Home » Administratie »Asigurari Sociale »Global / Europa » Citesti:

Starea de sănătate în Europa și programul de schimburi voluntare

Iulia Ghita februarie 5, 2018 Administratie, Asigurari Sociale, Global / Europa
Deocamdata nu sunt comentarii 767 Vizualizari

Starea de sănătate în Europa

La data de 23 noiembrie 2017, Uniunea Europeană a diagnosticat “Starea de sănătate a UE”, o inițiativă întreprinsă de Comisia Europeană,  care se extinde pe o perioadă de 2 ani și oferă factorilor de decizie, grupurilor de interese și practicienilor din domeniul sănătății, date și informații comparative privind sistemele de sănătate din țările UE. Inițiativa este dezvoltată împreună cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și Observatorul European privind sistemele și politicile de sănătate.

Un total de 28 de profiluri de țară în domeniul sănătății au fost publicate de Comisie și oferă o analiză aprofundată a sistemelor de sănătate ale statelor membre ale UE prin analiza sănătății populației și a factorilor de risc importanți. Alături de cele 28 de profiluri de țară, Comisia Europeană a publicat în acest ciclu recurent de doi ani raportul „Sănătatea pe scurt: Europa” (2016) care urmărește evoluția sistemelor de sănătate în direcția accesibilității și rezilienței, “Raportul Însoțitor” care trage concluzii transversale din cele 28 de profiluri de țară (2017), cât și “Inițiativa de schimburi voluntare în domeniul sănătății”.

Raportul Însoțitor

Raportul Însoțitor prezintă obiectivele comune în statele membre și evidențiază domenii potențiale în care Comisia poate încuraja schimbul de bune practici și învățarea reciprocă. Acesta e publicat împreună cu profilurile de țară în domeniul sănătății și este format din două părți.

Prima tratează teme proeminente pentru toate țările precum:

  • Trecerea către acțiuni de prevenire a bolilor și de promovare a sănătății
  • Un rol mai important pentru asistența medicală primară
  • O regândire a serviciilor furnizate care în momentul de față sunt mult prea fragmentate
  • Planificare și prognozare proactivă pentru resursele umane din domeniul medical
  • Date de calitate, orientate către pacient, de pe tot teritoriul UE

A doua parte a raportului prezintă principalele constatări ale celor 28 de profiluri de țară:

Principalele concluzii

  • Promovarea sănătății și prevenirea bolilor netezesc calea pentru un sistem de sănătate mai eficient. Alături de investițiile dezechilibrate în domeniul prevenției, trebuie abordate și inechitățile sociale și accesul la sănătate.
  • Asistența medicală primară solidă îi orientează în mod eficient pe pacienți prin sistemul de sănătate, ajutându-i să evite cheltuielile inutile. Din cauza asistenței medicale primare necorespunzătoare, 27 % dintre pacienți recurg la serviciul de urgență.
  • Asistența integrată îi oferă pacientului garanția că va primi îngrijiri într-un mod coordonat. Se evită astfel situația pe care o vedem în prezent în care pacienții trebuie să găsească drumul printr-un întreg labirint de structuri de asistență.
  • Stabilirea proactivă de previziuni cu privire la personalul din sectorul sănătății sunt elemente datorită cărora sistemele de sănătate devin rezistente la evoluțiile viitoare. În UE există 18 milioane de profesioniști în domeniul sănătății care trebuie pregătiți pentru provocările viitoare: o îmbătrânire a populației, competențe noi și de inovare tehnică.
  • Pacienții ar trebui să se afle în centrul următoarei generații de date despre sănătate care să stea la baza politicilor și a practicilor. Transformarea digitală a serviciilor de sănătate și a asistenței medicale ajută la captarea rezultatelor și a experiențelor din lumea reală, având un potențial enorm de a consolida eficacitatea sistemelor de sănătate.

Cu ocazia lansării acestui raport, Comisarul pentru Sănătate și Securitate Alimentară, Vytenis Andriukaitis a declarat: „Cheltuielile de prevenire reprezinta doar 3% din bugetele noastre pentru sănătate (…), pe când buget pentru tratamentul bolilor reprezinta 80% din totalul alocat. Avem nevoie de un acces mai bun la asistența medicală primară, astfel încât camera de urgență să nu mai fie prima unitate medicală la care oamenii apelează. Trebuie să consacrăm promovarea sănătății și prevenirea bolilor în toate sectoarele de politici pentru a îmbunătăți sănătatea oamenilor și pentru a reduce presiunea asupra sistemelor de sănătate.”

Profilul de sănătate al României

Datele și informațiile din aceste profiluri de țară se bazează pe statistici oficiale naționale oferite de către Eurostat și OCDE, care au fost validate în iunie 2017 pentru a asigura cele mai înalte standarde de compatibilitate a datelor.

Conform profilului pe țară în 2017, România a înregistrat următoarele:

România prezintă cele mai mici cheltuieli pentru sistemul sanitar, cu cele mai scăzute cheltuieli pe locuitor ca pondere din PIB în UE. Documentul subliniază că o mare parte din populația României se autoevaluează cu o stare de sănătate bună. Totuși, speranța de viață la naștere rămâne una dintre cele mai scăzute din UE, cu aproximativ șase ani sub media UE. Raportul scoate în evidenta faptul că sistemul sanitar din țara noastră înregistrează o finanțare redusă și o utilizare ineficientă a resurselor publice.

Principalele constatări ale raportului:

În timp ce o mare parte din populația României își autoevaluează starea de sănătate ca fiind buna, speranța de viață la naștere rămâne cu aproape șase ani sub media UE, una din cele mai scăzute din UE, iar tendințele nefavorabile înregistrează cote îngrijorătoare. Ratele de mortalitate pentru cele mai frecvente cauze de deces (boli cardiovasculare și cancer pulmonar, de sân și colorectal) și numărului de cazuri noi de HIV/SIDA au înregistrat creșteri semnificative, la care se mai adaugă și ratele scăzute de imunizare.

O problemă de sănătate publică gravă rămâne consumul episodic excesiv de alcool în rândul bărbaților, acesta având cel mai ridicat nivel din UE, problemă care nu beneficiază nici în momentul de față de un program național de combatere în vigoare. Într-o notă optimistă, România înregistrează cea mai mică rată a obezității în rândul adulților din Europa iar numărul persoanelor care fumează zilnic este similar cu media UE. Însă factorii de risc comportamentali contribuie în continuare la mai mult de 40 % din bagajul general de boli din România.

Sistemul sanitar din România demonstrează o utilizare ineficientă a resurselor publice și înregistrează o finanțare scăzută, cu cele mai mici cheltuieli pe cap de locuitor din PIB în UE.

Accesul la servicii de către populația din zonele rurale și cea din zonele urbane este disproporționat, iar pentru grupurilor vulnerabile inegalitatea este și mai mare. Propunerile recente includ crearea unor centre comunitare de îngrijire pentru a îmbunătăți accesul, inclusiv pentru populația rromă.

Cheltuielile personale, „din buzunar”, reprezintă a cincea parte din cheltuielile totale ale pacienților și includ plățile directe și plățile neoficiale. Acestea din urmă sunt larg răspândite, dar greu de estimat datorita caracterului neoficial, împiedicând astfel efectuarea unor calcule pentru evaluarea costurilor reale a cheltuielilor private din domeniul sănătății.

Trecerea de la serviciile de îngrijire medicală cu internare și asistența spitalicească, la asistența medicală ambulatorie și asistența medicală primară, înregistrează întârzieri semnificative, fapt care limitează eficiența sistemului sanitar. Serviciile de asistență medicală primară sunt încă insuficiente și sub-utilizate, însă continuă să existe o utilizare inadecvată a serviciilor de îngrijire medicală cu internare și a asistenței medicale ambulatorii specializate, inclusiv a asistenței acordate în cadrul serviciilor de urgență din cadrul spitalelor.

Lipsa de informații îngreunează eforturile de îmbunătățire a sistemului: nu există date suficiente pentru a evalua calitatea asistenței, iar evaluarea tehnologiei medicale se află încă într-un stadiu incipient. Nu există criterii clare pentru alocarea resurselor și nu sunt disponibile dovezi suficiente pentru îmbunătățirea raportului cost-eficacitate. De asemenea, nu există un sistem în vigoare care să asigure o distribuire echitabilă a instituțiilor și a resurselor umane în domeniul sănătății în toată țara, pentru a depăși inegalitățile între zonele rurale și cele urbane.

Cu toate acestea, există un număr de inițiative pentru a îmbunătăți sistemul sanitar în România: Strategia Națională de Sănătate care stabilește obiective strategice în domeniul serviciilor de sănătate publică și de asistență medicală pentru a reorganiza serviciile medicale și a direcționa investițiile spre zonele dezavantajate și programul de schimburi voluntare în statele membre pentru a discuta cele mai bune practici, ca propunere venită din partea Comisiei Europene.

Ce oportunități oferă programul de schimburi voluntare pentru a discuta cele mai bune practici

În lumina inițiativelor pentru îmbunatățirea sistemelor medicale prezentate mai sus, Consiliului a adoptat pe 16 iunie 2017 o serie de concluzii prin care încurajează cooperarea voluntară între sistemele de sănătate din statele membre pentru schimbul de bune practici.

“În conformitate cu articolul 168 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în definirea și punerea în aplicare a tuturor politicilor și activităților Uniunii se asigură că acțiunea Uniunii, care completează politicile naționale, are în vedere îmbunătățirea sănătății publice și că Uniunea încurajează cooperarea între statele membre în domeniul sănătății publice și, în cazul în care este necesar, sprijină acțiunea acestora”. Astfel, conform Tratatului, cooperarea voluntară este un element important pentru statele membre și pentru UE și trebuie să fie încurajată pentru a asigura continuitatea și durabilitatea acțiunilor. În plus, trebuie reținut ca sistemele de sănătate asigură un beneficiu social mai larg, care depășește protecția sănătății umane, și au o contribuție majoră la coeziunea socială, justiția socială și creșterea economică.

Concret, prin consolidarea cooperării europene în anumite domenii se pot obține rezultate mai bune pentru pacienți și pentru specialiștii din domeniul sănătății. Deficitul global al forței de muncă din domeniul sănătății, care afectează grav capacitatea majorității statelor membre, în special pe cea a țărilor din Europa Centrală și de Est, poate fi abordat mai eficient prin creșterea cooperării voluntare pentru a îmbunătăți disponibilitatea competențelor și a resurselor în întreaga Uniune Europeană.

Mai mult, furnizarea de asistență medicală de înaltă specializare (HSHC) implică diagnosticarea, tratarea și/sau gestionarea unor condiții complexe cu costuri conexe ridicate și poate fi adesea asigurată numai de specialiști din domeniul sănătății cu formare adecvată, care lucrează în cadrul unor centre de expertiză, creându-se astfel provocări specifice privind forța de muncă în domeniul sănătății. De aceea consideram ca programul de schimburi voluntare trebuie încurajat.

Cât privește piața de farmaceutice și practicile diferite în fiecare stat, beneficii schimbului de informații între statele membre cu privire la politicile naționale de stabilirea a prețurilor și rambursarea pot fi semnificative. De aceea propunem sporirea, pe bază de voluntariat a schimbul de informații cu privire la acordurile de stabilire a prețurilor referitoare la medicamente, cu scopul de a încuraja transparența în cadrul negocierilor cu sectorul farmaceutic și, în consecință, disponibilitatea la prețuri abordabile a acestor produse pe teritoriul UE.

Considerăm că Ministerul Sănătății din România ar trebui să țină seama, atunci când ia decizii, de ideile oferite în raportul „Sănătatea pe scurt: Europa”, de Raportul Însoțitor, cât și de rezultatele din profilul de țară pentru România. Nu în ultimul rând, Ministerul ar trebui să țină cont de rezultatele Indexului European al Consumatorului de Sănătate pe 2017, care plasează sistemul medical românesc drept cel mai slab din Europa, după Bulgaria, Albania și Macedonia. Țara ocupă intre ultimele locuri la majoritatea indicatorilor importanți cum ar fi: drepturile și informarea pacienților, accesibilitatea (timpii de așteptare pentru tratament), rezultatele tratamentelor, gama de servicii oferite și extinderea lor, prevenția și farmaceuticele. În acest sens, Ministerul Sănătății poate solicita schimburi voluntare cu experții responsabili de efectuare a analizei, astfel încât să beneficieze de cunoștințele lor, să înțeleagă în profunzime aspectele în cauză și să elaboreze eventuale răspunsuri politice. Schimburile voluntare pot fi solicitat Comisiei Europene de către ministerele sănătății, urmând să se desfășoare pe parcursul anului 2018.

Articol aparut pe site-ul Europuls

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro





Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Iulia Ghita


Iulia Ghita

Iulia a absolvit un master in Științe Politice in cadrul Universității Libere din Bruxelles si, interesată de ideea europeană, a terminat studiile de licența in Relații In... Citeste mai departe


Petre Opris – volumul Licenţe străine pentru produse civile şi militare fabricate în România: (1946-1989)

Cauta articole

octombrie 2018
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Sep    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)