Home » Administratie »Analize »Asigurari Sociale »Economie »Opinie »social-democratie » Citesti:

Strategia de (sub)dezvoltare a României

Victoria Stoiciu iulie 31, 2013 Administratie, Analize, Asigurari Sociale, Economie, Opinie, social-democratie
58 comentarii 2,420 Vizualizari

De la 1 iulie anul acesta, salariul minim pe economie a fost majorat de la 750 la 800 de RON. Se estimează că peste 677.000 de salariaţi din sectorul concurenţial vor beneficia de această majorare. Chiar şi aşa, salariul minim românesc rămâne derizoriu de mic atât în termeni absoluţi, cât şi relativi (ca şi pondere în salariul mediu). Ni se spune că nu putem avea salarii mari atât timp cât avem productivitatea scăzută, însă aceasta e o explicaţie cu dus si întors: productivitatea scăzută justifică salarii mai mici, dar nu într-atât de mici. În România, productivitatea muncii e uşor sub  50% din productivitatea medie din UE, în timp ce salariul  mediu românesc (apr. 5800 euro)  reprezintă  aproximativ un sfert din salariul mediu European (apr. 23.000 euro).

În fapt, e greu să identificăm factori obiectivi, de natură economică care să justifice un nivel salarial atât de mic. Salariile mici ţin de o decizie  politică şi de o viziune despre strategia de dezvoltare a României, asumata in ultimii 20 de ani, conștient sau nu, de toate guvernele României:  crearea/menţinerea unui avantaj competitiv prin menţinerea nivelului jos al salarizării. Forţă de muncă ieftină pentru a atrage investitorii străini – iată chintesenţa politicii de dezvoltare post-decembriste. În loc să investească în educaţie, formare şi sănătate, s-a preferat adoptarea unei „strategii” tipice ţărilor sub-dezvoltate şi anume mâna de muncă ieftină, ignorându-se că astfel vom intra în competiţie cu o sumedenie de ţări asiatice şi africane unde ziua de muncă e remunerată cu un dolar, iar respectarea drepturilor sociale nu există. Faptul că salariile mari alungă investitorii străini este un mit neoliberal vehiculat pentru a inhiba orice revendicare salarială. În Franţa salariul minim e de zece  ori mai mare decât salariul minim în România, sindicatele sunt extrem de influente şi piaţa muncii hiper-reglementată, iar dreptul la greva este, practic, nerestricționat. Cu toate astea, Franţa este ţara din UE cu cel mai înalt nivel al investiţiilor străine şi ţara care se situează pe locul trei în lume după SUA şi China la capitolul investiţii străine. Același lucru e valabil si pentru statele nordice, cu sisteme sociale puternice si nivel de salarizare înalt, dar aflate in topul competitivității mondiale ( a se vedea Global Competitiveness report pe diverși ani). România, deşi are salarii mici, legislaţie a muncii flexibilă (din 2011) si sindicate puse pe butuci nu reuşeşte să devină o atracţie majoră pentru investitorii străini, iar volumul investiţiilor e în scădere. Iar atunci când investitorii vin, mulţi dintre ei nu par a încălzi locul prea mult, cum ne arată exemplul faimos al Nokia – pentru că facilităţi fiscale şi forţă de muncă ieftină se găsesc în multe alte ţări din lumea asta. Mai greu e să găseşti resursă umană calificată, precum şi stabilitate legislativă şi predictibilitate fiscală – dar la aceste capitole, România stă, după cum se ştie, prost.

Când singurul avantaj competitiv este preţul scăzut al forţei de muncă şi nu gradul de calificare al acesteia (cum e cazul Franţei), când nu există o strategie de ţară pentru atragerea investiţiilor străine cu scopul dezvoltării unor sectoare economice si se accepta de-a valma tot soiul de investitori dubioși, este de aşteptat să  încurajăm investiţii temporare, de scurtă durată, cu investitori care îşi iau tălpăşiţa după ce au epuizat facilităţile fiscale şi legale oferite de stat. Conform unui raport al Consiliului Concurenţei din 2011 ce monitorizează impactul ajutoarelor de stat oferite unui număr de 28 de companii din cele 5 zone libere din ţară, valoarea totală a ajutoarelor de stat oferite în intervalul 2003-2011 a fost de 7.295.916 USD, iar valoarea totală a investiţiei de 14.225.891 USD. Până la demararea crizei economice, în intervalul 2003 – 2009 majoritatea firmelor au finalizat exerciţiile financiare cu rezultate pozitive şi au avut cifre de afacere în creştere. Cu toate astea, dacă în 2003 numărul total al angajaţilor din cele 28 de companii era de 1.876, în 2007 (înainte de criză) el scăzuse la 1.617, ajungând la 1.117 în 2010. Mai mult, raportul constată că activitatea economică în zonale libere nu s‐a diversificat, iar ponderea principală în zonele respective o au în continuare activităţile de depozitare şi comercializare. Un alt exemplu “de succes” este cazul Ford:  în 2007, prin contractul de privatizare al Automobile Craiova, Ford cumpăra pentru 57 milioane de euro pachetul de acţiuni de la statul român. Prin contract, Ford se angaja să producă 250.000 de automobile până în martie 2012. Anul trecut, în martie, se încheie un act adiţional la contract prin care termenul se prelungeşte până la 31 decembrie 2012, iar cifra de 250.000 de unităţi este redusă la… 60.000 de maşini. Totuşi, Ford produce până la finele lui 2012 doar 30.000 de automobile. Acum, trebuie să plătească penalităţi de 14, 2 milioane de euro… dar, între timp, a mai încasat un ajutor de stat de 37 de milioane de euro. Asta, în condiţiile în care salariul mediu la Ford e de 1750 de lei, iar numărul de locuri de muncă de la Ford e de 3500. A nu se înțelege prin aceste critici ca Romania nu are nevoie de investiții străine – din contra, pentru o economie dependenta acestea sunt vitale. Dar investițiile străine trebuie integrate unei strategii mai largi de dezvoltare, trebuie prioritizate si reglementate, așa cum au făcut toate tarile dezvoltate in trecut. Iar politica salariilor joase, de tipul celei practicate in ultimele doua decenii, nu are cum sa duca la dezvoltare pe termen lung, cel mult poate doar sa procure beneficii pe termen scurt.

În concluzie, în  loc să arătăm cu degetul la salariile mari din sectorul public, cum facem de obicei, poate ar trebui să inversăm direcţia şi să ne întrebăm de ce avem salarii atât de mici în sectorul privat (conform acestui raport) şi dacă ne dorim cu adevărat o strategie de ţară care să ne condamne la salarii mizerabile, pe o piaţă a bunurilor şi serviciilor care ţine totuşi ritmul cu preţurile de la nivel comunitar. De ce statul român  investeşte atât de puţin în educaţie, de ce avem cele mai mici cheltuieli cu sănătatea şi de ce subvenţionăm, direct sau indirect, profiturile unor companii multinaţionale care apoi îşi repatriază  profitul sau care după câţiva ani îşi relochează producţia? Cum putem face compatibile aspiraţiile europene, preţurile europene în condiţiile unor salarii mai mici chiar decât în multe state asiatice?  Retea low pay, low skills duce inevitabil la low development si la perpetuarea subdezvoltării. Strategia de (sub)dezvoltare a României trebuie regândită din temelii.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "58 comments" on this Article:

  1. SilviaM spune:

    Un articol excelent.Eu va multumesc!

  2. chishtocu verde spune:

    “în loc să arătăm cu degetul la salariile mari din sectorul public, cum facem de obicei, poate ar trebui să inversăm direcţia şi să ne întrebăm de ce avem salarii atât de mici în sectorul privat” – Uau, e foarte greu de identificat de ce… privatii considera suma contributiilor pe care le dai statului o jacmaneala, care duce la faliment. Si chiar daca mai intelegi de ce ar fi nevoie de aceste contributii (ca deh, se poate si mai rau in EU comunista), serviciile pe care le intoarce statul ca favoare sunt ca si nule; de fapt dupa cum stim mai esti si pedepsit daca platesti totul la timp si pe fata. Iar salariile mari din domeniul public e tocmai din aceasta jacmaneala a privatiilor, normal ca te doare in paispe cand le majorezi, eventual mai ceri un imprumut de la FMI (ca pana la 100% datorie publica mai avem…) Cum spuneam trebuie sa fi doctor in stinte economice sa-ti dai seama… nu va entuziasmati, guvernul nu va identifica aceste motive chiar si dupa zece comisii de specialitate, pline de doctorate facute la Spiru Haret.

    • Un prieten spune:

      Sistemul actual incurajeaza contractele pe salarii mici: raportul net salariat/cheltuiala angajatorului este invers proportional cu marimea salariului brut. Singurul element care are semnificatie pt. partile contractante este contributia la fondul de pensii si de cele mai multe ori este ignorat. Prin urmare angajatorul privat este interesat de contracte pe salarii mici, iar daca netul nu satisface angajatul completarea se acorda la negru, deoarece este mai ieftin. In domeniul bugetar este mult mai simplu, salariile nu se platesc din banii angajatorului, iar daca se pot “procura” banii necesari, chiar din imprumuturi care majoreaza datoria publica este OK, decidentii alegandu-se cu “partea leului” si nu numai, dupa ei potopul!
      Este adevarat ca in Romania costurile prea ridicate ale fortei de munca, cel putin in raport cu corespondentul in serviciile sigurate de catre stat duce la faliment, in bugetar prin impovararea intregii societati cu datoriile care cresc incontinuu, iar in privat datorita absentei motivatiei pentru o calificare temeinica care sa asigure salariatului un venit decent si siguranta, respectiv competitivitate angajatorului.

  3. pragmatic-la-extrem spune:

    Tatal meu (RIP) imi povestea cum in 1950 trebuiau sa demonstreze cu lozinca: “nu ne trebuie salarii mari, ci preturi mici”. Am dubii ca FSN si epigonii au iesit din aceasta filosofie. Numai ca, odata cu disparitia sarmei ghimpate de la granita (economica) preturile nu mai pot fi controlate (dar asta nu inseamna ca PSD nu incearca).
    Incearca sa-i spui unuia de la PSD ca nu poti avea franzela la 0,25 de o parte a granitei si 4 de cealalata parte. Nu numai ca nu va pricepe, ba chiar te va insulta. Idem pt. benzina, kwh, COSTUL MANOPEREI etc.
    Salariul -indiferent de marimea sa- intra in costul de manopera al organizatiei, fie organizatia publica sau privata si se reflecta IMEDIAT in costul prdusului sau serviciului. In definitiv evolutia tehnologiei (inclusiv mecanizare, automatizare, computerizare) a fost determinat de cresterea costului manoperei.
    PS. primul director francez de la Mioveni a declarat intr-un interviu: “am in Franta o masina ce valoreaza X milioane de euro. In ziua in care salariul depaseste Y, vine masina si pleaca 200 de persoane”.

  4. cinic spune:

    Buba salariului minim este in esenta faptul ca constituie PUNCT DE REFERINTA (pana si pt. amenzile rutiere).
    Daca salahorul primeste cu 10% in plus, calificatul primeste CEL PUTIN 10% in plus (ceea ce se pare ca le scapa ideologilor solidaritatii cu forta sau apostolilor egalitarismului fortat ) .
    Asa ca numai plafonarea anvelopei salariale (un rationament evident pt. privat, dar total imcomprehensibil la bugetari) poate re-echilibra costul total al manoperei.
    NB. externalizarea manoperei este privita in RO ca o automata capusare si nu ca o rezolvare a costului crescand al manoperei.

  5. dusu spune:

    intr o lume civilizata sindicatele sint o putere;ele chiar daca fac uneori tirguri cu puterea,ishi pastreaza independentza si punctul lor de vedere este ascultat.
    in romanica odata cu rivolutia intregului nostu popor,comunistii s au ingrijit si de formarea sindicatelor,libere ! ca tot ruminu neaosh vrea libertate:televiziune rumina libera,sindicate libere,piatza libera. comunistii le au dat pe toate si pe gratis,ca doara poporu a cistigat rivolutia.

  6. r2 spune:

    “Faptul că salariile mari alungă investitorii străini este un mit neoliberal vehiculat pentru a inhiba orice revendicare salarială”

    Cat efort de a selecta din realitate doar partile convenabile. E interesant cum a interpretat autoarea articolul Reuters pe care l-a inclus ca link, cel care spune ca Franta este pe locul 3 in lume la capitolul investitii straine in 2012 (nu scrie in articol, dar e vorba de sume absolute. in termeni relativi e vorba doar de 2.5% din PIB, lucru realizat de destule alte tari).

    Articolul din Reuters este prezentat ca o dovada a faptului ca, de fapt, investitorii nu sunt speriati de aceste costuri. Este o falsa problema. Este un mit neoliberal.

    Ce spune de fapt articolul?

    1. cresterea investitiilor este partial explicata de nivelul record al stimulentelor fiscale oferite, cele mai mari din OECD

    2. forta de munca educata este unul din motivele cresterii investitiilor straine, alaturi de energie nucleara ieftina, infrastructura de calitate si pretul rezonabil pentru terenuri.

    3. este exprimat dubiul ca astfel de avantaje vor fi suficiente pe termen lung, tocmai din cauza costurilor cu forta de munca, aflate in crestere fata de alte tari UE (se pare ca autorii nu s-au prins ca asta e un mit)

    4. cam o treime din suma investita pana la acea data a mers in “real estate” sau achizitii de companii existente. investitiile in “greenfield projects” au fost la minimul ultimilor 10 ani

    5. firmele franceze investesc in afara dublu fata de cat investesc firmele straine in franta

    Pentru autoare toate aceste lucruri sustin ideea ca salariile mari nu descurajeaza investitorii. E clar un mit. Acum avem si dovada.

    Si as vrea sa adaug si eu un link – The Economist, France’s Lost Decade

    http://www.economist.com/node/18073390

    Franta este in mare pierdere de competitivitate. Ghiciti de ce.

    • costica spune:

      Nu a lucrat 1 zi la privat, cum sa inteleaga altfel ?!!!!
      Marii propavaduitori de dreapta ai Romaniei sunt toti de “stanga” de fapt, toti lucreaza la stat !!
      Vezi mareata Miscare Populara !!!
      Curata “dreapta” !!

    • pragmatic-la-extrem spune:

      @r2. Nu e vorba de salarii ci de costul manoperei per unitate de produs, care implica si salariul net si costurile adiacente si productivitatea. Costurile adiacente (un guvern care ipotetic ar dubla contributiile) sunt indepedente de forta de munca ci numai de fandacsia guvernantilor.
      Obligativitatea de a mentine locuri de munca (putin productive) este o alta bazaconie stangista contra-productiva.
      PS. Nokia nu a venit in RO din cauza costurilor de manopera din Germania? ca doar piesele asamblate erau tot alea. Nu din cauza manoperei (PLUS productivitatea sub asteptari) a si plecat Nokia?

  7. Cetatean spune:

    Politicile din Romania si Inechitatea sociala

    Aveti mare dreptate. O tara cu o populatie (majoritara) prost educata, cu o sanatate precara si cu putere de cumparare scazuta, nu va putea niciodata sa progreseze si astfel sa asigure un trai decent majoritatii cetatenilor. Fara o educatie moderna si pragmatica, fara un sistem de sanatate accesibil tuturor (nu cu un “pachet de baza social”, care va fi o gluma proasta – presedintele CNAS, Cristian Busoi) si fara niste venituri (“la vedere”) raportate la preturi, Romania va ramane constant in coada Europei.

    Politica de “creare/mentinere a unui avantaj competitiv prin mentinerea nivelului jos al salarizarii” a fost posibila doar prin cresterea nivelului de inechitate sociala (prin coruptie, prin structura sistemului de salarizare, etc.), astfel incat oamenii care au decis politicile in Romania au avut asigurate venituri care i-au decuplat de realitatile economice si sociale din tara. Avem un coeficient de inegalitate sociala cu 40% mai mare decat media europeana.

    “Unul dintre obiectivele inscrise pe agenda Europa 2020 este de a scoate 20 de milioane de oameni din zona riscului de excluziune sociala la nivelul UE, cu accent pe zonele in care atat nivelul mediu de dezvoltare este mai scazut, cat si inegalitatea mai pronuntata. Faptul ca Romania se afla pe penultimul loc in UE ca nivel de dezvoltare in PIB este binecunoscut. Mai putin cunoscuta este ocuparea aceleiasi pozitii in materie de inegalitate sociala”.

    Iata, intr-o lista a tarilor UE, cat este raportul inegalitatii veniturilor (S80/S20):

    EU27 – 4,95
    EU15 – 4,88
    NMS12 – 5,24
    NMS10 – 4,59
    Belgia – 4,07
    Bulgaria – 6,48
    Cehia – 3,42
    Danemarca – 3,63
    Germania – 4,78
    Estonia – 4,99
    Irlanda – 4,47
    Grecia – 5,89
    Spania – 5,43
    Franta – 4,17
    Italia – 5,13
    Cipru – 4,14
    Letonia – 7,34
    Lituania – 5,90
    Luxemburg – 4,07
    Ungaria – 3,61
    Malta – 4,00
    Olanda – 4,02
    Austria – 3,72
    Polonia – 5,12
    Portugalia – 6,09
    Romania – 7,04
    Slovenia – 3,36
    Slovacia – 3,36
    Finlanda – 3,75
    Suedia – 3,52
    M. Britanie – 5,6

    Sursa: “Conditiile de trai in Europa si agenda 2020″ de Anthony B. Atkinson si Eric Marlier.
    Datele prezentate au fost colectate in 2008, prelucrate si date publicitatii la finele lui 2010.

    “Din seria de date prezentata, se mai observa ca Romania se afla pe locul doi dupa Letonia, dupa ce noi am performat fata de 2007 iar ei au regresat ( atunci noi aveam 7,84 si ei 6,33). Datele pentru perioada de criza vor fi disponibile de-abia la mijlocul acestui an, cand vom vedea asupra cui a cazut, in principal, povara ajustarilor economice.
    Cert este ca avem un coeficient de inegalitate cu peste 40 la suta mai mare fata de media europeana si dublu fata de tinta formata din statele scandinave, Slovenia si Slovacia. Ceea ce ar impune o dezbatere nationala pentru adoptarea de masuri care sa atenueze inegalitatea, in conformitate atat cu interesul national de coeziune sociala, cat si cu recomandarile UE”.

    http://tinyurl.com/c45vl4x

    P.S. Presedintele CNAS, Cristian Busoi: “E nevoie de stabilirea pachetului social si de deductibilitati fiscale care sa incurajeze cetateanul sa isi faca asigurare privata”.

    In Germania, asigurarea de sanatate “de baza” nu este una “sociala”. In Germania, toti salariatii sunt obligati sa aiba asigurari de sanatate de stat. Numai persoanele care castiga mai mult de 50.000 Euro pe an pot opta pentru asigurari private. O persoana care opteaza pentru asigurare privata nu poate opta si pentru asigurare de stat. 85% din populatia Germaniei au asigurarea de baza (de stat).

    Health care insurance in Germany is split in several parts. The largest part of 85% of the population is covered by a basic health insurance plan provided by statute, formally insured under the legislation set with the Sozialgesetzbuch V (SGB V), which provides a standard level of coverage. The remainder of 15% opt for private health insurance, which frequently offers additional benefits.

    http://en.wikipedia.org/wiki/Health_in_Germany#Health_care_insurance

    http://www.amiexpat.com/2009/08/18/health-care-in-germany/

    • dusu spune:

      tovarasul iliescu a luptat ptr ca tzara noastra draga sa urmeze calea Suediei,inca din anul 1990,dar agenturili si tradatorii de patrie l au boicotat

    • cristi spune:

      “O tara cu o populatie (majoritara) prost educata, cu o sanatate precara si cu putere de cumparare scazuta” este incompatibila cu “sistem de sanatate accesibil tuturor”. Este o aberatie din toate punctele de vedere si complet nesustenabila de catre stat. Din vorbe suna frumos, problema este cine plateste (nu exista nimic gratis, cineva intotdeauna va plati). Atunci cand majoritatea este “prost educata, cu o sanatate precara si cu putere de cumparare scazuta” nu exista suficienti cei care vor sa plateasca. Si cum dragoste cu sila nu prea merge (a incercat ceasca si nu a mers), aia care chiar pot plati fie se fofileaza (sunt multe metode) fie pleaca sa plateasca prin alte parti. Asa ca, la final, va trebui facut un compromis. Si acela va fi intotdeauna devaforabil celor “prost educata, cu o sanatate precara si cu putere de cumparare scazuta”, nu se poate altfel.

      • Un prieten spune:

        Contributia medie/salariat pt sanatate este de cca 220 lei. Resimtim cu totii “performanta” statului in acest domeniu. Daca pe acesti bani sanatatea ar fi asigurata de catre privat efectul ar fi superior cantitativ si calitativ, argumente ar fi destule, daca nu le acceptam sa ne intoarcem la “epoca de aur”. Daca totusi mai credem in resursele inca neexplorate ale capitalismului socotim ca nici asa nu ar fi bine si nu am exclude statul din schema, am concepe un sistem mixt in care serviciile medicale “de baza” ar ramane apanajul structurilor etatiste, dar nu pe toti banii, ci doar pe jumatate, diferenta ramanand in buzunarul si la dispozitia suverana a salariatului, care va decide cum va cheltui, pe seminte, sau pe vreo asigurare privata de sanatate. In mod cert ar fi greu pt cei cu salarii mici, dar admitand ca de regula exista o legatura general valabila intre marimea salariului si pregatirea salariatului, concluziile devin evidente… Dezideratul legitim al unui trai imbelsugat sau cel putin decent nu poate fi atins cu o natie de culegatori, de pastori, sau de stargatori la cur, este nevoie de pregatire, de educatie.
        PS: nicio intentie de a aduce vreun afront!

        • cristi spune:

          Corect. Nu ii nici un afront. Problema ii ca statul nu vrea sa se retraga nici macar partial din domeniu pentru ca sanatatea a fost intotdeauna o vaca buna de muls la partid.

          • Cetatean spune:

            Asigurarile private de sanatate nu vor rezolva problemele sistemului sanitar ci le vor agrava deoarece o parte din fonduri vor ajunge in buzunarele asiguratorilor privati sub forma de profit. Aceasta lege va polariza si mai mult societatea romaneasca. Asigurarea de baza va fi o gluma iar cei cu bani isi vor face asigurari suplimentare, care vor fi de fapt asigurarile care vor conta. Se va intampla ca si pe Titanic: cei de la “clasa 1″ se urca in “barcile de salvare” (asigurari suplimentare) iar cei de la clasele 2 si 3 se vor scufunda odata cu “vaporul” (pachetul de baza).

            Oare de ce rupe statul german orice legatura intre asigurarile private si cele de stat? (o persoana care opteaza pentru asigurare privata nu poate opta si pentru asigurare de stat). Si de ce opreste accesul la asigurarile private pentru cei care castiga mai putin de 50.000 Euro pe an? Raspunsul: tocmai pentru a nu submina finantarea asigurarilor de stat. Si asta intr-o tara cu putere economica mult superioara Romaniei si cu un procent de peste 10% din PIB alocat sanatatii (in Romania procentul este cam jumatate fata de Germania). Statul german face acest lucru nu pentru ca are ceva impotriva sectorului privat ci pentru ca considera sanatatea populatiei o obligatie a lui si un drept al omului.

            • Un prieten spune:

              Realizarea profitului este esentiala, nicidecum ingrijoratoare. Intr-un sistem concurential excesele pot fi temperate prin reglementari asigurate de catre entitati exterioare sistemului.
              Repetarea unor patanii precum cea a Titanicului ar insemna ca suntem in urma cu o suta de ani, este de neconceput sa nu existe “barci” pt “tat natu”.
              Este de asteptat ca cei cu venituri foarte mici sa aiba dificultati, acestea ar trebui sa fie un imbold major inspre o mai buna pregatire samd. Acum este mai bine? Cred ca nu.

            • it_s__not_news spune:

              cetatene,

              E o prbl de semn.

              Fie X = profitul_privatilor – cit_se_fura_acum_din_sanatate

              The big question: X > 0 sau X < 0 ?

            • Cetatean spune:

              @Un prieten
              La fel cum au fost “temperate excesele” si in SUA? Nu, multumesc!

              @it_s__not_news
              Solutia este starpirea coruptiei.
              La fel am facut si in domeniul energiei. In loc sa combatem coruptia, am instrainat rezervele strategice de energie (pe preturi de nimic) si astfel profita firmele private de bogatiile naturale ale Romaniei, in loc sa profite toti cetatenii (preturi mai mici la energie).

            • Un prieten spune:

              @Cetatean
              Cu toata simpatia si disponibilitatea: de mai mult de o suta de ani SUA este o destinatie de migratie, pe de alta parte cunosc cazuri de cetateni canadieni proveniti din Romania care se trateaza in SUA. Iar daca americanilor nu “le-a iesit” destul de bine poate vom reusi noi sa eliminam o parte a deficientelor care se regasesc acolo, invatam din experienta lor, de ce nu?

            • Cetatean spune:

              @Un prieten
              Eu nu am spus ca SUA nu au o medicina performanta, problema este daca majoritatea cetatenilor au acces la acel standard. Cine a vazut filmul documentar “Sicko” al lui Michael Moore (93% recenzii pozitive) are indoieli serioase.

              https://en.wikipedia.org/wiki/Sicko#Critical_reaction
              http://sickothemovie.com/checkup/
              http://www.youtubevideo.ro/sicko-2007/

            • cristi spune:

              Majoritatea celor care muncesc au acces la sistem. Restul nu conteaza. Asa cum este si normal.

            • Cetatean spune:

              @cristi

              Oare chiar asa sa fie?
              Sa vedem niste statistici din SUA aparute in articolul din iulie 2010 (dupa administratia de dreapta a lui Bush) intitulat “Clasa mijlocie din America sufera o contractie extrema” (cu date statistice preluate de pe “Business Insider”):

              - 61% dintre americani traiesc de la un salar la altul.
              - 50% dintre americani detin mai putin de 1% (unu) din bogatia natiunii.
              - 83% din capitalul societatilor comerciale din SUA este detinut de 1% din populatie.
              - Raportul dintre salariul mediu al managerilor si salariul mediu al angajatilor “de rand” este de pana la 500 la 1.
              - Mai mult de 40 milioane de americani au nevoie de tichete pentru alimente (“food stamps”, asigurate de stat, nu de societati comerciale) pentru a-i ajuta pe oamenii cu venituri mici sa-si cumpere alimente.
              - Aproximativ 21% dintre copiii din USA traiesc SUB LIMITA SARACIEI !
              - 43% dintre americani au contribuit (economisit) cu mai putin de 10.000 dolari pentru pensie (au alt sistem de pensii).
              - In ciuda crizei economice, numarul milionarilor din SUA a crescut cu un “procent enorm” (“whopping percent”) de 16%, ajungand la 7.8 milioane (milionarii reprezinta 2,5% din populatia SUA, care este de 308 milioane).

              https://mises.org/Community/forums/t/18470.aspx

              http://tinyurl.com/muydca8

              Privind acesete date statistice, nu pot sa iti dau dreptate. Mai repede il cred pe Michael Moore, care are un punct de vedere complet diferit de al tau (vezi link-urile de mai sus).

            • Un prieten spune:

              @Cetatean
              Daca imigranti romani din Canada, drept este ca pregatiti, harnici, seriosi si cinstiti, care au renuntat la viata decenta (dupa standardele romanesti) dar umila si searbada (dupa standardele canadiene) din Romania si s-au realizat (la niveluri nebanuite!) in tara adoptiva in postura de straini si dupa cum am mai scris platesc cu bani adevarati asistenta medicala din state, rezulta ca nivelul suferinzilor americani este foarte scazut, nu acestia trebuie sa constituie preocuparea directoare a politicilor, nici in SUA si nici in alta tara. In SUA nu este si au PIB ridicat, in Romania este si avem PIB scazut, se vede cu ochiul liber ca traim prost si pe datorie, iar aceasta este in continua crestere.
              Inegalitatea sociala excesiva poate constitui o problema dar de nivel periferic, nu ma ingrijoreaza, daca nu inegalitatea in sine cel putin efectele cu potential malefic pot fi limitate. In schimb ma ingrijoreaza perspectiva egalitatii sociale, aceasta nu poate exista cu adevarat in viata, desi nu de mult, in mod mincinos si marsav a fost proclamata.

            • Cetatean spune:

              @Un prieten

              Draga “prietene”, vad ca nu vrei sa fii “prieten” si cu cei “defavorizati” (“inegalitatea sociala excesiva … nu ma ingrijoreaza”). Cred ca ar fi mai corect daca ai semna cu pseudonimul “un cinic”.
              In alta ordine de idei, nu inteleg ce inseamna “egalitatea sociala”. Daca te referi la “egalitarism” (comunism), atunci sunt de acord cu tine. Daca insa, prin “egalitatea sociala” tu intelegi “echitate sociala”, atunci nu mai suntem “prieteni”.

              OECD:

              “Poate fi adevarat ca banii nu aduc fericirea insa acest lucru se aplica doar daca ai destui bani ca sa iti asiguri nevoile de baza: o locuinta, mancare, haine pentru familie, educatie pentru copii.
              Coeziunea sociala a societatilor noastre democratice este construita pe premisa ca exista mecanisme de echilibrare (“checks and balances”) care sa previna crearea unei prapastii asa de mari intre cei bogati si cei saraci incat oamenii sa puna la indoiala bazele unui sistem care lasa mari mase de oameni in saracie.
              Un element al cresterii economice sustinute din deceniul pre-criza care a produs surpriza a fost acela ca nu toti oamenii au beneficiat de aceasta crestare: bogatii au devenit si mai bogati decat inainte, comparativ cu cei cu venituri mici si mijlocii”.

              “Coeziunea sociala – liantul care tine societatea unita – este amenintata peste tot in lume (…). Exista spatiu amplu pentru actiunile guvernamentale din tarile in curs de dezvoltare si din economiile emergente pentru a satisface cererea crescuta de coeziune sociala.

              Angel Gurría, Secretar-General al OECD

              http://tinyurl.com/cydzbe8

            • Un prieten spune:

              @Cetatean
              De acord, ai nuantat corect, multumesc, sper sa ramanem prieteni.
              Singura precizare tine de prioritati si se refera la cazul Romaniei: intr-o societate “lesinata” nu poate exista coeziune sustenabila, pe cand intr-alta activa exista resurse care o fac posibila, este necesara vointa politica pt a aplica mecanisme de tipul celor pe care le-ai invocat. De aceea cred ca trebuie create conditii favorabile celor care produc, acceptand temporar o crestere a inechitatii, dupa care preocuparea fata de cei dezavantajati ar urma sa creasca in importanta. Cele doua tendinte nu se exclud, ci coexista, altfel se produc dezechilibre grave, noi resimtim majoritatea efectelor gasindu-ne intr-o astfel de situatie.

            • Cetatean spune:

              @Un prieten

              Problema echitatii sociale nu este in primul rand una de natura economica ci una care tine de natura umana (egoism justificat ideologic, manipularea maselor prin inducerea unor temeri pe baza unor “teorii” mincinoase – contrazise de statistica, etc.). Altfel nu se explica de ce SUA (cea mai puternica economie din lume) “au unul dintre nivelurile cele mai ridicate ale inechitatii printre tarile cu dezvoltare similara. SUA se situeaza la acelasi nivel cu Uruguai, Nicaragua si Venezuela, potrivit CIA” (Indexul GINI).

              http://en.wikipedia.org/wiki/Income_inequality_in_the_United_States#International_comparisons

              In alta ordine de idei, “poate fi adevarat ca banii nu aduc fericirea insa acest lucru se aplica doar daca ai destui bani ca sa iti asiguri nevoile de baza: o locuinta, mancare, haine pentru familie, educatie pentru copii”.

              http://tinyurl.com/cydzbe8

              Asta inseamna ca “acceptand temporar o crestere a inechitatii” intr-o tara ca Romania (in care exista milioane de oameni sub pragul saraciei), va duce la rezultate similare celor descrise de celebra butada (din medicina): “operatia a reusit insa pacientul nu a supravietuit”.

  8. ghi spune:

    In sfarsit un articol foarte bun pe Contributors ! Ma saturasem pana peste cap de articolele imbibate pana la refuz de propaganda ultra-libertariana !

  9. bogdan spune:

    Salariul mediu in Romania e mic din nenumarate cauze:
    1. Lipsa infrastructurii – incepind de la infrastructura rutiera pina la cea legislativa. Daca ati vrea sa va deschideti o afacere, si ati avea de ales intre Germania si Romania, iar salariile ar fi echivalente, unde ati deschide afacerea? Bineinteles in Germania. Pentru ca acolo sunt autostrazi impecabile, legislatie simpla si stabila, functionari corecti si prompti, etc.
    2. Nivelul de educatie – suntem pe ultimul loc in UE la procentul de absolventi de studii superioare, si asta in conditiile in care jumatate din absolventii ultimilor 10 ani sunt de la Spiru Haret, adica au o diploma fara nici o valoare. Si atit timp cit nu stim sa facem ceva cu valoare adaugata mare, n-avem cum avea pretentii salariale.
    3. Nivelul de responsabilitate – suntem renumiti (partial pe buna dreptate) drept lenesi, nitel hoti, delasatori, smenari.
    4. Managementul: cu exceptia unor multinationale sau a unor firme cu manageri tineri si instruiti, marea majoritate a firmelor sunt conduse de personaje fara pic de viziune manageriala, fara pic de strategie de optimizare a costurilor prin eficientizarea activitatii. Si cind managementul e prost, nici nu-s bani de salarii mari, nici nu e un sistem meritocratic care sa incurajeze pe cei performanti.
    5. Coruptia, lipsa de sistem concurential. Cind banii vin prin afaceri dubioase cu statul, nu ai nici un interes sa optimizezi costurile, sa ai angajati performanti, sa vrei ca lucrarea sa iasa bine.

    • Paul Butoi spune:

      Vai , ce om rau sunteti .
      Si nu sunteti deloc patriot .
      Sper ca sunteti macar constient de faptul ca , spre deosebire de oamenii buni – ” de stanga ” – dumneavoastra nu aveti nicio sansa sa fiti iubit de Popor .
      Ce nedelicat este sa sugerati ca fiecare Om este responsabil pentru ceea ce se intampla cu viata lui !
      Si atunci Statul ce treaba mai are , dom’le ?
      Pare ca nu intelegeti cat de util este sa fii considerat Victima – a ticalosilor de Capitalisti , de exemplu .
      Din clipa in care esti declarat Victima , incepi sa te simti mai confortabil in pielea ta ; daca esti Victima inseamna ca tu nu ai nicio responsabilitate pentru esecurile tale si rezulta ca nu ai ce sa-ti reprosezi ( alegerile tale au fost intotdeauna corecte , prestatia ta a fost impecabila ) .
      Vedeti ce simplu este , ” om de stanga ” fiind , sa te faci iubit de Popor ?
      Trebuie doar sa-i spui Poporului ca EL este inteligent , harnic , cinstit , frumos ( eventual , cel mai ) – lumea e rea !
      Adica , trebuie doar sa-i spui Adevarul .
      Pentru ca Realitatea – pe care dumneavoastra o descrieti – e cam nasoala rau .
      Si greu / imposibil de acceptat de oamenii sensibili , inteligenti , cinstiti , harnici , victimele nemernicilor de Capitalisti .

  10. it_s__not_news spune:

    ” În România, productivitatea muncii e uşor sub 50% din productivitatea medie din UE, în timp ce salariul mediu românesc (apr. 5800 euro) reprezintă aproximativ un sfert din salariul mediu European (apr. 23.000 euro).”

    Aflati draga doamna ca sint proportionale, dar functia de proportionalitate nu e liniara.

    “degetul la salariile mari din sectorul public, cum facem de obicei, poate ar trebui să inversăm direcţia şi să ne întrebăm de ce avem salarii atât de mici în sectorul privat”

    Fiindca sint taxele pe munca prea mari ? Eu inteleg ca sinteti socialista, dar privatii aia trebuie sa:
    1/ asigure salariile celor de la stat (care sint prea multi!)
    2/ asigure cheltuielile sociale (sanatate, invatamint, pensii, etc)

    Fiindca statul este un sistem inchis (te angajezi la stat numai pe pile) nu exista o concurenta reala intre stat (ca angajator) si privat, prin urmare salariul poate fi marit la stat dar nu va avea efecte pe piata muncii reala. De aceea daca se maresc salariile la stat, privatul nu este afectat fiindca nu discutam de o piata a muncii concurentiala.

    Fara optimizarea cheltuielilor statului draga doamna (adica dat afara din bugetarii pilosi, concursuri pe bune la angajare), fara micsorarea taxelor si impozitelor, fara micsorarea pensiilor (oricit de greu e asta – statul roman investeste prea mult intr-un batrinet in majoritate retrograd) o sa vedeti voi invatamint si sanatate cind o face plopul pere.

    E simplu. Daca omul vede ca ii cheltui banul cu cap si pentru el, ti-l da. Daca vede ca il furi, te fura.

  11. Un prieten spune:

    Actuala stare este rezultatul deciziilor posdecembriste luate de catre o clasa politica debila asupra unei societati in care relatiile si mentalitatea erau deja alterate dupa deceniile de absolutism comunist. Efectele sunt multiple, unul dintre acestea fiind prea larg raspanditul comportament evazionist, inacceptabil dar de inteles ca reactie la un sistem care pretinde in mod demagogic ca asigura protectie sociala celor cu venituri mici, spoliind pe toti ceilalti. Pentru tot mai multi este preferabil statutul de asistat veritabil sau simulat celui de productiv “cu cartile pe fata” deoarece succesul este consistent taxat fara a exista un corespondent palpabil.
    Ne aflam intr-un cerc adevarat vicios din care trebuie urgent sa iesim, altminteri se poate si mai rau!
    Principial se impun masuri de reevaluare a rolului statului/politicului in societate, care sa incurajeze/stimuleze activitatile generatoare de plusvaloare si sa redefineasca raporturile dintre venituri/proprietate si contributii tinand seama de actualul specific romanesc, implementarea solutiilor dovedit functionale in tarile avansate nefiind viabila. Reactia societatii va fi benefica pe orizontala, verticala chiar si in diagonala, adica opusa celei actuale si nu va intarzia sa apara. Pe masura ce va fi tot mai limpede ca avem suficienta motivatie ca sa devenim si sa ne aratam vrednici ne vom mobiliza toate resursele in acest sens, ne va fi cu adevarat bine tuturor, nu imediat dar intr-un orizont de timp previzibil.

  12. lucid spune:

    Aceeasi placa stangista uzata ca la Criticatac. Nu Romania e subdezvoltaat, CETATENII SAI SUNT SUBDEZVOLTATI MORAL SI INTELECTUAL – dovada si cel ce semneaza “Cetatean”. Romania cheltuie ZECE LA SUTA din PIB in sanatate, numai ca CINCI LA SUTA sunt”platzi tacute”- adica ordinara shpaga. Cheltuielile pentru educatie sunt si ele cca SASE LA SUTA din PIB, numai ca vreo doua procente sunt meditatiile si sghpagile la examene de la preuniversitar la doctorat. ASTA ESTE PROBLEMA: hotzia genetica a celor ramasi inca pe aceste meleaguri. Frumoasa tzara, pacat ca e locuita.

    • def spune:

      @lucid: Wow, ce delir!

      “Nu Romania e subdezvoltaat, CETATENII SAI SUNT SUBDEZVOLTATI MORAL SI INTELECTUAL”.

      Poate te mai uiti si la cauze, in loc sa bl;amezi efectele. Poate vezi si tu ca in corporatii, romanii lucreaza de 5 ori mai mult decat colegii lor din cadrul companiei din Anglia sau Germania, dar sunt platiti de 5 ori mai prost.

      “Romania cheltuie ZECE LA SUTA din PIB in sanatate”

      Asta e o manipulare si o minciuna ordinara. ROmania cheltuie mai putin de 5% din PIB pe sanatate. Tarile care stau cel mai bine cu Sanatatea din LUME cheltuie intre 8% si 16% cu sanatatea. Sa nu mai comparam si salariile medicilor, ca vine rau.

      “Cheltuielile pentru educatie sunt si ele cca SASE LA SUTA din PIB”

      Alta minciuna, alta dezinformare. Sunt tot sub 5%. Idem ca la Educatie, cele mai bune tari din lume au peste 8%. Idem la profesori: au niste salarii absolut mizerabile.

      “ASTA ESTE PROBLEMA: hotzia genetica a celor ramasi inca pe aceste meleaguri.”

      Uita-te la istoria romanilor din ultimele secole. Daca treci orice alt popor prin acelasi parcurs pe care l-au avut romanii, vei obtine cam acelasi rezultat. Asa ca mai usor cu propaganda.

    • Cetatean spune:

      Asa se intampla cand ramai fara argumente: recurgi la atacul la persoana (“Nu Romania e subdezvoltaat, CETATENII SAI SUNT SUBDEZVOLTATI MORAL SI INTELECTUAL – dovada si cel ce semneaza «Cetatean»”).

      Dogmele nu pot sa ia locul argumentelor, decat in cazul “cetatenilor subdezvoltati”. Eu am prezentat date statistice, am citat pozitia OECD, etc. Tu ai raspuns cu minciuni si atac la persoana. Oare care dintre noi este “subdezvoltat”? O intrebare evident retorica!

  13. CristiO spune:

    Una din legile (atre) lui Murphy spune ca (citez aproximativ):”daca ai colectat suficiente date statistice, atunci poti demonstra orice statistic”".
    In primul rind am o cele de surpriza ca o autoare de pe CriticAtac a ajuns pe Contributors cu aproximativ aceleasi “articole de specialitate”, din care eu, ca simplu inginer si antreprenor in zona serviciilor industriale, nu sunt in stare sa extrag o concluzie. E usor sa pui intrebari retorice, ca cele de la sfirsitul articolului, se pare ca e mult mai greu sa raspunzi la ele, chiar si pt. cineva care are asta un CV deosebit, fata de al meu, mediocru, dar cu scoala facuta la rind si la timp, si care am crezut ca voi reusi sa-mi cistig onorabil existenta infiintind si conducin o firma in mediul privat. E departe de “viziuniea” celor care privesc acest lucru doar prin studii “de specialitate”. Poate i-ar ajuta un articol citi tot asta-seara:
    http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-15291667-george-butunoiu-deie-mai-intai-2000-euro-luna-veti-vedea-nu-mai-fiu-puturos.htm
    Ar cam fi ceea ce intilnesc eu de vreo 12 ani. Poate le foloseste, desi sunt convins ca nu le poate darima studiile, bazate pe tot felul de rae idiot sunt!- poarte, ale diverselor organizatii, pe care inca ma intreb- ce idiot dunt!- cine le finanteaza. Prefer sa nu replic cu acelasi tip de rapoarte, dar, oricum, o explicatie pertinenta ar dura prea mult, si, din pacate, ar avea probleme serioase in a fi inteleasa. Trebuie sa incerci si sa vezi cum e, dupa aceea sa dai salarii mai mari. Ca de la altul totul e simplu. La fel ca pe CriticAtac.

    • Paul Butoi spune:

      Pai statistica nu are foarte mare influenta in intelegerea unui lucru simplu , cum ar fi diferenta intre Adevar si Realitate .
      De exemplu , Adevarul este ca ar fi fost bine ca Ford sa respecte tinta asumata – 250.000 automobile produse anual la Craiova .
      Da’ Realitatea este ca piata a cazut si Ford a reusit sa vanda in 2012 doar 30.000 de automobile produse la Craiova .
      Interpretand Realitatea In cheie progresista , de stanga , distinsa autoare crede ca Ford putea sa produca in 2012 la Craiova ( implicit , sa vanda ) 250.000 de automobile , dar , din motive obscure ( rea credinta , se pare ) a ales sa nu o faca .
      Interpretand in cheie capitalista , reiese ca Ford a renuntat la profitul pe care il putea obtine din producerea – si vanzarea – a 220.000 automobile , ceea ce ar insemna ca Ford a renuntat la un profit de peste 200 milioane euro – de ce oare , doar ca sa o enerveze pe doamna Stoiciu ?
      Realitatea – de care distinsa autoare alege sa faca abstractie in favoarea Adevarului sau ( Capitalistii sunt oameni rai ) – este ca nimeni – evident , cu exceptia oamenilor de stanga , progresisti – nu poate sa produca pe stoc ( fara sa vanda ) 220.000 automobile intr-un an .
      Explicatia de baza este simpla , nimeni nu poate sa blocheze atatia bani , pentru ca si banii sunt o resursa limitata , asa cum sunt toate resursele in lumea reala – cu exceptia Prostiei umane , se spune .
      Daca esti om de stanga , progresist , este firesc sa te indignezi de faptul ca Ford a primit ajutoare de stat de 37 milioane euro si sa faci ignori cele 3.500 locuri de munca create ( si alte cateva mii sustinute in industria orizontala ) de Ford ; ce relevanta are faptul ca in Romanica suma asta dispare la frecare cateva zile in neant prin ciordeala de la bugetul de stat – este clar ca cei de la Ford sunt raii .
      Daca nu reusiti sa extrageti o concluzie din articol , este doar vina dumneavoastra , pentru ca nu sunteti un om de stanga , progresist ; io – chiar daca nu am absolvit celebra SNSPA , izvor nesecat de genii precoce / salvatori ai neamului – zic ca am inteles ideile de baza :
      - Capitalistii e oameni rai si suge sangele poporului
      - ar fi bine sa fie bine ( si sa avem salarii mari )
      Pentru a ajunge la Adevar , va sugerez sa cititi operele oamenilor de bine , progresisti , care scriu pe CriticAtac si sa urmati neaparat SNSPA / cat mai multe cursuri in tara si strainatate ( INA obligatoriu , eventual Standford ) , pentru a afisa apoi un CV stufos , care sa impresioneze fraierii ; nu are importanta ca nu veti fi in stare sa produceti nimic concret / idei viabile – oamenii cu adevarat dastepti traiesc din vorbe in Romanica – veti gasi o Fundatie de stanga care sa va plateasca pentru a intretine resentimentele populatiei .
      Si oricate ineptii veti sustine – salariile mari platite de stat pentru o activitate extrem de ineficienta nu reprezinta o problema ci un model care poate fi transpus in realitate prin simpla vointa a guvernantilor ( se aude , dr. Ponta ? ) – va puteti prezenta ca intelectual progresist , om de stanga .

  14. CristiO spune:

    Am uitat sa adaug ca eram in stare sa fac un “comentariu literar” al articolului ( evident, nu “de specialitate”, ca nu am suficiente studii pentru a fi luat in seama), sa inserez citate din articol, dar am considerat ca demersul e superfluu, oricum nu schimba nimic din conceptiile create “la rece”", pe baza studiilor. Dar sa vezi cum e la cald!

  15. Ardan spune:

    Dincolo de orice ideologii, un fapt nu poate fi contestat:migratia si depopularea Romaniei sunt determinate si de salariile mici, alaturi de toti indicatorii privind calitatea vietii.Sunt cam 20.000 de medici plecati in afara si peste trei sferturi dintre studentii la medicina se fac medici in primul rand pentru a putea pleca si a-si castiga viata in afara.
    Depinde in ce unitati de masura faci calculele, pe ce te inchizi, Lucide.Te inchizi pe salarii sau pe oameni.Romanii au intrat pe un trend demografic care nu are alta finalitate decat extinctia.Riguros si matematic determinat.Toate discutiile sunt oricum tardive, orice masuri s-ar lua finalitatea nu mai poate fi stopata.
    Nici o problema, nu e vina nimanui.Fiecare pasare pe limba ei piere.Daca e sa piara, romanii vor pieri pe propria lor limba, mai exact pe limba in care au fost in stare sa exprime toate prostiile posibile si sa se inchine pe nemestecate tuturor idolilor, de la extrema stanga pana la extrema dreapta, de la comunismul cel mai canonic si pana la capitalismul cel mai dogmatic.

  16. Mircea Modan MirceaM spune:

    Cred ca atacati problema gresit.
    Productivitatea muncii se poate exprima in mai multe formule:
    - exprimata in euro/ora de munca era in 2012:
    EU 27=32,1
    EU17=37,2
    Performerii, evident, sar de aceste valori, codasii fiind mult sub. Romania este penultima, cu 5,7 …ultima fiind Bulgaria cu 5.
    http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/refreshTableAction.do?tab=table&plugin=1&pcode=tsdec310&language=en
    Din aceasta perspectiva suntem la 17% productivitate vs 25% salariu mediu.
    -exprimata in GDP/capita ,in PPS, fata de media EU28 suntem la 49%.
    http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tec00114
    Asa ca sa nu comparam mere cu pere… chiar daca in PPS stam mai bine, comparatia salariului in euro vs salariul mediu European ar trebui sa se faca in acelasi registru ..productivitatea in euro si nu in PPS.
    Da , salariile sunt mici si de aici si consumul intern este mic (per capita). Sau invers… Cum iesim din acest cerc vicios? Cred ca doar prin cresterea PIB potential, care va “trage” si realul dupa el, evident cu fluctuatiile datorate business cycle. Daca ne uitam pe metodologia de calcul a PIB potential cu ajutorul functiei de productie vedem unde trebuie actionat: capital, forta de munca si productivitatea factorilor de productie. Rata de cresterea a capitalului, populatia care este apta de munca si rata ei de activitate, somajul si nr de ore lucrat, TFP-ul , etc sunt elemente care definesc PIB potential. Daca nu apar modificari in bine nu avem nicio sansa.
    Una peste alta, nu putem vorbi de cresteri salariale fara sa avem si cresterea productivitatii muncii, in aceeasi masura.. as recomada un studiu al International Labour Organization, “Global Wage Report 2012/13 Wages and equitable growth”
    http://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/—dgreports/—dcomm/—publ/documents/publication/wcms_194843.pdf
    Pana cand nu vom fi pe aproape de productivitatea medie in UE nu vom fi pe aproape nici cu salariile…este practic imposibil. Ori asta nu se face nici de azi pe maine si nici cu credite foarte scumpe. Si mai ales nici cu “tragerea” lichiditatii de catre stat ( sa ne gandim doar ca M3 este undeva la 230 mld iar statul a “capturat” vreo 30 mld doar in primele luni ale anului). Sunt multe elemente de care nu ati tinut seama.

    • Ardan spune:

      Cea mai simpla si mai rapida cale de a creste productivitatea este micsorarea bazei de raportare, id est micsorarea populatiei de ˝capita˝ inactivi (copii, tineri in perioada de studii, someri, batrani).Este cea mai rapida cale pe termen scurt.Practic, pentru o crestere rapida pe hartie a productivitatii este suficient sa se nasca din ce in ce mai putini copii, sa emigreze cat mai multi tineri elevi si studenti si sa moara cat mai multi batrani.Productivitatea, daca acesta e scopul, creste fulgerator pe termen scurt prin simpla micsorare a bazei de raportare.Pe termen lung efectele vor fi exact invers..Discutii pur teoretice.Trendul depopularii si imbatranirii populatiei deja a fost declansat si nu mai poate fi stopat nicicum.Dimpotriva, toate masurile economice aplicate pe nemestecate vor accelera tendinta.Romanii vor disparea ca diplodocii sau pterodactilii, proces care se intampla chiar acum…
      Se spune ca un dinozaur avea conexiunile si procesele cerebrale atat de incete incat daca l-ai fi impuscat in inima ar mai fi trait inca vreo cateva minute, timp necesar ca informatia ca e mort sa-i ajunga la creier.Cam asa si cu discutiile astea.Purceaua deja-i moarta in cotet dar informatia inca nu le-a ajuns romanilor la creier.Pana atunci, continuati sa discutati despre sexul ingerilor.

      • Mircea Modan MirceaM spune:

        Nu-i deloc asa cum spuneti. Prodiuctivitaea inseammna productia obtinuta pe unitatea de forta de munca (ore sau salariat). GDP/capita nu este un indicator de productivitate (scuze pentru greseala)-capita aia sunt midyear population, si nu forta de munca activa. Trebuia GDP/ angajat, salariat, persoana activa…
        Dupa mine cea mai corecta abordare este euro/ora de munca…prin PPS distorsionam …asta era ideea.
        Asa ca acei inactivi nu modifica cu nimic productivitatea, pentru ca nu sunt luati in calcul. Dar ei conteaza la GDP/capita…care este cel mai vehiculat indicator.

        • Doru V. Cojoc spune:

          Domnule MirceaM,
          “Prodiuctivitaea inseammna productia obtinuta pe unitatea de forta de munca (ore sau salariat)”spuneti dumneavoastra si, indubitabil, aveti dreptate. Dar “productivitatea scazuta” nu li se datoreaza salariatilor. Un om are o limita pe care nu o poate depasi – capacitatea lui de munca. Deservind un utilaj productivitatea lui este egala cu productivitatea masinii. Este bataie de joc sa il acuzi de lisa de productivitate, sa-i dai bani putini – deoarece nu produce mai mult – cand de fapt utilajul face parte din preistoria bransei si ” nu duce” ! Iar utilajul este al proprietarului. Proprietar care este mai castigat sa dea salarii mici decat sa cumpere utilaje de mare productivitate la costurile actuale. Pentru a mari productivitatea ai nevoie de masini performante, iar ca sa le cumperi ai nevoie de bani ieftini – termene lungi de rambursare, dobanzi mici etc. De ce banii sunt scumpi e un alt subiect care, insa, ar merita o dezbatere. Pana atunci ar fi bine sa se inteleaga ca salariatul este transformat in “acarul Paun ” al productivitatii si propriul vinovat pentru micul lui salariu in modul cel mai grosolan posibil.

          Cu stima, Doru V. Cojoc

          • Mircea Modan MirceaM spune:

            Da…si nu. In primul rand eu nu am victimizat/acuzat pe nimeni. Nici angajatul…nici patronul.Asta este sitauatia… nici patronii romani nu sunt capitalizati cum trebuie, nici creditele nu sunt ieftine, nici angajatii nu sunt puturosi, dar nici superpregatiti (ba chiar imi aduc aminte ca un studiu preciza ca in Romania se munceste cel mai mul raportat la EU, ca nr de ore. Muncim mult cu rezultate slabe…asta e.). Cuplabilizarea patronilor ca nu maresc productivitatea , fara capital propriu sau atras este la fel de paguboasa ca si cuplpabilizarea angajatului ca nu lucreaza suficient de “bine” . Ca sa nu mai spun ca exista si teorii mai noi, cum ca poate sa apara si un efect secundar, cresterea TFP poate duce la diminuarea numarului de ore de munca…ar creste somajul. Sau invers..ca somajul si criza detrmina o crestere aTFP. Un studiu interesant gasiti aici
            http://www.astrid.eu/La-produtt/Studi–ric/IMF_Productivity-or-employment_wp_03_05_13.pdf
            Exista alt indicator, mai complex, care se numeste productivitate multifactoriala, MFP, care “leaga” capitalul, forta de munca, consumul intermediar , tehnologia…etc Practic acest indicator da masura productivitatii “totale” .
            Ideea este ca problema salariilor este altundeva, nu exista o conspiratie a statului sau a patronlior pentru a exploata salariatul care are o productivitate suficient de mare ,bla, bla.
            Mai degraba este o slaba identificare a problemelor, atat macro, cat si micro, implicit necunoasterea solutiilor. Si asa ne dam cap in cap , patroni, angajati, politruci sau mai stiu io ce.

            • Un prieten spune:

              Statul resursofag are in domenii esentiale si numai dubla calitate: actor si reglementator. Urmarea consta in prestatii deficitare cu costuri enorme, pe de-o parte iar contribuabilii ( atat in calitatea de generatori ai plusvalorii cat si in cea de beneficiari si finantatori ai prestatiilor statului) sunt lipsiti de motivatia unei activitati corecte si performante, ca reactie de respingere a mediului creat de stat, pe de alta parte. Este necesara schimbarea politicilor care au produs efectele dezastruoase pe care le resimtim cu altele care sa fie acceptate de catre marea majoritate. Trebuie sa plecam de la micro pe o scara suficient de larga care sa permita efecte macro pozitive. In conditiile in care economia gri/neagra reprezinta ponderi de ordinul zecilor de procente orice rationament macro risca sa se gaseasca departe de realitate. Politicile cu potential de revigorare trebuie asumate cu responsabilitate si curaj si sa fie atotcuprinzatoare si coerente/convergente. Cu o putere care detine 70% din legislativ si executivul integral si care dupa indelungi sfortari intelectuale ia o masura minora ca efect (reducerea pretului unei paini de cca 10bani), miorlaind/scrasnind ca nu detine intreaga putere nicio sansa. Predecesorii astora nu au fost cu mult mai capabili, este nevoie de o noua clasa politica.

  17. Ardan spune:

    Nu-i deloc asa cum spun despre depopulare si imbatranirea populatiei? Ba este exact asa cum spun.Romanii se indreapta inexorabil spre extinctie si-si acompaniaza ultimul mars printr-un cor de chiote, palavre si chiraieli.
    In ceea ce priveste productivitatea si calitatea vietii:productivitatea muncii se poate exprima nu doar prin 2 formule.Tinand cont ca productivitatea se exprima in functie de GDP iar acest indicator se poate exprima prin 3 metode diferite (abordarea prin indicatori de productie, de venituri sau de cheltuieli), atunci productivitatea se poate exprima de fapt in 6 variante.Discutii despre sexul ingerilor, se poate demonstra orice..
    Ce nu mai trebuie demonstrat este tendinta de imbatranire a populatiei si evolutia demografica spre extinctie, ca diplodocii.
    Drum bun, populatie trista dar plina de umor involuntar pana si pe ultimul drum.

  18. Mircea Modan MirceaM spune:

    Fenomenul de imbatranire nu este doar la noi. Diferenta insa este ca altii iau masuri iar noi nu.
    De ex, in Germania se discuta despre pensionara la 69 de ani…ca sa nu mai spun despre somajul la 64 de ani. Obama angajeaza un “moscodel” de 74 de ani la IRS, care are mandat vreo 5 ani, adica pana aproape de 80…nu asta e problema, imbatranirea populatiei este un fenomen normal…dar care trebuie luat in sema la stabilirea varstei de pensionare. Noi avem cei mai tineri pensionari din Europa (dupa varsta efectiva de pensionare) si datorita unor categorii”speciale” care au profitat de populismul “restructurarilor” nesfarsite , al pensionarilor de “boala”,etc.
    Dar discutia era despre altceva…productivitatea este un indicator care are la numitor ora munca, salariat…o “chestie” care reprezinta “munca”, si nu capita “aia” care nu munceste iar la numarator are outputul, productia..pe care o putem exprima in ce vrem noi (euro, masini, otel, nasturi, GDP…fctie de ce vrem sa spunem si despre cine, ce). asa ca imbatranirea nu afecteaza productivitatea. In schimb afecteaza bugetul asigurarilor sociale, deficitul bugetar…ba chiar si PIB-ul. In articol se sugera altceva …cat de mici sunt salariile la privat, desi productivitatea e la jumatate, ca se tine artificial costul cu munca jos pentru a atrage bla, bla..si cat de bune sunt salariile babane la stat. Bleah.

    • Ardan spune:

      # MirceaM ˝asa ca imbatranirea nu afecteaza productivitatea˝
      Gasiti la liber tone de studii despre influenta demografiei asupra productivitatii.Si invers.Indrazniti sa cautati si sa cititi.
      #˝ Noi avem cei mai tineri pensionari ˝
      Nu.Aveti cel mai mare surplus de populatie din Europa.Depinde cum pui problema.

  19. Paul Butoi spune:

    @Cetatean
    Statisticile din SUA / iulie 2010 dau cumva si cifre absolute ?
    Gen ” veniturile din dividende ale celor 1% care detin 83% din capitalul societatilor comerciale din SUA au fost de …. mld. dolari ” .
    Daca am avea cifra asta , am afla cat ar putea reveni – concret – fiecaruia din cei afectati de inegalitatea sociala ( 300 milioane de cetateni americani care nu sunt milionari ? ) si am vedea daca redistribuirea ar rezolva – in Realitate – problema inegalitatii .
    Cifra asta ar putea confirma teoria progresista care sustine ca inegalitatea provine – in principal – din repartitia incorecta a bogatiei .
    Sau nu .
    Michael Moore este si el unul din cei 7,8 milioane ( de milionari ) din USA , nu ?

    • Cetatean spune:

      Urmatoarele date statistice au un statut similar “cifrelor absolute”:

      - 61% dintre americani traiesc de la un salar la altul.
      - Mai mult de 40 milioane de americani au nevoie de tichete pentru alimente (“food stamps”, asigurate de stat, nu de societati comerciale) pentru a-i ajuta pe oamenii cu venituri mici sa-si cumpere alimente.
      - Aproximativ 21% dintre copiii din USA traiesc SUB LIMITA SARACIEI !
      - 43% dintre americani au contribuit (economisit) cu mai putin de 10.000 dolari pentru pensie (au alt sistem de pensii).
      - In ciuda crizei economice, numarul milionarilor din SUA a crescut cu un “procent enorm” (“whopping percent”) de 16%, ajungand la 7.8 milioane (milionarii reprezinta 2,5% din populatia SUA, care este de 308 milioane).

      http://tinyurl.com/muydca8

      P.S. Spui ca “Michael Moore este si el unul din cei 7,8 milioane ( de milionari ) din USA”. Asta este manipulare. Adevarul unor afirmatii nu depinde de persoana care le face. In filmul Sicko (93% recenzii pozitive), Michael Moore prezinta statistici, stari de fapt, exemple din lumea reala (nu “teorii” mincinoase justificative).

      https://en.wikipedia.org/wiki/Sicko#Critical_reaction
      http://sickothemovie.com/checkup/
      http://www.youtubevideo.ro/sicko-2007/

      • Paul Butoi spune:

        Am inteles .
        Michael Moore este un milionar bun , iar parerile lui nu pot fi puse la indoiala pentru ca el este detinatorul adevarului absolut .
        Pentru mine ” Adevarul ” este o notiune relativa ( subiectiva ) care reflecta perceptia ( intelegerea , interpretarea ) pe care fiecare din noi o are asupra ( o da ) ” Realitatii ” ( care este unica ) .
        ” Adevarul ” meu va diferi intotdeauna de ” Adevarul ” lui MM , pentru ca eu nu traiesc in USA , nu sunt milionar in dolari , nu-mi castig existenta practicand o profesiune in care succesul financiar este determinat de simpatia publicului fata de ideile pe care le sustii – de asta eu nu sunt tentat sa sustin ideile care plac majoritatii .
        Marturisesc ca nu ma impresioneaza procentele mari ) de aprobare a opiniilor lui MM ; am constatat ca majoritatile nu au intotdeauna dreptate .
        Cifrele puse in discutie sunt relative , pentru ca reprezinta procente din intreg ; ele pot fi interpretate divers , in functie de dispozitia fiecaruia :
        - cei mai multi oameni traiesc de la un salariu la altul ; aici exista si o componenta culturala importanta ( a economisirii – ex. Japonia , Coreea de Sud )
        - 40 de milioane din 308 milioane inseamna cam 13% ; nu stiu – este mult , este putin – poate ar trebui comparat cu indicele global ( totusi , USA sunt doar o tara , nu am auzit sa pretinda ca sunt Raiul pe Pamant si – din pacate – saracia face parte din Realitate )
        - 2,5% proportia milionarilor intre cetatenii USA inseamna 1 din 40 – daca raportam la populatia activa , probabil ca se duce spre 1 din 25 ; mie nu-mi pare o situatie rea
        - faptul ca oamenii care au nevoie primesc tichete pentru alimente este mai curand un lucru bun , arata ca exista solidaritate sociala
        Tocmai pentru a elimina ( pe cat posibil ) interpretarile subiective , am intrebat despre cifra absoluta ; eu zic ca doar asa am afla daca problema se poate rezolva prin redistribuire .
        Inteleg ca ideea egalitatii este mult mai atractiva decat ideea responsabilitatii personale , care presupune efort / competitie ; si mie imi surade ideea de a primi ceva gratis , nu fac parte dintre cei care ar fi in situatia de a da .
        Am o rezerva majora doar in ceea ce priveste posibilitatea de transpunere in Realitate a ideii , pentru ca nu am inteles de unde ar urma sa primesc ( cine ar munci pentru mine si cat timp ar putea dura asta ) .
        Un prim pas ar fi sa aflu ( prin comparatie ) ” cat ” as putea sa primesc ; de aceea am intrebat despre cifra concreta din USA , care – sigur – trebuie raportata la venitul minim / mediu .
        Cred ca saracia poate fi depasita prin educatie / invatare , in scopul integrarii pe piata muncii – prin efort personal , cu sprijin material total din partea societatii ( statului ) ; nu cred ca stimularea / cultivarea resentimentelor oamenilor ajuta la diminuarea saraciei .

        • Cetatean spune:

          Obicei tipic romanesc: orice om de buna credinta care citeste statistica prezentata mai sus vede ca situatia este “neagra” iar tu vrei sa ne demonstrezi ca este “alba” (apeland la sofisme).

          Vad ca nu iti place Michael Moore si consideri ca statistica (“Adevarul”) este o notiune relativa. Atunci hai sa vedem ce spune CIA (sper ca este mai de incredere, chiar si pentru tine):

          “Indexul GINI este folosit pentru a compara inechitatea in diferite tari: Statele Unite au unul dintre nivelurile cele mai ridicate ale inechitatii printre tarile cu dezvoltare similara. SUA se situeaza la acelasi nivel cu Uruguai, Nicaragua si Venezuela, potrivit CIA”.

          http://en.wikipedia.org/wiki/Income_inequality_in_the_United_States#International_comparisons

  20. Dedalus spune:

    Nu avem nici o strategie si nici nu cred ca vom avea.

    Nici buna, nici proasta, in nici un fel.

    Niste dorinte si comparatii adunate cu furca si botezate “strategie” nu au nici o legatura cu o strategie adevarata.

    N-aqm invatat sa tot modificam o lista de cumparaturi absurd, pe care o numim cand “strategie”, cand “program de guvernare” cand mai stiu eu cum. In realitate sunt doar prostii adunate sub diverse titluri, kilograme de hartie tiparite cu bazaconii.

    Cum ar fi o strategie adevarata?

    O pagina A4 in care obiectivele sa fie obiective, prioritatile – prioritati si masurile- masuri…

    Adica, ar trebui sa stim ce vrem.

    Deocamdata nu stim.

  21. Oeconomul spune:

    Faceti urmatoarele erori
    – comparati eronat productivitatea romanesca (care este 50% media UE fiindca e exprimata la paritatea puterii de cumparare PPS, cum este normal) cu salariul mediu romanesc ca procent din media UE (care este 25% exprimat in euro la cursul de schimb, deci nu la paritatea puterii de cumparare, pentru ca la paritate este tot cam 50%, cum e de asteptat);
    – spre deosebire de afirmatiile dvs, salariul minim in Ro ca procent din salariul mediu (sau PIB/loc) e comparabil cu multe tari din zona, dar ceva mai mic ca in Franta/Marea Britanie; in ce priveste salariul mediu, discrepanta fata de alte tari dispare total (vedeti mai jos)

    Haideti sa facem comparatia corect:

    1. Salariul minim ca procent din salariul mediu
    0.52 United Kingdom
    0.57 France
    0.4 Spain
    0.45 Portugal
    0.5 Greece
    0.32 Slovakia
    0.41 Hungary
    0.5 Poland
    0.36 Romania
    0.36 Bulgaria

    2. Salariul minim ca procent din PIB/loc
    0.55 United Kingdom
    0.5 France
    0.37 Spain
    0.49 Portugal
    0.55 Greece
    0.41 Slovakia
    0.46 Hungary
    0.47 Poland
    0.38 Romania
    0.39 Bulgaria

    3. Salariul mediu ca procent din PIB/loc
    0.95 United Kingdom
    1.13 France
    1.07 Spain
    0.93 Portugal
    0.92 Greece
    0.78 Slovakia
    0.88 Hungary
    1.07 Poland
    0.95 Romania
    0.93 Bulgaria

    Concluzie:
    Dupa cum se vede salariul minim romanesc are o pondere ceva mai mica din PIB/loc decat in Franta si Marea Britanie; ca sa aiba aceeasi pondere ar trebui sa fie de 1050-1150 ron in loc de 800 ron.

    Aceasta discordanta insa dispare cand e vorba de salariul mediu. Practic atat in Romania si cat si in Marea Britanie (de exemplu) salariul mediu net anual e aproximativ egal cu PIB/loc. In Romania PIB/loc nominal este 6000 euro iar salariul mediu anual 5800; in Marea Britanie, PIB/loc 29000 euro iar salariul mediu 2750 e. Nimic surprinzator, deci.

  22. Oeconomul spune:

    [AM CORECTAT PUTIN DATELE DE MAI SUS, IMI CER SCUZE PT ERORI]
    Haideti sa facem comparatia corect:

    1. Salariul minim ca % din salariul mediu
    55 United Kingdom
    51 France
    41 Spain
    51 Portugal
    58 Greece
    44 Slovakia
    45 Hungary
    44 Poland
    37 Romania
    40 Bulgaria

    2. Salariul minim brut ca % din PIB/loc
    52 United Kingdom
    57 France
    40 Spain
    45 Portugal
    50 Greece
    32 Slovakia
    41 Hungary
    50 Poland
    36 Romania
    37 Bulgaria

    3. Salariul mediu brut ca % din PIB/loc
    96 United Kingdom
    111 France
    98 Spain
    88 Portugal
    85 Greece
    72 Slovakia
    91 Hungary
    113 Poland
    98 Romania
    91 Bulgaria

    Concluzie:
    Dupa cum se vede salariul minim romanesc are o pondere ceva mai mica din PIB/loc decat in Franta si Marea Britanie; ca sa aiba aceeasi pondere ar trebui sa fie de 1050-1150 ron in loc de 800 ron.

    Aceasta discordanta insa dispare cand e vorba de salariul mediu. Practic atat in Romania si cat si in Marea Britanie (de exemplu) salariul mediu net anual e aproape egal cu PIB/loc. In Romania PIB/loc nominal este 6000 euro iar salariul mediu brut anual 5700; in Marea Britanie, PIB/loc 29000 euro, iar salariul mediu 27500 euro. Nimic surprinzator, deci.

  23. Oeconomul spune:

    CONTINUARE LA ANALIZA DE MAI SUS
    Haideti sa facem o comparatie in puterea de cumparare exprimata in sandwichuri big Mac (puterea de cumparare in alte produse e mai precisa, dar e mai greu de facut)

    minim salariul minim brut anual
    mediu salariul mediu brut anual

    ROMANIA
    big Mac 2.1 euro
    minim 1040 sandwichuri big Mac
    mediu 2760 sandwichuri
    PIB/loc 2860 sandwichuri

    PORTUGALIA
    big Mac 2.9 euro
    minim2330 sandwichuri
    mediu4560 sandwhichuri
    PIB/loc 5180 sandwichuri

    FRANTA
    big Mac 3.6 euro
    minim 4760 sandwichuri
    mediu 9260 sandwhichuri
    PIB/loc 8350 sandwichuri

    MAREA BRITANIE
    big Mac 2.9 euro
    minim 5780 sandwichuri
    mediu 9550 sandwhichuri
    PIB/loc 9980 sandwichuri



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Victoria Stoiciu


Victoria Stoiciu

Victoria Stoiciu a absolvit Facultatea de Ştiinte Politice din cadrul SNSPA. A publicat articole de specialitate în revista Dilema Veche, pe platforma CriticAtac si in Romania Li... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)