Home » Administratie »Economie »Macro »Opinie » Citesti:

Ştiţi că avem un sector de stat de două ori mai obez ca Franţa? Din nou despre urgenţa privatizărilor

George Mioc septembrie 30, 2014 Administratie, Economie, Macro, Opinie
13 comentarii 1,892 Vizualizari

Campania aceasta electorală este despre orice altceva decât despre ceea ce va face viitorul preşedinte al României. Mă simt ca într-o ecranizare de Sergiu Nicolaescu după Rodica Ojog Braşoveanu. Nu-mi pierd speranţa şi continui să scriu despre subiecte aproape inexistente pe agenda publică. Până la urmă, ceea ce se întâmplă în economie ne va ajunge din urmă, iar ficţiunea despre ofiţeri acoperiţi nu va ţine de foame.

Săptămâna trecută v-am spus că este inacceptabil ca datoriile la buget ale televiziunii române, de 120 de milioane de euro, să fie puse în spinarea contribuabililor. Tvr trebuie privatizată sau lichidată, este prea târziu pentru a găsi altă soluţie. Mi-a picat însă în mână un raport al celor de la Deutsche Bank Research, despre privatizările din zona euro. În paralel, mi-am amintit de datele oferite de Consiliul Fiscal despre companiile de stat din România. Pe scurt, la ministerul Finanţelor au depus bilanţul 1.086 de companii cu capital majoritar de stat, având 294.000 de angajaţi, reprezentând 7,7% din totalul angajaţilor din întreaga Românie. În Franţa, avem doar 946 de companii cu capital majoritar de stat, cu circa 784.500 de angajţi, adică numai 3,5% din totalul angajaţilor din economia franceză! Am ales cu intenţie Franţa, ţara considerată a fi cea mai etatistă din spaţiul european, aflată acum sub o conducere socialistă. Suntem mai etatişti decât Franţa lui Holland, ceea ce mi se pare destul de jenant.

Aş vrea să mă întorc puţin la datele despre companiile de stat din România: ele acumulează arierate uriaşe, reprezentând 3,6% din PIB, mai mult decât în 2006 sau 2007. Este adevărat că, în 2013, întreprinderile de stat au înregistrat un profit de peste trei miliarde de lei, dar, în patru din cei opt ani analizaţi de Consiliul Fiscal, ele au avut un bilanţ negativ.

Nu vreau să vă mai plictisesc cu date şi cifre, ceea ce vreau să spun este că, în Europa, se desfăşoară un proces masiv de privatizare, iar România ar trebui să urmeze acest trend. Nu trebuie să aşteptăm să ajungem în situaţia Greciei, a Portugaliei, Croaţiei sau Spaniei, pentru a lua această măsură. Toate studiile – nu vorbesc doar de cel elaborat de DB Research – arată un lung şir de avantaje a privatizărilor: se îmbunătăţeşte performanţa întregii economii, se aduc bani la buget, se atrag investiţii străine.

Din 2005, când a fost vândută BCR, ţara noastră nu a mai avut o privatizare importantă, de succes. Uitaţi-vă ce se întâmplă cu companiile unde privatizarea a eşuat – CFR Marfă, Oltchim, Cuprumin: mor încet. Nu au nici un viitor, iar oamenii sunt daţi afară, discret. Aş vrea şi să vă îndemn să ieşim dintr-un şablon al anilor 90, când regimul Iliescu era în plină forţă şi ne spunea că nu trebuie vândute companiile de stat care sunt profitabile. Nu este adevărat. Vă dau exemplul CEC-ului. Este adevărat, această bancă obţine profit, dar cota ei de piaţă, în absenţa unei injecţii de capital, rămâne redusă. Statul român nu poate face nimic, pentru că ar încălca regulile privind ajutorul de stat. Banca a intrat deja în jocul politic – vă amintiţi acuzaţiile la adresa lui Radu Gheţea şi apariţia unor informaţii privind creditele preferenţiale, pe criterii politice, acordate unor municipalităţi. Este clar că în România politicienii nu pot fi opriţi să se amestece în afacerile companiilor de stat. În cel mai bun caz, aceasta duce la diminuarea profitului. În cel mai rău caz – faliment plătit de contribuabili. V-aş aminti în acest context de situaţia de la Tarom: compania pierde bani, dar politicienii de la PSD o presează să deschidă o linie spre Beijing, linie care a fost închisă prin 2005 pentru că era nerentabilă. Dacă relaţia cu China este atât de minunată şi, sper, reciproc avantajoasă, de ce nu operează companiile aeriene chineze un zbor spre Bucureşti?

Închei, revenind la ceea ce am scris la început: această campanie electorală ar fi trebuit să fie şi despre economie, chiar dacă viitorul şef al statului are o putere limitată. Privesc cu dezamăgire la unii din candidaţii dreptei care “dau” şi ei ceva alegătorilor, în loc să propună soluţii economice în spiritul economiei de piaţă. Indiferent dacă viitorul preşedinte va fi bărbat sau femeie, ceea ce îmi doresc este să susţină un program economic curajos, aşa cum a avut Margaret Thatcher.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "13 comments" on this Article:

  1. radu spune:

    “Uitaţi-vă ce se întâmplă cu companiile unde privatizarea a eşuat – CFR Marfă, Oltchim, Cuprumin: mor încet..”

    Uitati-va ce s-a intamplat cu industria metalurgica privatizata in 2003..a murit de mult si a fost vanduta la fier vechi, iar muncitorii s-au recalificat pe cules de capsuni in Spania.

    Uita-va la privatizarea companiei Electroputere, arabii care au preluat-o au promis să o transforme într-un “gigant mondial”. Au urmat însă disponibilizarea a cca 1700 dintr-un total de 2500 de salariați și vânzarea uzinei bucată cu bucată.

    Uitati-va sa vedeti de mai gasiti companiile : Roman Brașov, IMGB, ARO, Romtelecom, IPR Semiconductori Băneasa, Balneoclimaterica Sovata, Petrom etc.

    • Adrian spune:

      In aceste cazuri nu privatizarea a fost proasta, ci contractele de privatizare, garantiile neincluse in ele si respectarea lor a fost proasta.

  2. Liviu spune:

    Felicitari pentru articol! Credeti insa ca ii pasa cuiva de la putere sau din opozitie de economie? Acum revedem aceeasi cursa nebuna dupa voturi, cu orice pret, dupa care se va asterne din nou linistea specifica noului sezon de furat. O cincime din populatia cu drept de vot (3.2 milioane din 15.8, conform ultimului recensamint) are peste 65 de ani. In plus, jumatate din votanti (7 milioane din 15.8) locuiesc la tara (comune si sate). Voturile acestea nu se obtin cu “prostii economice”, ci cu piine (zahar, ulei, pixuri, dupa caz) si circ. Trist…

  3. czc spune:

    Exista unii care stau chiar mai „prost” decat noi in privinta asta (280000 inseamna cca 10,4% din numarul total de angajati), dar nu s-ar zice ca o duc rau, ba dimpotriva:
    „The Norwegian Government is a significant player in Norwegian industry. It is a major and controlling owner in the three largest companies in Norway and also the sixth largest companies listed on the stock exchange – StatoilHydro, Telenor (telephone and multimedia services), DnB NOR (banking and financial services) and Yara (fertilizer and other chemical products). The total value of Government ownership in industry is 28 per cent of the share values on the Oslo Stock Exchange. The Government also has significant values in unlisted companies. The ministries manage ownership interests in 80 companies, with more than 280,000 employees.” (http://www.regjeringen.no/en/dep/ud/documents/nou-er/2008/nou-2008-14-2/7/2.html?id=538423)
    Si, in plus: „oil-rich Norway gets a quarter of its government revenue from well-managed state companies.” (http://www.economist.com/news/leaders/21593453-governments-should-launch-new-wave-privatisations-time-centred-property-9)

    Exista altii care zic ca in orice privatizare exista unele riscuri, care chiar s-au materializat in anumite contexte:
    „Selling when markets are depressed is generally a bad idea.
    Governments also need to learn from mistakes made in past waves of privatisation. Without robust regulation, sell-offs enrich insiders and lead to backlashes. That happened in Britain (over rail and utilities) and emerging markets (telecoms, banking and more).” (tot articolul din The Economist).

    • Adrian spune:

      Norvegia are o populatie minuscula si teritoriu si resurse naturale uriase; de asemenea are o clima care contribuie enorm la sistemul socialist (nu treci iarna daca nu esti ori capabil ori ajutat). Romania nu are nimic din toate astea, comparatia nu are sens.

      Acum vreo 2 ani in Norvegia intr-un sat oamenii inca mai lasau banii pentru cumparaturile din ziua precedenta sub cate o piatra in fata magazinului; sub o piatra ca sa nu ii ia vantul si erau vreo 7-8 pietre cu bani sub ele in fata unui singur magazin, dar toti locuitorii din sat se cunosteau intre ei si cel mai apropiat oras era la vreo 200 km.

    • fefe spune:

      Diavolul sade in detalii. In Norvegia statul detine majoritatea actiunilor in acele companii (nu 100%) si companiile sunt listate la bursa.
      Exact ce se propune si la noi de multi ani pentru eficientizarea companiilor de stat, dar niciun guvern nu vrea sa faca.
      A fi listat la bursa inseamna sa raportezi public mai tot ce faci in companie, asa ca e mai greu sa ascunzi invarteli de partid.
      Pe de alta parte fiind si actionari minoritari, acestia sunt interesati sa fie profit in companie si sa ia dividend. Adica, daca tu manager de companie de stat vrei sa praduiesti compania in folosul personal sau de partid, o sa fii urmarit in justitie de-ti merg fulgii de ceilalti actionari, care asteapta ca tu sa faci acolo afaceri profitabile si nu invarteli de partid. Adica ai paza serioasa si gratis (fara corpuri de control de la minister care sunt la randul lor coruptibile) ca lucrurile vor functiona corect.
      Dar evident politicienii romani nu vor sa implementeze astfel de masuri foarte simple si eficace verificate in alte parti. Ca ei de unde ar mai fura!?

  4. asdf spune:

    Pai cam toate privatizarile facute “urgent” au fost sinonime cu: frauda, coruptie, delapidare, tradare, subminarea economiei etc.

    In cel mai bun caz au insemnat “doar” somaj si distrugere.

  5. Gogu Milogi spune:

    Daca considerati ca privatizarea BCR a fost una de succes cred ca nu aveti toate datele (mai ales cele din 2010 incoace)…

    Cu respect

  6. it_s__not_news spune:

    Urlu de nspe ani ca Boc (sa nu cerem nimic de la VVPonta- desi a listat RomGaz-) n-a facut nimic, dar trece de dreapta.

    Toti cei care au fost la conducere au mentinut status-qvo-ul fiindca numai asa se putea fura mai bine. Pe de alta parte, decit privatizari cu prietenii … privatizarea in Romania s-a facut prin rapt. Sint putine cazuri de succes.

    Prin urmare:nu merge o cheie universala. Unele trebuie privatizate, altele trebuie eficientizate (dezcapusate) inclusiv prin aducerea de management privat (dar politicul sa nu aiba de-a face cu ele prin lege), Unele trebuie pur si simplu inchise. Analiza a ce trebuie facut lipseste cu desavirsire.

    V-as reaminti ca si fragmentarea industriei este nasoala de asemenea: ai hidroelectrica, apoi o alta firma care se ocupa de intretinerea barajelor (what?), etc.

  7. Pavalache spune:

    Domnule Mioc,

    Nu inteleg de ce va referiti la sectorul de stat si comparati doar numarul angajatilor din companiile de stat. Sectorul de stat mai cuprinde si ministere, primarii, deconcentrate … cifrele se schimba radical.
    La CEC statul poate majora capitalul social ca sa le dea mai multi bani, a mai facut-o si la alte deconcentrate.
    La Tarom socoteala e mai complexa. Chiar daca ruta e pe pierdere statul incaseaza bani din mai multe parti: impozitele pe salariile angajatilor tarom, taxele de aeroport de pe Otopeni, cresc incasarile firmelor din industria transportului aerian si in fine o cursa directa catre China va creste volumul schimburilor comerciale intre cele doua tari.

  8. Harald spune:

    Parafrazând părerea autorului, eu aș zice că dimpotrivă, România nu se va trezi la realitate până nu ajunge în situația Greciei. După cum se poate vedea și din comentarii, deja unii se visează Norvegia, adică e extrem de greu de menținut contactul cu realitatea pe plaiurile mioritice.

  9. George Gafencu spune:

    Domnule Mioc,

    In privinta privatizarilor aveti dreptate.

    Insa credeam ca in articolul Dv va referiti la sectorul bugetar supradimensionat.

    Romania are un sector bugetar mai mare ca al Germaniei, la o populatie de mai bine de patru ori mai mica.

    Or asta ar trebui sa spuie totul despre dimensiunile birocratiei in Romania.

    O solutie pentru eliminarea personalului bugetar excedentar este regionalizarea si comasarea serviciilor la nivel de regiune.

    De exemplu, o regiune ar putea pastra toate inspectoratele scolare judetene existente curent, insa ar comasa serviciile lor comune, cum ar fi resurse umane, contabilitate, IT si alte servicii auxiliare care acum exista in fiecare judet.

    Daca toate agentiile judetene ar urma acelasi model de comasare, probabil personalul bugetar se poate reduce cu pana la 40%.

  10. Dedalus spune:

    Pai ce treaba are Presedintele cu privatizarea?

    Poate cere punerea subiectului pe agenda politica, dar puterea e orcum doar la partidele politice.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

George Mioc


George Mioc

George Mioc este antreprenor, CEO al unei firme americane (PSI Industries). Este stabilit in SUA din 1976. Este inginer: CDS, Scranton, Pennsylvania (1985) Associate Degree in Mech... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)