Home » Administratie »Opinie » Citesti:

Soluția maghiară

Mihai Buzea iunie 15, 2017 Administratie, Opinie
18 comentarii 3,404 Vizualizari

Pe 2 decembrie 2016, domnul Bakk Miklós a publicat pe această platformă articolul* „Klaus Iohannis și 1 Decembrie”, care a fost amplu comentat (67 de comentarii, până în acest moment). Atât articolul, cât și cometariile (autorul a intervenit de câteva ori, pentru a-și explica și detalia punctul de vedere) sunt foarte interesante și ar putea și un punct de relansare al dialogului dintre români și maghiari, despre care eu unul cred că este foarte necesar – nu pentru că 1 Decembrie 2018, ci pentru că secolul XXI, pentru că Uniunea Europeană, pentru că NATO; oamenii discută, argumentează, se mai ceartă, stau îmbufnați, dar nu-și mai dau cu topoarele în cap. Dacă am câștigat ceva din 1990 încoace, atunci asta am câștigat! De acord, domnule Bakk Miklós?

Ideile-forță ale articolului, amplu dezbătute de comentatori, ar putea fi redate pe scurt, astfel: Klaus Iohannis și-a dezamăgit votanții maghiari (1), pentru că nu a inclus autonomia secuilor în proiectul său de țară (2), sau măcar regionalizarea țării pe baze etnice (3), oricum, a „spațiului transilvan” (4), deși principiul documentului medieval Fraterna Unio (semnat în 1437, mai cunoscut ca „Unio Trium Natiorum”) ar fi putut fi o sursă de inspirație (nu conținutul documentului ca atare, în mod explicit antiromânesc, fapt precizat clar de domnul Miklós) – (5). Cel de-al șaselea punct, pe care autorul pare să-l considere cheia de boltă pentru înțelegerea corectă a articolului, este (6): „Patrimonizarea moștenirii politice a Transilvaniei” ar trebui să fie pasul logic după ce patrimonizarea urbanisticii transilvane” a fost o reușită (în orașul Sibiu, al fostului primar Iohannis).

Am să-mi permit un mic artificiu literar, discutând punctele în ordinea 5-4-3-2-1-6, nu înainte de a lămuri de ce-mi arog, ca bucureștean, dreptul de a mă băga în seamă: pentru că sunt filomaghiar asumat (o pasăre rară printre bucureșteni), pentru că mă trag, pe linie maternă, din români vechi de pe Valea Hârtibaciului („Roman ajku magyar”, român de buze ungurești, i s-a spus străbunicului meu la recrutarea în armata imperială; de comparat cu „român de limbă maghiară”, cum se spunea în timpul comunismului!) și mai ales pentru că trei dintre iubitele mele erau din Secuime. Am auzit discursul autonomist și pe față și pe dos, până l-am învățat pe dinafară. Iată de ce cred că am dreptul să-mi dau cu părerea.

Cinci: Fraterna Unio (aka „Unio Trium Natiorum”) era un document de război, semnat într-o circumstanță excepțională, sunt presiunea evenimentelor; nu cred că poate fi o sursă de inspirație pentru nimeni, azi. Dar, chiar și dac-ar fi (reductio ad absurdum): împotriva cui? Dacă, să zicem, maghiarii și românii din „spațiul transilvan”, împreună cu secuii din Secuime, ar face front comun, împotriva cui l-ar îndrepta? Împotriva țiganilor din „spațiul transilvan”? Împotriva locuitorilor țării din afara „spațiului”? Împotriva birocraților de la Bruxelles? Nu e clar și nu e realist. Ce este, însă, foarte clar, e-o teribilă exasperare a orășenilor din câteva mari centre urbane (Oradea, Timișoara, Cluj, Brașov) față de modul bucureștean de a face politică „națională”. Bref, ardelenii sunt foarte scârbiți de alegătorii din Vechiul Regat și mai ales de aleșii din acest spațiu non-transilvan; din acest punct de vedere (al unei hărți electorale, să zicem), Fraterna Unio are sens. Nu văd însă de ce s-ar limita la „spațiul transilvan”, din moment ce numai la București s-au adunat mai mulți „scârbiți” decât oriunde altundeva, la începutul lui 2017.

Patru. Regionalizarea „spațiul transilvan” este o idee foarte bună. O susțin. Văd cinci regiuni: Crișana (actualele județe Sătmar, Bihor, Arad), Transilvania de Nord (Sălaj, Maramureș, Cluj, Bistrița-Năsăud), Transilvania de Est / Székelyföld (Mureș, Harghita, Covasna), Transilvania de Sud (Hunedoara, Alba, Sibiu, Brașov) și Banat (Timiș, Severin, Mehedinți). Ar fi cele mai logice regiuni, pe considerente economice, nu etnice. De-aia includ Mehedințiul.

Trei. Regionalizarea țării este o idee și mai bună, fără de care regionalizarea „spațiul transilvan” n-are niciun sens. Ar permite competiția intranațională (intrastatală, mai corect spus), fără de care nu ne putem aștepta la creșterea calității vieții și mai ales a serviciilor oferite de guvernanți: dacă ei nu sunt obligați să performeze, de ce-ar face-o? Dacă sunt primar sau președinte de consiliu județean și-s foarte prost, plus foarte hoț, ce contează, dacă partidul mă ține-n brațe de la „centru”? Dacă oamenii din parohia mea nu mă pot sancționa nicicum la vot, pentru că toți contracandidații mei sunt exact la fel (politruci incompetenți susținuți de la București), de ce mi-aș bate capul? De ce n-aș fura pe rupte? Vin, fur, plec înapoi la București. Ce-mi pasă de calitatea vieții din Székelyhíd, de pildă?! În privința numărului de regiuni, domnul Dragoș Filipescu propune** un număr de 10 regiuni, plus București-Ilfov, ca a 11-a regiune. Nu împărtășesc punctul de vedere al domniei-sale: văd 12 regiuni și niciun fel de „București-Ilfov”, care ar fi pur și simplu un buboi de interese politico-mafiote, al cărui puroi ar infecta toată țara. Ca și-acum, de altfel. Iar în privința regionalizării pe baze etnice, propusă de domnul Bakk Miklós, sunt iarăși mai mult decât mefient: mi se pare că singura rațiune a unui astfel de (uriaș) efort administrativ este creșterea nivelului de trai, nu oblojirea traumelor istorice. Adică sper în regionalizarea pe baze economice, nu etnice.

Doi. Deocamdată, președintele Klaus Iohannis nu a prezentat public niciun proiect de țară. Ne-a promis unul, mai așteptăm.

Unu. Să fim cinstiți, domnule Bakk Miklós: orice politician din România care nu propune revizuirea Tratatului de pace de la Trianon îi dezamăgește pe electorii maghiari, așa cum orice politician din România care nu propune revizuirea Tratatului de non-agresiune germano-sovietic (aka „Pactul Ribbentrop-Molotov”) îi dezamăgește pe electori români. E un fapt. Chiar dacă nici românii și nici maghiarii nu pot face mare lucru în planul realității, nimeni nu-i poate opri să viseze; și cine să ne întrețină visele, dacă nu politicienii? Desigur, când n-o fac, ne dezamăgesc. Dar la ei este problema, domnule Bakk Miklós…?

Șase. Perfect de acord: „patrimonizarea moștenirii politice a Transilvaniei” mi se pare singura cale de urmat dacă România caută un model inspirațional în trecut, în trecutul premodern, adică. Niciun alt stat medieval din actualul spațiul politic românesc n-a fost mai de succes decât principatul condus de Gabriel Bethlen (1613 – 1629, pentru cititorii români): toleranță, performanță economică, bună guvernare, cvasi-independență politică față de puterea suzerană (Imperiul Otoman), iată ce-a reușit atunci Bethlen în Transilvania și ce ne-am dori și noi acum în România, având condiții net superioare de reușită.

Prima întrebare este dacă merită căutat un model inspirațional în trecut sau dacă merită căutat un model inspirațional în prezent; las pe altcineva să răspundă. Întrebarea mea, adresată domnului Bakk Miklós, este: care e problema?

Știu, sună cumva ironic, dar nu de ironie îmi arde acum. Știți de ce? Pentru că mulți români răspund „Ungurii, ungurii sunt problema, numai ungurii sunt problema!”, pentru că mulți maghiari răspund „România în sine este problema, nu un român sau altul, ci chiar existența acestui stat artificial, o monstruozitate a Europei”, când de fapt problema este sărăcia.

Maghiarii se plâng că, din cauza românilor, nu sunt liberi. Dar oamenii bogați sunt oameni liberi. Românii se plâng că sunt săraci. Dar oamenii ne-săraci sunt liberi. Sărăcia țării este problema, ieșirea din sărăcie este întrebarea, iar maghiarii din România sunt soluția. Acesta este punctul meu de vedere.

Pentru că o țară nu poate ieși din subdezvoltare fără o elită patriotică, suficient de bogată ca să nu fure. Iar eu cred că, mai devreme sau mai târziu, ungurii vor forma această elită patriotică și vor trage România după ei, spre prosperitate, fie că vrea, fie că nu (la început n-o să vrea, desigur!). Pe ce mă bazez?

Pe educație. Maghiarii din România au scăpat din comunism cu mult mai bine decât românii: tot săraci lipiți, dar deloc atinși de propagandă (normal, din moment ce propaganda nu mai era comunistă, ci național-comunistă! Diferența este esențială). Cu alte cuvinte, maghiarii sunt mai nespălați pe creier decât românii (fie-mi iertată exprimarea) și-și văd mult mai bine interesul propriu; oricine a vizitat Salina Praid și Slănic Prahova a putut face această comparație, izbitoare, când o trăiești pe propria piele. Maghiarii doresc foarte mult să câștige bani și să trăiască mai bine, ceea ce înseamnă că, în absența germanilor, evreilor și grecilor (care dădeau grosul „clasei mijlocii” în interbelic), ei vor alcătui în curând o elită economică. Care își va trimite urmașii la studii adevărate, nu la fabrici de diplome. Consecința: o viitoare elită politică maghiară a României.

Paranteză: de ce n-ar urma și românii aceeași traiectorie? Pentru că elitele românești s-au învățat să facă bani din politică, nu din comerț, iar banii din politică sunt mulți, murdari, vin repede și produc o următoare generație de beizadele, nu de conducători autentici. Puteți verifica ce s-a petrecut cu cei din elitele politice românești ale Patrulaterului Roșu (1992 – 1995) și cu copiii lor.

De ce am numit „patriotică” această viitoare elită conducătoare a României? Pentru că nu va fi deloc interesată de revizionism sau de Trianon. Nu din ignoranță, ci din motive economice: nu numai că piața actualei Românii este mai mare decât ipoteticului stat Transilvania, ci și pentru că România este o țară atât maritimă, cât și dunăreană (ceea ce Transilvania n-ar fi). Plus că banii „curați” se fac pe timp de stabilitate și predictibilitate, nu pe timp de revizuiri, revoluții, războaie civile și alte tulburări. Cum să spun, piețelor le priește pacea.

O a doua concluzie, oarecum amuzantă, este că dumneavoastră și cu mine, domnule Bakk Miklós, suntem momentan în aceeași barcă: fani ai regionalizării. Din motive diferite, în moduri diferite, cu scopuri diferite, dar efectiv tragem la aceeași căruță (repet, momentan!). Culmea este că nu suntem singuri***.

NOTE ____________________

* http://www.contributors.ro/administratie/klaus-iohannis-%C8%99i-1-decembrie/

** http://www.contributors.ro/fara-categorie/un-subiect-uitat-reforma-organizarii-administrative-merita-efortul/

*** http://www.timesnewroman.ro/life-death/proiectul-de-autonomie-a-tinutului-secuiesc-sustinut-masiv-de-romani-macar-ei-sa-scape-de-dragnea

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "18 comments" on this Article:

  1. Decebal spune:

    Eu am sa zic “unguri”, nu “maghiari”, fiindca tara se numeste Ungaria (Hungary). Sper sa nu se supere nimeni.
    Eu zic sa-i intrebam si pe filo-germanii, pe filo-sarbii, pe filo-bulgarii, pe filo-tatarii, pe filo-ucrainenii din Romania cam cum vad ei regionalizarea “pe considerente economice, nu etnice”. De ce nu, poate chiar si pe filo-romani. Asa ar fi frumos, zic…
    Coruptia si ticalosia se dezvolta foarte bine si la nivel local. Mergeti prin Harghita, Mures si Covasna, vedeti cat de salbatic s-a defrisat si intrebati localnicii daca nu cumva niste politicieni unguri de-ai locului au castigat bani (multi si negri) din defrisarile-alea.
    Nu in ultimul rand, as zice ca trebuie sa intrebam guvernul ungar in ce masura este pregatit sa acorde romanilor din Ungaria aceleasi drepturi pe care le au azi ungurii din Romania. (Eu as intreba si de implicarea Ungariei in evenimentele din decembrie ’89, dar toate la timpul lor).
    Dupa ce avem clarificarile de mai sus, ne putem aseza la masa, ca sa discutam, civilizat.
    Cat despre politicieni, recunosc ca, dupa 27 de ani (in care de multe ori a fost si la guvernare), mie nu mi-e clar ce este U.D.M.R. E un partid etnic? Sau ce? Ma poate lamuri cineva?

    • victor L spune:

      Sper ca “induri” o gluma:
      Daca dupa 27 de ani nu ti-e clar “ce este U.D.M.R.”, nimeni nu te poate lamuri.

      • Decebal spune:

        Nu doar indur, ci sunt capabil sa savurez o gluma buna.
        Ce face UDMR mi-e destul de clar. Nu mi-e clar ce este UDMR.
        Poate nu m-am exprimat suficient de limpede, nedumerirea mea este urmatoarea: UDMR este partid politic sau ONG? Sau un ONG in piele de partid politic? Aici as avea nevoie de o lamurire, de la cineva care se pricepe. In functie de raspuns, as putea avea nelamuriri suplimentare. :)
        Cu riscul de a starni compasiune, revin cu intrebarea de om simplu: Ce este U.D.M.R.?

    • Ghita Bizonu' spune:

      UDMR este de fapt Urmasii lui Dandanache Mitza ala care era cu toate camerele, cu poate guvernele , cu toate partidele ca Rumanul impartial

    • Gore' spune:

      O unealta pe care au folosit-o cu succes cativa unguri (papusarii) si astfel s-au obtinut cateva mici avantaje pentru marea masa de unguri si mari avantaje pentru papusari.

    • victor L spune:

      Inca un indiciu despre ““ce este U.D.M.R.”?
      Attila Korodi: “UDMR va avea un dialog cu toate fortele politice, inclusiv cu Sorin Grindeanu”.
      Poporal se zice “udemereu”

  2. Lucifer spune:

    Mi-am făcut trei mari cruci şi mi-am zis:mare e grădina lui Dumnezeu.Acest autor şi alţii trăiesc cu faţa spre trecut şi li se pare că sunt foarte inteligenţi că merg cu spatele înainte.Şi mă rog ce ar trebui să însemne “patrimonizarea moștenirii politice a Transilvaniei”?!Fiindcă eu habar-n-am ce înseamnă “moştenirea politică a Transilvaniei” iar “patrimonizarea” cu atât mai puţin.Dar fiindcă am fost iritat,am să pun o întrebare:CARE este scopul acestei idei de “patrimonizare”?Crearea unei elite hungureşti care să conducă “patriotic” statul numit România?Nu ştiu dacă autorului i-a glisat mâna scriind textul sau i-a glisat mintea cu această idee antiromânească.Sau poate face mişto în stilul Caţavencilor,dar cu aşa ceva nu se face mişto.
    Ca să o termin cumva am să zic numai atât:interesul POPORULUI ROMÂN este refacerea unităţii statale prin recâştigarea Basarabiei şi teritoriilor din Est(nu voi aminti de Eminescu cu “de la Nistru pân’la Tisa”…că se supără autorul).Iar transilvănenilor,cu maghiari şi secui cu tot,le voi spune că,precum altădată “treceţi batalioane române Carpaţii” a cam venit vremea ca transilvănenii,hungurii şi secuii să treacă Prutul…
    De-abia atunci am putea spune că poporul român se poate bucura de “moştenirea politică a Transilvaniei”.Poate chiar de o “patrimonizare patriotică”(…)

  3. Gore' spune:

    “ieșirea din sărăcie este întrebarea, iar maghiarii din România sunt soluția”… “ungurii vor forma această elită patriotică și vor trage România după ei, spre prosperitate”… superb;

  4. carp spune:

    Sunt cateva afirmatii in articolul asta care ma pun pe ganduri, pentru ca le consider false, ca roman ne-neaos din familie mixta.

    Prima e ca ungurii nu considera Romania un stat artificial, pentru ca au idee de originile Transilvaniei cumva (mai exagereaza ca da bine, dar cam stiu care-i povestea; oamenii normali ma refer). In timp ce desigur au avut o problema cu Trianonul, majoritatea sunt suficient de inteligenti sa stie ca daca nu se intampla atunci, se intampla mai tarziu, din cauza majoritatii covarsitoare a romanilor. Nu asta-i framanta, ci eventual ca nu au autonomie administrativa totala, si distributie egala a fondurilor ‘federale’; sunt multi unguri care nu vad cu ochi buni fluturarea stresanta a steagului secuiesc, care ar prefera sa’l vada in curte mai degraba dar sa stie ca judetul are aceeasi prioritate la Bucuresti.

    Romanii nu prea spun ei ca numai ungurii’s de vina. Au mai aflat si ei de manipularile secu (ilici avea obiceiul de a abate atentia de la problemele stresante declansand cu regularitate tensiuni artificiale), in general in afara de a’i injura cu obida cand trec prin momente mai neplacute, putini sunt cei care in general se cred in razboi permanent cu maghiarii (@Decebal – ei isi spun maghiari, nu unguri, iar tara si-o numesc Magyarország; e un respect elementar).

    Maghiarii nu spun ca nu sunt liberi din cauza romanilor, si nici nu au scapat mai putin mai spalati pe creier. Procentual vorbind nu cred ca au fost mai multi membrii pcr sau in secu printre romani decat printre maghiari, si e logic, ptr ca aveau nevoie de informatori sa afle in permanenta ce se mai ‘coace’, secu fiind obsedata de supravegherea lor. Se aplica si la celelalte nationalitati. Maghiarii eventual spun ca daca erau lasati cu autonomie de la inceput, ar fi fost intr-o stare economica mai buna.

    Am auzit mai multi romani injurandu-si tara, proportional vorbind, decat maghiari. Numai ca disconsiderandu-i, le anulam dreptul de a’si injura si ei tara in care s-au nascut, care intamplator e aceeasi, convinsi fiind ca in acelasi timp jinduiesc la Ungaria. Unii da, dar marea majoritate nu.

    La un singur capitol ii inteleg: ineptitudinea guvernarilor noastre, cam indiferent de orientare politica (banca nationala si actualul DNA fac exceptie). Probabil ptr ca sunt pentru orientarea pro-visegrad, ptr ca polonii, ungurii si cehii au stiut sa-si protejeze mereu interesele, pe cand noi am acceptat ‘bucurosi’ (dand din coada era sa spun) indicatiile pretioase ale ‘nucleului dur’, acesti noi colonizatori ai europei (a tz-a republica franceza la jugul al n-lea reich)

    • Decebal spune:

      @ carp

      In engleza se spune “hungarians”, “Hungary”. De ce s-ar simti jigniti daca li se spune unguri? Nu cred sa le fie rusine de descendenta din Hunul Attila, al carui nume il poarta si azi multi dintre ei.
      Imi doresc sa fie asa cum spuneti dumneavoastra, dar eu cred ca nostalgiile imperiale se sting taaare greu, intr-un popor, mai ales cand se gasesc mereu “binevoitori” care le tin treze. Eu spun “Transilvania”, dar sunt atatia care spun “Ardeal”. E OK, pot trai cu asta.

      Calul e cal, peste tot in lume. Doar ca uni-l foloseau la arat si-l inhamau la caruta, iar altii il calareau ca sa cucereasca teritorii (locuite) si sa deseneze imperii pe harta.

      Pana la urma, fiecare natiune-si are stramosii sai, fie ca se mandreste cu ei sau nu.

  5. OvidiuB spune:

    Fata de media bucuresteana (sau chiar regateana) si eu cred ca ma numar printre filo-unguri (e mult spus, dar in orice caz caut sa empatizez si cu modul lor de a privi lucrurile). Insa, chiar si in aceste conditii, nu vad in maghiarimea din Romania semnele unei viitoare elite care sa traga la caruta romaneasca. Si nici dumneavoastra nu reusiti sa le aratati care sunt. Admit ca sunt maghiari care nu doresc dezmembrarea Romaniei, posibil destul de multi, dar maghiari care sa iubeasca Romania si sa se bata pentru binele ei viitor cred ca sunt destul de putini.

    • Florin C. spune:

      Spuneți așa: „…dar maghiari care sa iubeasca Romania si sa se bata pentru binele ei viitor cred ca sunt destul de putini.”

      Acuma depinde ce ați vrut să spuneți cu „să se bată pentru binele ei”. Dacă vă referiți, să zicem, la a lua poziție în mod activ, așa cum toată țara a făcut-o în iarnă, împotriva abuzurilor unei clici penale care duce țara de râpă, e foarte probabil că procentul etnicilor maghiari din rândul manifestanților să fie apropiat de procentul general al etniei la nivel național.
      Dacă însă vă referiți la a lupta cu arma în mână, trebuie, probabil, să ne întrebăm cu toții în ce măsură „românii verzi”, care rup netul în două de patrioți ce sunt, ar face-o ei înșiși.

    • sabinna spune:

      …si foarte multi care ar injunghia-o pe la spate cu prima ocazie, indiferent de consecinte ori in folosul cui! Deoarece nu o considera tzara lor, care se reduce la Tzinutul – …in care sunt detzinutzi, incatusati de sindromulul stockholm – si cel mult TRANSILVANIA, in general, in care desi sunt minoritari au AMBITIA de a-si proiecta interesele si MOSTENIREA istoricoculturala, MILENARA, indreptata firesc impotriva Romaniei in general si a romanilor, in special, chiar a celor de linga ei pe care-i si manipuleaza ca pe headicapati/ zombi folosidu-i ca masini de lupta in folosul lor, daca nu-i pot INCA chilari ca in Harcov, Ip, Trasnea, Moisei…

  6. Kurt spune:

    Trecutul e trecut și nimic altceva.
    In tradiția locuitorilor, a cetățenilor țării de azi sunt diferențe ca și în celălalte părți ale continentului. Pluralitatea e ceva normal (Urban –rural, Regatul România 1859-1881-1918 și regiunile din nord-vest, care au făcut parte de imperiul austro- ungar 1716-1918, etc./ Habsurg, Bilbliothek einer verlorenen Welt, Richard Wagner 2014, Hoffmann und Campe / Habsurg,/ bilblioteca unei lumi pierdute/ Richard Wagner prezintă bine documentat- merită citit bibliografia folosită, cred e e foarte utilă în contextul problemelor din textul de fată- civilizatia Mitteleuropa pînă 1918 și perioada de tranzitie 1989- 2014 în estul continentului, cu accent pe Sibiu, biblioteca Bruckenthal. Intrebările sunt asemănătoare cu textul lui Mihai Buzea. Trecutul e un patrimoniu mai mult sau mai puțin cunscut locuitorilor de azi. Aspirațile și țelurile sunt aceleași, enumerate frumos de Mihai Buzea ; bunăstare, prosperitate și belșug pentru locuitorii de azi.).
    Regiunile în UE 28 sunt un principiu constitutiv de bază, nu trebuie inventate pentru statele naționale aderate la UE 28, în epoci diferite. Regiunile sunt mai mult sau mai puțin parte constitutivă din structura adimistrativ- politică a statelor partenere în UE28. Pun accent pe UE28 din cauza fixării prea mari pe trecutul „istoric” al autorului și prea puțin pe trecutul recent în secolul 21, pe realitatea tratatelor UE & EWG 1957 – 2017. Regiunile în UE ca structură economică și culturală în statul național sunt azi o opțiune promițătoare pentru România. Aici sunt de acord cu autorul (Arad e mai aproape de Timișoara și Banat).

    … „…Prima întrebare este dacă merită căutat un model inspirațional în trecut sau dacă merită căutat un model inspirațional în prezent; las pe altcineva să răspundă …. „…..

    Regionalizarea poate fi discutată controvers, e normal în libertate și democrație. Telurile sunt precis formulate de autor. Cetățenii țării speră azi în mai bine.

    … „…Maghiarii doresc foarte mult să câștige bani și să trăiască mai bine, ceea ce înseamnă că, în absența germanilor, evreilor și grecilor (care dădeau grosul „clasei mijlocii” în interbelic), ei vor alcătui în curând o elită economică. … „…

    Elegant formulat de autor:„în absența germanilor, evreilor și grecilor”. Ce se sărbătorește la aniversarea 1918- 2018? Declarația de la Alba Iulia 1918 ca model îndrăzneț și promițător de „inclusiune” care conține deja posibilitatea regiunilor discutate de autor. Constituția 1923- de fapt pînă azi- pentru un „stat național UNITAR centralizat (modelul francez & românizarea)” a fost apicată un secol întreg de regimurile de la București ca model de „exclusiune” (cum au fost expropiați, deportați și eliminați cetățenii evrei după Legea Românizare 1941, cine a inițiat și a profitat în urma vînzării cetățenilor evrei, sași și șvabi pentru dolari în naționalcomunismul autohton?).
    Cetățenii ardeleni români și maghiari s-au „evitat” cu succes aproape o mie de ani. Cîte limbi literare materne fac parte de patrimoniul cultural în Transilvania, Bucovina, Banat de 300, 800 sau 1000 de ani? Calendarul cultural e favorabil României: la Buchmesse Leipzig 2018 România e țara oaspete cu public din toate părțile lumii. Cu care limbi literare se va prezenta „Ministerul Culturii și Identitătii Naționale” de la București la tîrgul de carte 2018? Cu care concept cultural, literar (Leagănul respirației, Pe treptele vîntului) ? Cu cel de „excluziune” ca stat național UNITAR (românizare) centralizat cu o singură limbă oficială? Sau cu conceptul inițial de „incluziune” de la Declarația de la Alba Iulia 1918? Cred că modelul de „incluziune” din 1918 e mai apropiat de prezentarea autorului Mihai Buzea decît cel de „excluziune” practicat de un secol de regimurile de la București. Rezultatele vizibile: sărăcie, durere!

    … „..Pe educație. Maghiarii din România au scăpat din comunism cu mult mai bine decât românii: tot săraci lipiți, dar deloc atinși de propagandă (normal, din moment ce propaganda nu mai era comunistă, ci național-comunistă! Diferența este esențială). Cu alte cuvinte, maghiarii sunt mai nespălați pe creier decât românii (fie-mi iertată exprimarea) și-și văd mult mai bine interesul propriu …. „….

    Văd altfel decît autorul. Etnicizarea e mai mult un fenomen rural. Mediul urban e multilinguistic și mai obișnuit cu locuitori „cosmopoliți”, de 300, 800 sau 1000 de ani. Naționalismul în centrul și estul continentului 1848- 1914 – 1918- 1989- 2017 e o realitate istorică care a avut consecințe dezastruoase în secolul 20, plin de violență și cruzime. Trecutul e trecut. După eliberarea 1989 în estul continentului, azi, în secolul 21 suntem asociați într-o comunitate SUI GENERIS care nu e un stat, nu are un „popor”! UE27 are un viitor care depinde de fiecare dintre noi în țară și în UE27. Naționalismul etnicist izbucnit și propagat pe continentul nostru în secolul 21 de mișcarea identitară, de partide extremiste naționaliste de extrema dreaptă & stînga nu va destrăma UE27.
    Autorul Mihai Buzea e dezamăgit de situația locuitorilor țării după un secol de „românizare”. Teleormanizarea țării practicată azi de regimului de la București are un preț mare. Citesc textul prezentat ca o avertizare și ca un îndemn la formularea soluțiilor posibile. Idei mai sunt.

    …. „…Iar în privința regionalizării pe baze etnice, propusă de domnul Bakk Miklós, sunt iarăși mai mult decât mefient: mi se pare că singura rațiune a unui astfel de (uriaș) efort administrativ este creșterea nivelului de trai, nu oblojirea traumelor istorice. Adică sper în regionalizarea pe baze economice, nu etnice …. „….

    Sunt perfect de acord cu autorul. Regionalizarea cu țelul: o viață mai bună pentru cei mulți în țară, e o opțiune realistă (achiziționarea descentralizată a subvenților nerambursabile de la Bruessel). Realitatea e însă alta. La aniversarea 1918- 2018 se sărbătorește modelul de excluziune, tradiția de confruntare și eliminare? Autorul a prezentat minuțios diferențele, aspirațile româno- maghiare diferite sau opuse: … …„, ceea ce înseamnă că, în absența germanilor, evreilor și grecilor” …. (copii români romi la Paris, Londra?).

    Autorul evită o problemă arzătoare azi: brain drain, emigrarea tinerilor. Tinerii de azi citesc, folosesc în internet engleza, maghiara, au acces la un patrimoniu universal tehnic, ștințific, cultural. Aici văd șansele și riscurile țării. Tinerii sunt viitorul.

  7. ok spune:

    Pastrati satira pe TNR.

  8. Roman S spune:

    “Solutia maghiara” 1989-2017: Verestoy Attila, Laszlo Borbely, Zsolt Nagy, Marko Atilla si bineinteles Marko Bela si Laszlo Tokes. Mereu in Parlament, mai tot timpul la guvernare, mereu hartuiti de DNA sau alte institutii ale statului roman pentru simplu fapt ca sunt etnici unguri.

    Mare noroc cu ei in ultimii 27 de ani, ca altfel Romania condusa de putorile din Regat, se ducea sigur de rapa . Si in viziunea autorului, astia si urmasii lor or sa formeze “viitoarea elită patriotică conducătoare a României”. De ce? Foarte simplu.

    Pentru ca maghiarii isi “doresc foarte mult să câștige bani și să trăiască mai bine”, pentru ca își vor “trimite urmașii la studii adevărate, nu la fabrici de diplome”, pentru ca spre deosebire de elitele românești care “fac bani din politică și produc o următoare generație de beizadele”, maghiarii “fac bani din comerț” si produc “conducători autentici”. (ca de exemplu fratele lor din patria mama – Viktor Orban)

    Nici nu stiu ce sa fac: sa rad de autor sau sa plang de mila lui?

  9. cineva spune:

    Autonomia secuiască-i una şi conducerea ţării de către o elită ungurească mi se pare o elucubraţie, mai ales că oricum nu-i condusă nici de unguri, nici de români, e poate cel mult administrată în anumite limite ale autonomiei de o pătură politico-funcţionărească.
    Ca regăţean, am primit deja suficiente insulte din parte “fraţilor” austro-ungari ca să nu îmi mai pese de regiunea respectivă, decât cel mult ca turist. Aşa că din partea mea nicio problemă cu autonomia Ţinutului Secuiesc sau cu orice altceva din zonă, mai ales dacă se poate cumva să nu ne mai deranjăm reciproc. Dar lăsaţi în pace restul ţării, nu ne mai tot regionalizaţi cu forţa.
    Cu “patrimonizarea urbanisticii transilvane” sunt de acord atâta timp cât asta nu înseamnă că se dau bani pentru orice cojmelie săsească sau ungurească în timp ce peste Ulpia Traiana Sarmisegetuza se cultivă porumb deoarece nu au fost expropriaţi câţiva agricultori din zonă.
    Cât despre patrimonizarea moştenirii politice a Transilvaniei, nu prea înteleg exact ce înseamnă si ce valoare de patrimoniu ar putea avea pentru români – pentru mine ca regătean nici vorbă, pentru românii austro-ungari nu ştiu, poate le e drag statutul pe care-l aveau: treaba lor, nu mă interesează, patrimonizaţi ce doriţi dar pe noi lăsaţi-ne.

  10. cititor spune:

    N-am mai auzit atatea idei aberante la un loc. Ideile ar trebiu internationalizate. Propuneti-le sarbilor sa fie condusi si ei de coati sau de unguri, albanezilor de sarbi, ucrainienilor de rusi etc.
    Sa ne ajute dumnezeu cu asa intelectuali patrioti si plini de idei.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Mihai Buzea


Mihai Buzea

Mihai Buzea este manager PR. Are o licenta in Litere, un master in Comunicare si este colaborator la revista Catavencii Citeste mai departe


Lansarea Centrului de Consultanta Istorica

Joi, 19 octombrie, de la ora 18.30, la Gallery (str. Leonida nr. 9-11, București, sector 2) va avea loc lansarea Centrului de Consultanță Istorică, primul centru specializat în acest domeniu din România. În cadrul evenimentului, cercetătorii CCI vor discuta despre diferențele dintre istoria oficială și consultanța istorică, ce înseamnă realizarea și documentarea unei investigații istorice, proces, film sau roman, dar și despre metodele și sursele consultanței istorice.

E randul tau

Pare-sa ca padurile tropicale, foarte sensibile la schimbari de clima (seceta, temperaturi ridicate)...

de: Sorin

la "O ipoteză fascinantă: Încălzirea globală antropogenă a început cu 7.000 ani în urmă, stopând o nouă glaciație! Se va schimba paradigma climatică actuală?"

Cauta articole

octombrie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Sep    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)