam lung.

  8. Alex spune:

    Dacă la finalul crizei medicale cibd va începe adevărata criza economica Europa nu va avea pus la punct un plan super-Marshal construit și finanțat suficient de generos incit sa se simtă ajutat și sprijinit oricine – fermierul de subzistenta roman, micul frizer din Germania, florăria de colt de strada din Paris, pensionarul din Suedia, șoferul de tir polonez, pescarul grec și ghidul turistic din Pirinei…. Dacă toti vor putea spune în 2022 “da.. Am primit ajutorul în bani /legislație /consiliere /suport etc din partea și din cauza UE… Atunci vom mai avea o UE. Altfel… Zagazurile naționalistilor a xenofobilor a retarzilor nostalgici a rasistilot și tuturor anti europenilor vor fi deschise și ne așteaptă decenii de sărăcie ura conflicte și distrugeri sociale și economice pe lingă care actuala criza covid e chiar “o simpla gripa”

    • JB spune:

      @Alex
      Aoleu….. Ai impresia că planul Marshall a însemnat “dat bani”…. No way! A însemnat, în primul rând, un PLAN. Banii au fost alocați/defalcați pe capitole concrete către nevoile de reconstrucție și dezvoltare. Dar cel mai important a fost că acel plan să fie bun.
      Câte state lucrează la propriul plan?!? O să fie toate bune?!?! Experiența ne spune că unii vor avea planuri bune, alții vor încropi, alții se vor face că sunt pe cale să încropească.
      Am mai scris aici: din totalitatea fondurilor planului Marshall UK a beneficiat de 26%, FR 18%, DE 11%. Alocarea fondurilor a fost politică, în sensul preferinței statelor aliate US. E o chestiune publică, niciun secret.
      Efectele planului Marshall sunt, astăzi, mult exacerbate în mentalul colectiv. Dar n-are a face. Rezultatele au fost exact in ordinea inversă alocărilor arătate mai sus. UK, ca un exemplu clar, a dus-o din criză în criză până la aderarea la UE…..

  9. hanu spune:

    Cred ca putem spune ca Europe se apropie de rascrucea la care va trebui sa decida ce doreste: faramitare sub presiuni populiste sau integrare intr-un stat federal.

    Prima varianta e clar unde va conduce, am mai fost acolo, incepe cu o pretentie teritoriala, cu un politician populist care gaseste ceva de impartit cu vreun vecin, etc si nu e de dorit, am mai fost pe drumul respectiv si nu a iesit nimic bun.

    A doua varianta e cu mult mai interesanta insa se loveste de cateva probleme, dintr care una singura e absolut majora: clasa politica (pan-europeana) absolut lamentabila si fara viziune.

    Avem unii (de prin PIGS) in care politicieni fara scrupule incearca prin santaj mai mult sau mai putin voalat sa obtina bani pe care sa ii mai iroseasca in folos propriu vreo cativa ani.

    Avem altii (in general din ginta neomarxista) care sunt preocupati, printre altele, de cum sa bage migranti economici fara calificari pe gatul membrilor uniunii si care nu au nici cea mai vaga idee de ce e importanta clasa de mijloc, de ce capitalismul e preferabil comunismului, nu insist.

    Mai sunt si Cassandre inutile debordand de ego gen Macron care se lamenteaza (de fatada), cantand prohodul UE si punand NATO in moarte cerebrala.

    Ce ii lipseste Europei sunt politicieni cu VIZIUNE, capabili sa inteleaga ca drumul pe care am mai fost nu e bun si ca tentante cum ar fi, pe termen scurt, solutiile de salvare individuale pot dauna grav binelui comun (dilema prizonierului, de care s-a vorbit atat de bine pe aici).

    VIZIUNEA respectiva este cea a unei Europe unite in spiritul LIBERALISMULUI CLASIC (fara neomarxism si viziuni imperiale!) in care da, sa existe o granita externa, o doctrina EUROPE FIRST (sa taiem craca populismului ieftin) cu accent pe bunastarea cetateanului european, pe responsabilitatea individuala, pe reanimarea clasei de mijloc, readucerea tuturor lanturilor de productie intre granitele uniunii, reintroducerea cetatenilor in deciziile, well, cetatii (actualmente e un top down incredibil la nivelul decizional UE).

    Ca sa rezum TLDR nu vreau marxism, nu vreau wild west & neoliberalism, vreau o societate europeana compusa din cetateni cu spirit european, fara stat tatuc si in spiritul liberalismului (britanic) clasic, iubitor de clasa de mijloc. O aurea mediocritas fara excesele tampite pe care se pare ca ne tot place sa le facem.

    • Harald spune:

      @hanu – în Europa nu lipsesc politicienii cu viziune, însă viziunea lor nu prea e pe placul cetățenilor. De exemplu, o Uniune Europeană ”de la Atlantic până la Urali” e una dintre viziuni, iar o Uniune Europeană condusă cu mână de fier de la Bruxelles e o alta dintre viziuni. Culmea e că unele dintre aceste viziuni se completează reciproc, nu sunt decât aparent contradictorii.

      • hanu spune:

        Evident ca nu acord atentie diverselor deliruri autocratice/ tiranice / distopice cand vorbesc despre viziuni. Vorbesc de viziunea unei Europe centriste, nu de derapaje neomarxiste spre stanga si echilibrari violente cu dreapta. Dupa parerea mea suntem si trebuie mereu sa ne comportam ca si cand suntem la un fir de par de tiranie si/sau extremism- indiferent de culoarea politica.

        Consider ca (din lacomie, prostie, rea-vointa, intamplare) ultimele decade au subminat constant clasa de mijloc, singura care poate mentine un climat politic & economic echilibrat. Nu poti avea liniste si pace cu o elita extraordinar de bogata si in rest o masa enorma de amarati. Nu e vorba doar de europa, s-a intamplat si in state, atat ca americanii mai au un dram de simt al libertatii & proprietatii si au fost suficient de inspirati sa nu se lase dezarmati de catre STAT.

        • Harald spune:

          @hanu – nu cred că e vorba nici de lăcomie, nici de prostie, nici de întâmplare. La capitolul ăsta chiar sunt adeptul teoriei conspirației și sunt mândru de asta (”pe lumea asta doar paranoicii supraviețuiesc”, spunea Andrew Grove de la Intel.)

          Clasa de mijloc e caracteristică unei societăți capitaliste dezvoltate, în timp ce societățile comuniste funcționau cu o clasă restrânsă privilegiată (nomenklatura) și cu cohorte nesfârșite de oameni săraci, total dependenți de stat. Distrugerea clasei de mijloc este un obiectiv tipic marxist (neomarxist, în zilele noastre) dar asta înseamnă revenirea la o formă de feudalism. În care puterea politică o deține o clasă superioară restrânsă, fără merite reale în dezvoltarea societății.

    • JB spune:

      @hanu
      Regret, am trăit aceeași dezamăgire, dar “spiritul liberalismului (britanic) clasic” pe care îl evoci aici este, mult, mai mult ordo-liberalism & economie socială de piață. Ăsta e adevărul. Poți verifica f.usor pe net. Cea mai bună dovadă e că UK nu a dorit să facă parte din CEE/CE/UE până când nu i-a ajuns “cuțitul la os”.
      Vestea bună e că fondatorii UE s-au bazat pe aceste teorii socio-economice in configurarea obiectivelor uniunii.

      • hanu spune:

        M-as declara foarte multumit fie cu liberalism clasic, fie cu ordoliberalism. Oricum sunt termeni destul de abuzati si ca aplicatii practice sunt totusi “by degrees”. Cat despre obiectivele parintilor uniunii si hijackingul neomarxist actual, no comment. E nevoie acuta de o revenire rapida la “vocea poporului (european)”. Ce vor europenii? Nu e usor!

        • JB spune:

          @hanu
          Ce vor europenii?!? Buna intrebare. Sa luam exemplul Brexit unde referndumul a trecut ca urmare a crasei ignorante despre ce e cu UE….. Agricultorii britanici au votat “en masse” Brexit crezand ca guvr.brit.le reprezinta bine interesele si ca UE e de vina ptr.eventualele lor probl. Nimic, dar nimic mai fals. Au fost manipulati deoarece nu au habar cum merge chestiunea (la nivel politic) si ptr.ca politicienii i-au mintit, pe fata, decenii intregi. Pare bizar (si ce ironie a sortii) dar guvr.ES, IT, NL, RO, PT si mai ales FR apara infinit mai mult interesele agricultorilor europeni decat cel britanic. De fapt e chiar mai mult decat atat, pana acum, guvr.brit.a fost cel mai mare dusman al Politicii agricole comune. Cel mai mare opozant al masurilor de a sustinere a fermierilor europeni. A pledat constant ptr.jocul liber al pietei, fara sa tina seama de securitatea alimentara europeana. Lasand totul pe seama stock-exchange. De ce?!? Pai sa intrebam despre interesele City?!? Despre financiarizarea totala a sectorului agricol?!?
          Sa punem problema asa si sa intrebam agricultorul britanic daca vrea sa fie in concurenta directa cu fermele uriase americane, canadiene, australiene. Asta in conditiile in care conditiile concrete difera substantial. Mai vrea Brexit?!?

          Usor de zis “referendum”, “vocea poporului” dar greu de facut. Sa intrebam poporul roman (sau oricare) daca vrea sa plateasca taxe si impozite…… Sau cum ar fi sa intrebam astazi ardelenii daca vor sa faca parte din acelasi stat unitar cu Vasluiul, MH, OT, TR, IL, etc. Sau si mai simplu. Daca ardelenii si banatenii vor ca banii din taxele si impozitele lor sa sustina jud.regățene numite mai sus. Cum crezi ca ar iesi? Te-ai incumeta la asemenea referendumuri perfect deomcratice?!? Lasam la o parte argumentul falacios al constitutionalitatii unor astfel de referendumuri. Ca si constitutia se schimba right away.

    • Ursul Bruno spune:

      Cu cat mai repede cu atat mai bine, virsul fiind accelaratorul incendiului.
      Suntem confruntati nu cu o singura criza, sunt cel putin 3, una economica, una financiara si una de sanatate care actioneaza toate de o data asupra intregii Europe.
      Vedem care au sunt solutiile adoptate, la nivel medical fiecare tara dupa cum poate si resursele pe care le are, UE neavand nici un mecanism de interventie, birocratia bruxeleza ocupandu-se mai mult de ineptii precum marimea unui castravete sau cubura unei banane si multe alte tampenii, decat sa puna la punct planuri de pandemie , rezerve si stocuri medicale la nivel european.
      La nivel economic toate masurile trebuie sa treaca prin colimatorul autoritatilor nationale, ce va iesi putem anticipa de acum, NIMIC laudabil, birocratia si procedurile inventate de tot felul de “specialisti” fiind intrat de complicate incat mai bine te lipsesti.
      La nivel finaciar, banca europeana nu poate decat sa cumpere titluri de stat pana nu mai incap pe unde le burdusesc, EURO fiind acum pt unii muma pt altii ciuma.
      La nivel politic ? care sa fie acei politicieni care pot scoate caruta din namol ? Merkel care nu va mai fi cancelar peste putin timp ? Macron care la urmatoarele alegeri va fi spulberat de dreapta nationalista ? comunistul Conte din Italia ? ultasocialistii spanioli ?
      restul neputand fi luat in seama.
      Intradevar virsul poate produce renasterea statului national unitar, puternic cu tente autoritare cum dealtfel exista exemple in Europa, continuarea liberalismului fiind mai mult o optiune care acum nu prea mai conteaza, presedintele ceh, un comunist din vechea garda declarand ca doreste sa tina granitele tarii inchise cel putin un an.
      Nu ne vom mai putea misca liberi intr-o Europa rapusa de virus in opinea mea cel putin pana la vaccinarea completa a populatiei, un an ? 2 – 3 ani ? nu stie nimeni.
      Intradevar optiunea liberala este de dorit insa doresc si populatiile tinute ferecate acelasi lucru sau prefara statul puternic care impune tot ?
      La nivel European nu vor putea exista solutii comune atata timp cat nu va avea loc o reformarea profunda, din temelii a intregii uniuni, actualul proiect fiind in disolutie, daca nu aparent la suprafata, “maruntaiele” ei colcaie foarte tare.

      • hanu spune:

        Proiectul european inca mai poate fi salvat, culmea, prin recuperarea punctelor legitime ridicate de populisti.

        Populistii sunt un soi de bufoni la curtea regelui, singurii care pot comenta si face misto fara sa li se taie capul. Printre multe elucubratii pot fi detectate adevaruri vitale, de care ar fi bine sa tinem seama. Sunt un soi de fereastra spre subconstientul colectiv.

        Ergo,

        Are Europa o problema legata de imigratie? Categoric. Atunci sa luam masurile obisnuite intr-o astfel de situatie. Exista diferente de nivel de trai nord sud est vest? Categoric. Ok, vedem ce se poate face. E interesat europeanul de gren deal si alte tichii de margaritar? Nu? atunci o lasam deocamdata balta cu aberatiile neomarxiste. ETC

        • Ursul Bruno spune:

          Bine graiesti daca am fi poate noi 2 si cativa altii, am pune Europa la cale, uite ca nu suntem la butoane, doar comentam, ne citeste cineva ???

  10. JB spune:

    Este f.adevarat “cele 27 de State Membre nu s-au pus încă de acord și nici nu se știe când se vor pune de acord asupra unui orizont comun, în care să putem reuși împreună. Iar în chestiune, din păcate, instituțiile comune europene nu mai au ultimul cuvânt.”…… Dar asta nu va împiedica politicienii învinovățească UE ptr.orice nereușită….. E f.simplu.
    Derobarea de răspundere este la îndemână: dușmanul extern, săriți ! ne persecuta UE, țărișoara, etc…. Metoda a funcționat în UK. Perversiunea naturală a unor politicieni îi va mâna spre reproducerea fenomenului.

    • hanu spune:

      Probabil suntem condamnati la inca o runda de dat in cap reciproc in europa, inainte sa constatam ca e nevoie de o uniune politica stransa, cu parlament ales de catre cetatenii europeni, cu doctrine tip europe first, cu respect pentru clasa de mijloc, cu rupere de monopoluri, incurajarea concurentei si a inovatiei, cu utilizarea englezei ca lingua franca (ceea ce de facto se si intampla in economia reala, nu in mamutii incremeniti in proiect) … Cred sincer ca fondatorii UE s-ar rasuci in mormant daca i-ar vedea pe actualii “leaderi”.

      • Ursul Bruno spune:

        Mi se strange inima cand vad cum proiectul european este calcat in picioare de politicieni incapabili. Dupa cel de al 2 Razboi Mondial a fost cel bun proiect demarat vreodata in istoria Europei, proiect de pace si cladirea unei bunastari pentru paturi largi ale populatiei, fapt care s-a si intamplat insa am ajuns intr-o situatie ingrata datorita unor personaje politice care privesc in primul rand catre “intersul national” si ulterior catre cel european si ne.am pricopsit cu o birocratie debordanta pe care lumea n-o ma intelege.
        La Bruxelles de multe ori se actioneaza dupa deviza, ” hotaram ceva ce oricum nu intelege fiecare, asteptam si daca circul nu va fi destul de mare continum in acelasi stil” si uite asa am ajuns in situatii aberante, reglementari inutile de tot felul, piedici majore din motive doctrinare, vezi “religia ecologista” in fata mediului econimic etc.etc. , rezultatul fiind iesirea Marii Britanii din cadrul uniunii, incapacitatea de reformare al statelor cu deficite care tot sunt rostogolite de zeci de ani.

        • JB spune:

          @Bruno the b.
          “reglementari inutile de tot felul, piedici majore din motive doctrinare, vezi “religia ecologista” in fata mediului econimic etc.etc. ” De curiozitate, ai niște exemple de reglementări inutile, de piedici majore?!?! Ceva concret.

          • Harald spune:

            @JB – Directiva privind biocombustibilii, Directiva privind energiile regenerabile, Directiva privind TVA etc. etc.

            Nu faci decât să hărțuiești interlocutorii, în maniera Elenei Ceaușescu: ”Dovada, dovada!”

            • JB spune:

              @Harald
              Haralde…..te-a molipsit de perfidie Albionul. Îți cauzează, meștere.
              Te irită că cer exemple?!? Nu e firesc să discutăm concret, la obiect?!?!
              Deci, care e chestia cu directivele privind biocombustibilii, energiile regenerabile și tva-ul?!? Unde-i baiul?!? Argumentează !

              Dar văd că nu zici nimic despre cât de nasol s-au descurcat, până acum, cu coronavirus DE&Merkel….. Niște neisprăviți!! Vezi dacă nu l-au ascultat pe BoJo the wise?!?!

          • Ursul Bruno spune:

            Da, fortarea politica a construirii automobilelor electrice, un fiasco.

            • JB spune:

              @bruno the bear
              Și de unde rezultă “forțarea politică” la nivel de UE?!? Cunoști vreo măsură europeană care să fie încadrată la nivel de “forțare”?!? Ma refer la răspunderea UE/Comisiei E. nu la chestiuni punctuale la nivel național sau local. Mai pre românește: ceva concret de reproșat UE.

      • JB spune:

        @hanu
        Zău, parcă nu aș fi așa de pesimist.
        UE arată exact, dar 100% exact așa cum au hotărât statele membre!! Nu altfel !
        Dar….”problema” UE este că nu își poate permite marș accelerat fără consens politic al statelor membre. Din nefericire sau din fericire…..
        UE a fost și este in faza pașilor mărunți, calea democratică. Nu are altă cale. Trebuie să acomodeze interesele atâtor membri. Nu mai sunt timpurile să-si poată permite luxul tragic al unui război civil prin care să întărească uniunea până la nivelul de stat federal. Asa cum s-a întâmplat in US unde divergențele au fost rezolvate manu militari.

        Nu știu dacă ești la curent, dar UE e campioană in materie de spart monopoluri, la sancționat abuzul de poziție dominantă, carteluri, etc. Deși doctrina juridică respectivă s-a născut in US, in ultimele 2 decenii au slăbit mult lupta împotriva cartelurilor, abuzului de poziție dominantă, etc. Se si vede ușor, dealtfel. Au weaponized giganții bancari, financiari, informatici.
        UE chiar încurajează concurența. Măsurile amintite mai sus au tocmai acest sens.

        Fondatorii UE au avut de trecut obstacole f.grele. Să ne gândim că propunerea lui Schumann a fost in ’51. Doar 6 ani de la ww2… Chestiuni f.complicate, reticențe grele de tot, negocieri mai complicate, mult, decât cele de astăzi.

      • JB spune:

        @toti cei care vor sa știe cum mai merg, lately, afacerile europene

        BBC news, probabil, singurul website anglofon, serios, care chiar știe ce și cum cu UE. Chiar dacă nu sunt de acord cu opiniile unuia sau altuia dintre editorialiști trebuie apreciat nivelul ridicat al înțelegerii problematicii, calitatea exprimării, tonul moderat, etc.
        Restul = ignoranță teribilă dublată de rea credință manifestă, uneori.
        https://www.bbc.com/news/world-europe-52383141

  11. Lucifer spune:

    Pentru Uniunea Europeană criza economică de după epidemia de coronavirus va avea urmări mai distructive decât Brexit-ul. Germania este singura care poate salva Uniunea, dar nu o va face gratis, va impune condiţii dure celorlalţi, poate chiar Franţei(….). Deşi, problema de fond este clară, DE CE Germania şi implicit UE trebuie să garanteze împrumuturile Italiei, Spaniei, etc? Fiecare să doarmă după cum şi-a aşternut. Inclusiv România….

    • hanu spune:

      Nu cred ca Germania mai poate “impune” ceva. S-au ratat cateva ocazii istorice de integrare europeana mai stransa, s-a batut moneda pe “green pact” & reglementarea lungimii morcovilor si intr-un dispret imperial s-au ignorat temerile si ingrijorarile legitime ale cetatenilor uniunii (vezi problema imigratiei!). Lumea e satula de tampenii nerealiste, europa trebuie sa isi rezolve problemele interne (incremenirea din institutii, sanatate, somaj, nivel de trai in scadere pt clasa de mijloc) inainte de a se vedea vreun far calauzitor al omenirii & wellfare heaven cu politici practic deschise de emigratie (ce aberatie! ce tradare!…)

      • JB spune:

        @hanu
        La ce “încremenire in instituții” te referi?!? Concret.
        Știi că “sănătatea”, “șomajul”/ocuparea forței de muncă sunt atribuții strict naționale ?!? UE, în speță Comisia, nu au decât competențe de a sprijini/a furniza suport in anumite situații punctuale. Evident, la cererea și cu acordul statului membru respectiv.
        UE arată/este așa cum hotărăsc statele membre……

        • Harald spune:

          @JB – la fel pretindeau și Honecker și Ceaușescu: așa a hotărât Partidul. Numai că Partidul erau ei înșiși.

          Ia povestește-ne tu cum Merkel refuza din răsputeri să închidă centralele nucleare, dar așa i-au impus alte țări UE. Sau cum se străduia ea în 2015 să țină migranții în afara Europei, dar așa i-au impus Ungaria și Polonia, să-i accepte ea pe toți.

          Mai povestește-ne și despre certificatele de carbon, despre taxa de 18% pe care o plăteau gospodăriile germane pe consumul de energie electrică, probabil impuse tot de alte țări din UE. La fel și programul ideologic Energiewende, Merkel era disperată să-l respingă, dar i l-a impus UE. Comentariile cititorilor pe Deutsche Welle cum au dispărut, i-a impus tot UE să le blocheze complet pe toate? :)

          • JB spune:

            @Harald
            Ma omule, vad ca ti-a venit mintea la cap. Extraordinar!!
            Nici nu credeam ca, vreodata, putem fi de acord.
            Esti sigur ca ai citit postarea mea?!? Imi dai dreptate 100%.
            UE arata exact asa cum voteaza statele nationale intrunite in Consiliul UE si cum vooteaza parlamentul eur.
            Merkel, obsesia ta, hotarase inchiderea centralelelor nucleare. Ai perfecta dreptate, asa cum sustin si eu, era o competenta nationala nu a UE….
            Sincer, despre taxa de 18% pe consumul de energie electrica platita de consumatorul german habar nu am. Nu stau in DE, nu stiu germana, nu am interese in Germania si nici antipatii de nici un fel fata de Germania. Asta cu antipatiile (viscerale) antigermane sunt o specialitate Harald from UK. N-am ce sa zic. Ai si tu “calitatile” tale.
            Despre povestile cu comentariile de pe DW la fel. Habar nu am. Iti rezerv tie placerea…..

    • Ursul Bruno spune:

      Germania nu va garanta nimic, cel putin pana Merkel ramane cancelar, dupa accea, depinde cine urmeaza.

  12. Constantin spune:

    ” [Viorica Vasilica Dăncilă], …își mai aduce cineva aminte de acest personaj alecsandrian și de păpușarul ce-o manevra pe scena politică, Liviu Dragnea?”

    Eu, unul, îmi amintesc. Este prietena și colega de partid a d-lui Daniel Băluță, primarul PSD-ist al sectorului 4 din București, implicat în afaceri din cele mai “sulfuroase”, asemenea celor pe care dl Raed Arafat cere să nu le anchetăm în perioada aceasta.

    …Primar de sector manevrat, de asemenea, de “păpușarul” Liviu Dragnea – de fapt de guvernarea cleptocratică – , precum toți primarii PSD-iști din București și din țară.

  13. JB spune:

    @Cristian Felea
    D-le, ce ziceți despre menționarea de către Klaus Iohannis a conceptului de “autonomie strategică a UE” ?!?! Acest coronavirus pare a aduce oportunitatea discutării autonomiei strategice pe mai multe niveluri, nu doar cel, evident, militar.
    Cred că e un subiect ceva reveni.
    Oricum politica agricolă comună PAC, vizând securitatea alimentară a UE, se înscrie clar (dar in alti termeni) în același concept de autonomie strategică.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Cristian Felea


Cristian Felea

Doctor în ştiinţe inginereşti, domeniul: „Mine, Petrol şi Gaze” - Universitatea din Petroşani. Ofițer SRI în rezervă Colaborator al publicaţiei „Revista Minelor... Citeste mai departe


Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Domnule Teodorescu, calculul scorului relativ de influenţă (SRI) e destul de simplu. Pentru fiecar...

de: Alexandru Babes

la "Competiția de proiecte de cercetare Idei 2020, impresii la cald"

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Cauta articole

iunie 2020
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Mai    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)