Home » Administratie »Sinteze » Citesti:

Smart City Index – Oraș Inteligent – 2. Bucuresti, pe locul 85 din 102 orase

Laurentiu Stelea octombrie 22, 2019 Administratie, Sinteze
8 comentarii 1,567 Vizualizari

Motto

Fiind înconjurat de ILFOV, Bucureștiul se poate dezvolta numai pe verticală (în sus sau în jos)

Prolog

  • Pe 23 iunie 2016, Gabriela Firea a fost investita in funcția de primar general, după câștigarea alegerilor din 5 iunie 2016, ea devenind oficial primarul Bucureștiului.
  • 11 Iulie 2017, Firea Gabriela, primar București: ″București e Smart City pentru ca cetățenii sunt smart. In ceea ce privește elemente de Smart City suntem foarte întârziați”.
  • Ce este Smart City ? Într-o definiție general acceptata este o zona urbana care colectează date de la o multitudine de senzori (Internetul Lucrurilor, IOT) pentru a gestiona inteligent activele si resursele.
  • Ce este de fapt Smart City? Un oraș inteligent este un oraș bine guvernat, cu o legislație si guvernare stabila cu planuri de dezvoltare bine definite care folosește tehnologia pentru a gestiona procesele si serviciile in scopul de a satisface nevoile cetățenilor. Noi în București furnizori de tehnologie si aplicații am avea însă cu orașul guvernat bine avem o problemă

Am folosit ca prolog parte din primul articol în care scria câte ceva despre ceea ce înseamnă smart city și realitatea care ne înconjoară. [1] Nu mă așteptam însă la nici o schimbare, nu mă așteptam să fiu contactat totul trece și merge înainte . Primăria Municipiului București nu monitorizează presa online, PMB știe totul, face totul… Lucrurile în oraș sunt neschimbate, spre norocul nostru căldura s-a redus natural și nu mai simțim cum orașul miroase a groapă de gunoi, traficul a devenit non-trafic transformând orașul într-un imens parking gratuit , apa caldă lipsește în multe cartiere etc.

Articolul meu inițial cerea sa fim un oraș normal măcar, nu neapărat inteligent. Nuavem un oraș normal… suntem la un pas de colaps. Încerc să mă apropii de fenomen și să vă acomodez cu conceptele incluse în noțiunea generală de Smart City.

Într-unul din episoadele viitoare vom vorbi despre Smart City în Uniunea Europeană, despre standardele Smart City, despre Smart City în România. Observarea și cercetarea diverselor fenomene presupune cuantificarea/ măsurarea diverselor activități care țin de fenomenul respectiv. Agregarea sub o anumită formulă a mărimilor cuantificate poartă numele de index.

Articolul de astăzi vorbește cred în premieră despre indecși asociați noțiunii de Smart City. În continuare vă voi prezenta doi indecși : unul calculat de către Institutul Internațional pentru Managementul Dezvoltării, altul de către o afacere privată și anume Easy Park. Utilitatea acestor indecși vine din faptul că oferă o imagine integrată și unitară asupra fenomenului Smart City într-un oraș în raport cu celelalte oferind în același timp direcții de îmbunătățire. Venind din surse terțe cum ar fi mediul academic sau privat sunt relativ neutre și lipsite de parti- pris-uri. Smart City Index 1.- IMD International Institute for Management Development (IMD) – Institutul Internațional pentru Managementul Dezvoltării [2]

Cu sediul în Lausanne (Elveția) și Singapore, IMD a fost clasată în top cinci organizații pentru educația nivelului executiv din corporații sau autorități publice- la nivel mondial- timp de 15 ani și în primii trei în ultimii opt ani (Financial Times). IMD este singura școală de afaceri elvețiană și una din puținele (o sută) la nivel mondial care deține râvnita „triplă coroană” a acreditărilor de la AACSB, EFMD EQUIS și AMBA, standardul de aur pentru cele mai bune practici globale.

Orașele inteligente cresc și înfloresc în toate părțile lumii. Realitățile economice nu pot fi ignorate: orașele din țările mai sărace se confruntă cu dezavantaje, ceea ce va necesita acțiuni specifice pentru corectarea pe calea către inteligență ”, a declarat profesorul Arturo Bris, directorul Centrului Mondial de Competitivitate IMD.

Singurul indice global de acest gen, IMD Smart City Index 2019 se concentrează în mod unic pe modul în care cetățenii percep amploarea și impactul eforturilor de a face orașele lor „inteligente”, echilibrând „aspecte economice și tehnologice” cu „dimensiuni umane”.

Sub umbrela Institutul Internațional pentru Managementul Dezvoltării care este o organizație implicată în educație superioară își desfășoară activitatea IMD World Competitiveness Center – Centrul Mondial pentru Competitivitate IMD care realizează proiecte de cercetare calculând :

  • Clasamentul mondial al competitivității (IMD)
  • Clasamentul mondial al competitivității digitale (IMD)
  • Clasamentul Mondial al Talentelor (IMD)

IMD World Competitiveness Center – Centrul Mondial pentru Competitivitate IMD [3] Suntem dedicați comunicării cunoștințelor privind competitivitatea mondială, oferind servicii de evaluare comparativă pentru țări și companii care utilizează cele mai recente și relevante date despre acest subiect

În concluzie o universitate de afaceri care girează științific un centru de cercetări care studiază competitivitatea și care din cele ce vom vedea în pașii următori calculează un indice al orașelor inteligente . Raportul Smart City Index 1

Interesant este că raportul [Smart City Index 1] (poate fi descărcat prin accesarea linkului) deci accesul e gratuit și liber.[4] Raportul debutează având ca motto un fragment din Charles Dickens : „ Era cea mai bună dintre vremi, era cea mai năpăstuita dintre vremi, era epoca înțelepciunii, epoca neroziei, veacul credinței, veacul necredinței, răstimpul Luminii, răstimpul întunecimii, primăvara nădejdii, iarna deznădejdii „ O poveste despre două orașe- Charles Dickens, 1859

Explicația citatului dramatic din Dickens este dată de prefața raportului:” Orașele inteligente se potrivesc astăzi extraordinar de bine cuvintelor din introducerea romanului lui Charles Dickens. Ele înglobează o parte din cele mai înalte speranțe ale omenirii prin promisiunea de a valorifica tehnologia pentru vieți mai bune și armonie socială; pentru unii, cu toate acestea, ei ar putea întrupa temerile „vieții controlate” într-un fel de panopticum guvernat de inteligență artificială și dispozitive automatizate.”

Ceea ce este obligatoriu de citit când citiți un raport de indecși care califică o anumită activitate sau un fenomen este despre : metodologie, mod de ierarhizare, cine raportează, cine colectează… În fond nu punctăm nevoia de gândire critică numai de dragul de a o puncta ….Încercați să folosiți în viața dumneavoastră gândirea critică.

a) Clasament

Fiecare dintre cele 102 orase studiate sunt parte a unui grup cu un IDU (Human Development Index- HDI) Index Dezvoltare Umana – UN similar, [Smart City Index 1], pagina 10 – in cazul Bucurestiului vorbim de grupul 3 Fiecare oraș va avea deci o poziție în cadrul celor 102 fiind însă evaluat în raport cu grupul din care face parte.

Conform studiului :Top 10 cele mai inteligente orașe din 2019 sunt: Singapore (locul 1), Zurich (locul 2), Oslo (al 3-lea), Geneva (4), Copenhaga (5), Auckland (6), Taipei City (7), Helsinki (8), Bilbao (9) și Dusseldorf (10).

b) Metodologie

O găsiți foarte pe larg explicată [Smart City Index 1], pagina 11-12 Ce urmărește si ce evaluează metodologia ? Vă las plăcerea studiului individual în fond vă interesează tema acestui articol și nu așteptați ca eu să vă stric plăcerea studiului. Să nu vă mai țin în suspans. Unde este Bucureștiul ? Normal ca este in grupul 3- index dezvoltare umana- HDI adică mai la coadă, are un rating slăbuț și se clasează al 85 din 102. Orașele imediat deasupra Bucureștiului :

  • Kuala Lumpur
  • Riyadh
  • Moscova
  • St. Petersburg
  • Ankara
  • Bangkok
  • Lisabona
  • Roma
  • Mumbai
  • Bengaluru
  • Makkasar
  • Djakarta
  • Medan
  • Budapest
  • Orașele de sub București sunt :
  • Santiago –
  • Buenos Aires
  • Mexico City
  • Sofia
  • Sao Paulo
  • Medelin
  • Kiev
  • Cape Town
  • Manila
  • ATENA
  • Rio de Janeiro
  • Abuja
  • Bogota
  • Cairo
  • Nairobi
  • Rabat
  • Lagos

Figură 1 Poziționarea Bucurestiului in Smart City Index 1 (IMD)


Figură 2 Evaluările Structurale Bucuresti Smart City Index 1 (IMD)


Figură 3 Analiza și evaluări tehnologii Bucuresti Smart City Index 1 (IMD)

Deși Studiul și raportul IMD se descria ca fiind unic în lume am avut plăcerea de a găsi un al doilea index.

Smart City Index 2

Deși Studiul și raportul IMD se descria ca fiind unic în lume am avut plăcerea de a găsi un alt indice calculat de catre o afacere si anume de catre EasyPark.

[Publicitate ne-plătită] De mai bine de un deceniu, EasyPark schimbă modul în care serviciile de parcare digitală sunt furnizate cu o unitate constantă pentru a aduce interfețe și servicii superioare utilizatorilor noștri. Am obținut o cunoaștere de neprețuit a nevoilor și așteptărilor utilizatorului, lucru pe care îl aducem acum tuturor partenerilor noștri pentru a ajuta la furnizarea unei valori superioare. Serviciile EasyPark acoperă 14 țări cu 900 de orașe.

Raportul [Smart City Index 2] nu se poate descărca însă poate fi urmărit la adresa de web disponibilă în hyperlink.[5]

Conform studiului :Top 10 cele mai inteligente orașe din 2019 sunt: Oslo (locul 1), Bergen (locul 2), Amsterdam (al 3-lea), Copenhaga (4), Stockholm (5), Montreal (6), Viena (7), Odense (8a), Singapore (9) și Boston (10).

a) Metodologie

Au fost evaluate peste 500 de orase pe baza – IDU Index Dezvoltare Umana ( in engleză Human Development Index- HDI) cu un HDI situat in zona medie superioara. Au avut cu precădere în atenție capitale și centre financiare. Au fost analizați 24 de factori, evaluați și s-a trecut la clasarea primelor 100 de orașe. Am colectat date la nivel granular într-o serie de criterii: transport și mobilitate, durabilitate, guvernanță, economie de inovație, digitalizare, securitate cibernetică, standard de viață și percepția experților. Pentru a crea scorul final, am clasat datele brute și le-am standardizat în 10.

Scor final = 22,5% Transport și mobilitate (i) + 12,5% Durabilitate (i) + 15% Guvernanță (i) + 5% Economie inovatoare (i) + 17,5% Digitizare (i) + 10% Nivel de viață (i) + 7,5 % Cyber Security (i) + 10% Percepția experților (i) Fiecare factor este marcat de la 1 la 10, cu cât scorul este mai mare, cu atât mai bine.

Mai jos puteți găsi o descriere a modului în care fiecare factor a fost cercetat.

b) Factori analizati

Parcare inteligenta /Servicii de Car Sharing /Trafic/ Transport Public /Puncte încărcare mașini hibrid/electrice /Investiții Infrastructura /Energie Curata/ Clădiri inteligente /Managementul deșeurilor Protecția mediului /Participarea Cetățenilor /Digitalizarea administrației /Planificare Urbana /Educația/ Ecosistemul de Afaceri /Ecosistemul Block Chain 4G / LTE Viteza Internetului /Hot spoturi WiFi/ Penetrare smartphone /Standarde de Viață S/trategie de Smart City /Cyber security

In site găsiți mult mai multe detalii, însă nu veți găsi Bucureștiul ceea ce pentru tema noastră este dezamăgitor Putem observa însă care dintre factorii analizați sunt considerați demni de a fi luați în seamă

Concluzii


Figură 5 Arii Prioritare. Atitudini . Smart City Index 1 (IMD)

Într-o discuție cu editorul www.contributors.ro am căzut de acord ca îm concluzii să scriu despre ce ar trebui BUCUREȘTIUL prin edilii săi să învețe. În primul rând Bucureștiul ar trebui la ora aceasta să aibă o strategie de a deveni Smart City :

25 Iulie 2018, „Am semnat astăzi contractul pentru elaborarea, în premieră, a unei strategii Smart City extrem de importantă pentru dezvoltarea Bucureștiului, care va aduce capitală României în rândul marilor orașe europene.” [6]

Personal nu am putut să pot prezenta nici contractul nici strategia însă promit să depun diligențe pe Legea 544/2001. Când aceasta va fi pusă în dezbatere publică o voi comenta în raport și cu acești indecși.

Avem o imagine cu ceea ce cred cetățenii Bucureștiului despre București :

Un oraș corupt, cu un trafic imposibil, dominat de poluare, fără spații verzi, și cu securitate precară sunt cele cinci arii considerate prioritar de a fi îmbunătățite. (vezi Priority Areas- Arii prioritare)

Masuri îmbunătățire rapide :

Creșterea gradului de transparență în modul de luare a deciziilor PMB

Creșterea gradului de transparență în modul cheltuire ban public PMB

Buget participativ – împreuna cu cetățenii

Realizarea urgenta a UNUI STUDIU DE TRAFIC cât si a unui PROIECT DE CONSULTANȚĂ privind traficul.E momentul ca amatorismul să dispară.

Realizarea urgentă prin proiect cu fonduri europene a unui complex integrat de măsurare a poluării (aer, apă, fonic, odorizare etc)

Convenție municipală între forțele de siguranță și ordine publică având obiectiv creșterea siguranței cetățenilor.

Dacă aș fi edil sau candidat de edil as pune accent pe aceste lucruri în paralel cu lucrurile care țin de sănătatea legislativă sau cea administrativă. Nu am să subliniez acum decât ceea ce spun de câte ori sunt întrebat despre Smart City și anume că nu este despre tehnologie ci este în primul rând despre guvernanță/ guvernare si numai după aceea despre tehnologie…

Deci trebuie sa ne vindecam ORAȘUL , să-l urbanizam rațional și după sa îl tehnologizăm … Dacă găsim o cale de a putea face lucrurile în paralel ar fi o cale fericită de atingere a obiectivelor Însă pentru aceasta trebuie să găsim edili care să înțeleagă management strategic, bugetare participativă , urbanism, managementul traficului etc.

Trebuie să înțelegem că gestiunea unui oraș de talia Bucureștiului este un lucru serios si nu o activitate de Public Relations indiferent cât ar vrea ceilalți să ne convingă de contrariu. Știu ca sunt discuții diverse în agora relativ la cel care trebuie să gestioneze acest oraș.

În opinia mea în primul rând trebuie să fie un om care își asumă, care are responsabilitatea atât a termenilor, care are în spate suficient de multă experiență să facă și legi și proiecte, care știe să facă și să-și respecte echipa, care are dimensiunea ansamblului, imaginea unitară etc. Deși răspundem cu responsabilitate la întrebările studiului ne lipsește si asumarea cedării de drepturi in scopul binelui comun în capitolul de atitudine

Dacă aș fi candidat de edil as pune preț pe participarea cetățenilor . În articolul trecut scriam de primărița Barcelonei care neavând nici o legătură cu urbanismul, gestiune etc… a stabilit prin tehnologie punți de comunicare cu cetățenii și face ceea ce spun aceștia că trebuie făcut. Suntem în secolul 21 numai cu numele atunci când concetățenii tăi evaluează capitolul structural de Sănătate și siguranță sub 50 %

Figură 6 Analiza și evaluări factori structurali – Sănătate și Siguranță

Atunci când indicatorul care indică dacă sunt îndeplinite nevoile fundamentale ale igienei în zonele defavorizate se zbate la 55,33 înseamnă că avem o problemă.

Bucureștiul are zone defavorizate care gravitează inclusiv în jurul Centrului Vechi fără a vorbi de insulele din Rahova, Ferentari sau Berceni Ceea ce este îngrijorător este că deși plătim categorii variate de forțe începând de la Poliție Locală până la Jandarmerie cetățenii nu se simt siguri și asta e destul de grav. Când cetățeanul scrie de poluarea aerului și tu într-un mandat întreg nu ai făcut nimic în acest sens, chiar și numai de a măsura fără dubii și în mod real care este poluarea este și mai grav…

Ajungem să discutăm despre Mobilitate, de fapt despre Imobilitate

Figură 7 Analiză și evaluări factori structurali – Mobilitate

Din câte observați este unul din cele mai mici note acordate de către cetațeni unui indicator urmărit de către studiu. Aș putea să spun că nu mai încape nici o mică discuție despre trafic … Iar electoratul nu poate uita că ai debutat mandatul cu promisiunea unei adevărate revoluții în trafic , revoluție înăbușită se pare în sânge de către reacțiune.

Realizarea urgenta a UNUI STUDIU DE TRAFIC cât si a unui PROIECT DE CONSULTANȚĂ privind traficul. E momentul ca amatorismul să dispară și să putem lua decizii în cunoștința de cauză.

Activități

Figură 8 Analiză și evaluări factori structurali – Activități

Spațiile verzi sunt considerate pe drept cuvânt o problemă a bucureștenilor și orice efort în sensul creșterii acestora va fi prevăzut în mod pozitiv. Ne apropiem de o zonă care este uimitor de bine cotată și unde se vede efortul „pseudo- cultural” al actualului edil. Se pare că cheltuirea banilor fără noimă a fost percepută totuși ca efort cultural.

Deși nu este bine să te pui rău cu audiența aș întreba dacă văd vreo preocupare privind:

Sala Polivalentă – modernă

Săli de spectacole moderne

Opera modernă

Muzeu știință si tehnologie

Săli de spectacole în cartiere

Oportunități

– Muncă si scoală

Figură 9 Analiză și evaluări factori structurali – Oportunitați (Muncă ș iȘcoală)

Surprinzător deși șomajul ar trebui să nu existe la nivelul Bucureștiului și mijloacele de plasare sunt extrem de variate , concetățenii mei le percep ca fiind reduse Cu privire la accesul la o scoală buna am sa ridic mâna și am sa spun că în București acest indicator este extrem de subiectiv. Ca o recomandare : Primăria Generală trebuie sa se implice activ in ceea ce înseamnă piața muncii pentru simplul motiv că este perceput ca unul din marii angajatori în Bucuresti

Primăria Generală trebuie să se implice în discuții cu Ministerul Educației cu privire la dezvoltarea rețelei de creșe, grădinițe, școli

Guvernanță/Guvernare

Figură 10 Analiză și evaluări factori structurali – Guvernanță Vă las plăcerea interpretărilor părții a doua aflata in Figura 3. Analiza și evaluări tehnologii București Smart City Index 1 (IMD) Succes!

Referințe

  1. Smart City – Oras Inteligenthttp://www.contributors.ro/administratie/smart-city-oras-inteligent/
  2. Institutul Internațional pentru Managementul Dezvoltării https://www.imd.org/
  3. Centrul Mondial pentru Competitivitate IMD- https://www.imd.org/wcc/world-competitiveness-center/
  4. IMD Smart City Index 1 -https://www.imd.org/globalassets/wcc/docs/smart_city/smart_city_index_digital.pdf
  1. Easy Park-Smart City Index 2- https://www.easyparkgroup.com/smart-cities-index/
  2. Gabriela Firea a semnat cu Deloitte contractul pentru strategia de Smart City a Capitalei https://www.mediafax.ro/social/gabriela-firea-a-semnat-cu-deloitte-contractul-pentru-strategia-de-smart-city-a-capitalei-17368941

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "8 comments" on this Article:

  1. Claudiu Minea spune:

    Motto-ul mi-a reamintit de o vorba: “Cei mai valorosi oameni sunt cei din pamant”. Cam asa si cu dezvoltarea Bucurestiului…

  2. Dedalus spune:

    Copaci cimentati in mijlocul aleilor pietonale, in asa fel incat faci slalom cu caruciorul printre ei.

    Sali de sport construite in mijlocul curtii scolii, de o uratenie fara de margini si care blocheaza orice activitate in aer liber – nemaivorbind de impiedicarea circulatiei in caz de dezastre.

    Alei pline de acelesi dale rosii-negre in intreg Bucurestiul (parcuri, scoli) – evident s-a facut orice a fost posibil pentru a mari fara rost zonele astfel pietruite – oare de la ce firma le-au luat companiile infiintate de Firea? Sa mai intreb de licitatie?

    Copaci taiati fara mila (“toaletati”), copaci distrusi fara inima de lucrari de constructii imbecile.

    Si Dvs. vorbiti despre “Spatii verzi”?!

    Parcuri pline de tot felul de “manifestari publice” cu trei lulele, dar pentru care Primaria plateste publicitatea.

    Peste tot e prezenta o politica de imagine, copiata parca din manualul de propaganda al Partidului Bolsevic.

    Pana la astfel de analize e nevoie de o deratizare, dar nu a speciilor de sobolani patrupezi.

    ===

    Si ma opresc doar la aceste lucruri. Sunt mizerii fara de margini facute de un Consiliu si un Primar alese de populatia Bucurestiului. Asta au vrut bucurestenii: un oras mincinos, urat si periculos.

    Bucurestiul SMART?! Ideea asta cred ca trebuie prinsa in culegerea de bancuri cu Bula. Care e nascut in Bucuresti, dupa un alt banc celebru. :-))

    • Laurentiu Stelea Laurentiu spune:

      De data asta eu nu spun nimic
      Comentez ceea ce au spus altii
      Cu respect,
      Laurentiu

    • Josef Svejk spune:

      San Francisco smart city # 12… Ei asta chiar ca m-a umplut de respect! E limpede cam cat valoareaza clasamaentul ala… Localnicii s-au apucat sa planteze bolovani pe trotuare ca sa nu mai poata homelss-ii drogati sa-si puna corturile pe acolo:si sa nu le defecheze in fata caselor respectiv sa nu picteze graffiti

      https://www.cnn.com/2019/09/25/us/san-francisco-homeless-boulders-trnd/index.html

      Orasul e bantuit de asa numitele “poop patrol” care aduna fecalele drogatilor adunati de regelementarile “smart” ale administratiei progresiste a orasului ce a dezincrimint o serie de delicte printre care cersetoria, consumul de droguri si furturile marunte. In plus orasul refuza sa colaboreze cu agentii de imigrare ai lui Trump si are smart app-uri ce-i anunta pe ilegali de raidurile autoritatilor trumpiste

      https://allthatsinteresting.com/san-francisco-poop-patrol

      Ca parte a strategiei smart city se pot gasi harti online cu zonele unde drogatii lasa munti de fecale si ace pe strada :)

      O colega de serviciu a sotiei mele spunea ca maica-sa ce avea un boutique acolo platea taxa de protectie (ceva app pe mobil, ca mde e smart city :) ) unei bande de homless-i ca sa nu-i mai defecheze la intrarea in boutique… Banditii eru OK si perfect conectati la strategia orasului incat plateau la randul lor “sales tax’” orasului din ceea ce incasau pe “servicii de protectie”

      In Dusseldorf (locul 10 pe lista aia) era ceva piata de vechituri cu arabi si negri ca bazarele romanesti de prin anii ’90. Graud e imaginat asa o concetratie de sorid si mizerie Or fi avut si alea ceva app-uri din astea smechere ce contribuie la reputiatia de “samrt city” impreuna cu patrula Sharia – ca avea siui asa ceva…

      Sa ma trazneasca daca inteleg de asemenea ce anume l-o fi adus pe Bilbao pe locul 9. Cred ca e unul din cele mai mizere orase spanioel pe care l-am vazut vreodata… Bag seama ca o fi avand si asta ceva app-uri pentru vagabonzi si scriitorii de graffiti…

      E limpede ca lista e vazrza si ca are cam tot atata valoare ca si clasamanetele cu “fruntasii in intrecerea socislista” de pe vremea lui Pingelica.

      Sigur ca insasi notiunea de smrt city e o aberatie. Se naste in general din risipa, birocratizare si proasta administratie. Apoi pentru a se atenua dezastrele produse de administratia incompetenta se trece la “optimizarea” prin tot soiuld e paleative a haosului generat tocmai de ineptia administratorilor municipali. Tehnica socialista straveche si de 2 bani. “Smart city” adevarat e ala in care toate sunt atat de simple incat ai o administratie redusa spre 0 si in care nu prea ai nicio treaba cu autoritatile… Cred ca cele mai “smart cities” din lume sunt asa numitele comunitati “notown”. Nu exista primar, nu exista nici uin fel de angajati public. se platesc ceva abonamente marunte unor companii ce se ocupa de rezolvarea serviciilor comunitare de baza

      • Laurentiu Stelea Laurentiu spune:

        Buna Dimineata
        Ca intotdeauana sunteti unicul marturisitor al adevarului…
        Si asta chiar daca zisesem ca nu va voi raspunde
        Laurentiu

    • Dedalus spune:

      Admit incercarea autorului si are dreptate, dupa parerea mea.

      Doar ca in prezent avem o haita de lupi paznici la stana si primul pas este alungarea lor. Apoi vine “optimizarea” “managementului” “asezarii pastorale” . :-))).

  3. Simon spune:

    Cand credeti sa se va intampla ceva demn de luat in seama in Bucuresti ?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Laurentiu Stelea


Laurentiu Stelea

Absolvent MBA – Management Financiar la City University Seattle, 2005. Absolvent Master în Inginerie Mecanică la Academia Tehnica. Are un certificat in Project Management -... Citeste mai departe


E randul tau

Wage led growth e doar un nume sofisticat pentru ceea ce numim de obicei, in termeni si mai "tehnici...

de: r2

la "Direcții alternative în economie"

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Cauta articole

noiembrie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Oct    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)