Afluxul de fonduri UE a avut o contribuţie majoră la atenuarea impactului crizei asupra economiei poloneze, mai blândă decât în celelalte ţări europene. De fapt, se estimează că Polonia a fost singura ţară din UE ce a atins creștere economică in timpul crizei, cu o rată de creştere anuală a PIB, conform raportului Ministerului Dezvoltarii Regionale, de aproximativ 1,5% – în 2009. Totodată, conform Oficiului Naţional de Statistică, in 2010, rata economică de creştere a fost cea mai bună din Europa, 3,9 %. Această creştere anuală a avut un impact asupra alegerilor din 2011 şi a permis, pentru prima dată după 1989, re-alegerea pentru un alt mandat de 4 ani a partidului pro-european de centru-dreapta al prim-ministrul Donald Tusk. Pentru Polonia este o premieră faptul că partidul de guvernământ câştigă alegerile şi acest lucru are o valoare mai mare, deoarece s-a întâmplat în timpul crizei economice. Politicile promovate de guvernul Tusk au asigurat o creştere economică neîntreruptă, o scădere a deficitului şi un control ferm asupra datoriei publice și au convins electoratul polonez să-i dea un vot de încredere. Putem afirma că unul din succesele politicilor guvernului Tusk se bazează pe gradul ridicat de eficienţă ȋn absorbţia fondurilor europene. Stabilitatea şi voinţa politică de a atinge acest nivel ridicat de absorbţie au jucat un rol important ȋn acest sens.
Polonia 2004-2006
Spre deosebire de România, Polonia a beneficiat încă din 2004 de fondurile europene, datorită faptului că au devenit membri UE mai devreme cu aproape trei ani (la 1 mai 2004). Potrivit unui document elaborat de Paweł Churski de la Institutul socio-economic de Geografie şi Managementul Teritoriului din Poznan, progresele înregistrate în absorbţia de fonduri structurale în perioada 2004-2006 ar trebui să fie evaluate pozitiv, valoarea totală a cererilor depuse plasând Polonia pe a treia poziţie în rândul noilor state membre, în spatele Slovaciei şi Republicii Cehe. Polonia a menţinut un nivel mediu de absorbţie în primii doi ani de la aderarea la UE, beneficiind de sprijin în valoare de aproape 6 miliarde de euro, corespunzătoare la 68% din totalul fondurilor alocate pentru perioada 2004-2006, depăşind Slovacia şi Republica Cehă. În plus, trebuie subliniat faptul că programe precum Programul Operaţional Regional şi Resurse Umane, care au avut proiecte cu valoare mai mică şi al căror proces de punere în aplicare a fost descentralizat şi a avut loc la nivel regional, au constituit practic cea mai bună utilizare a fondurilor UE, ceea ce s-a întâmplat şi în cazul Programului Operaţional Regional din România.
Peste 75.000 de proiecte au obţinut co-finanţare până la sfârşitul anului 2006, potrivit unui document emis de către Ministerul Dezvoltării Regionale din Polonia. Faptul că infrastructura a fost programul cel mai accesat a creat un mediu favorabil pentru dezvoltarea economiei poloneze. Aceasta a condus la o îmbunătăţire semnificativă a pieţei forţei de muncă, prin crearea de noi locuri de muncă, care s-au cuplat cu modificări pozitive în structura sectorială a economiei (scăderea ponderii agriculturii şi creşterea sectoarelor industriei şi al serviciilor).
Unităţile teritoriale de auto-guvernare (provenite din procesul de descentralizare), au fost cel mai mare grup de beneficiari ai fondurilor UE. Comunele au fost promotorii proiectelor europene, beneficiind de infrastructura de bază. Pe lângă administraţia publică, care acoperă 74% din beneficiari, finanţarea UE s-a bucurat de mare interes şi în sectorul de afaceri, conform aceluiaşi document.
Pentru perioada 2007 – 2013, Programele Operaţionale au fost construite astfel încât activităţile întreprinse să se completeze reciproc, complementaritatea având loc între programele operaţionale la nivel naţional şi programele operaţionale regionale. Specialiştii polonezi care s-au ocupat de elaborarea şi negocierea documentelor de finanţare cu Comisia Europeană au realizat după prima perioadă de finanţare 2004-2006 următorul fenomen: creşterea disparităţilor regionale apare în acelaşi timp cu creşterea economică adusă de fondurile UE. De aceea, aceștia au negociat cu Comisia Europeană un pachet special pentru fiecare regiune (16 Programe Operaţionale Regionale) şi au proiectat un program special pentru estul Poloniei, programe care sunt mult mai focusate pe nevoile regiunilor şi care ar trebui să creeze posibilitatea de a accelera dezvoltarea şi a reduce disparităţile dintre regiunile poloneze.
De ce a devenit Polonia un exemplu de bune practici pentru perioada 2007-2013 ?
Poloniei i-au fost alocate pentru perioada 2007-2013 68 de miliarde de euro din fonduri europene, dar întregul pachet depăşeşte mai mult de 100 de miliarde de euro, având în vedere puterea de co-finanţare a guvernului polonez. Polonia a fost în măsură să distribuie cea mai mare parte a sumelor la care a avut acces semnând deja contracte pentru 65% din fonduri, iar restul au fost alocați pentru proiecte majore. Succesul polonez se traduce prin 600 km de de cale ferată, autostrăzi, şi investiţii masive în educaţie, IT, sănătate, conform ministrului Dezvoltării Regionale din Polonia.
În 2008 şi 2009, criza economică globală a afectat Europa şi efectele ei negative s-au simţit, de asemenea, în Polonia. În aceste condiţii guvernul polonez a decis să crească rata de absorbţie a fondurilor europene. Însă cheltuirea acestor fonduri presupune un proces de gestiune laborios ce presupune de asemenea verificări înainte, în timpul şi după punerea în aplicare a proiectului. Guvernul polonez, prin intermediul politicilor sale şi a efortului instituţional a dovedit că este capabil să facă acest lucru în mod eficient. Polonia a utilizat eficient banii europeni, iar acest rezultat se reflectă în creşterea economică din timpul crizei. Guvernul de la Varşovia a păstrat cu atenţie echilibrul dintre fondurile UE şi fondurile naţionale de co-finanţare din buget. Problemele de co-finanţare a proiectelor au fost rezolvate cu succes spre deosebire de cazul României. Plăţile pentru proiectele europene au fost efectuate integral de la bugetul central, aşeptând apoi rambursările din partea Comisiei Europene. Polonia a decis să accelereze procesul, prin efectuarea de plăţi în avans, nu numai pentru instituţiile publice şi autorităţile locale, dar de asemenea şi pentru companii private.
Potrivit Elzbietei Bienkowska, ministrul Dezvoltării Regionale, Polonia, a plătit în avans de la bugetul de stat, sume imense de bani, de aproape 7 miliarde de euro, din care 800 milioane euro au fost destinate companiilor private, pentru a putea co-finanţa proiectele câştigate. Banii au fost plătiţi în avans, astfel că proiectele au putut fi puse în aplicare. Plăţile au fost efectuate în rate. Prima tranşă a fost de 20%, după care beneficiarii demonstrau nivelul de progres în proiectul aprobat. Banii plătiţi în avans erau un stimulent important pentru majoritatea beneficiarilor de proiecte europene, ceea ce nu s-a întamplat şi în România. Programele operaţionale din Polonia, au fost create în aşa fel încât 60% din fondurile UE să fie direcționate către domenii precum inovare, educaţie, IT, învăţământul superior, dar şi pentru infrastructură, drumuri sau căi ferate. Fonduri importante au fost investite, de asemenea, în sănătate şi cultură. Printre alte priorităţi identificate în programele operaţionale poloneze, s-au numărat şi proiectele pentru promovarea de idei noi pe piaţă şi stimularea companiile inovatoare. Mai mult, o preocupare constantă a fost punerea în aplicare a programelor de capital uman finanţate prin Fondul Social European. În comparaţie cu alte ţări ale UE din „noul val”, guvernul polonez a creat programe destinate special pentru cinci dintre cele mai sărace regiuni din Polonia (Programul Operaţional Dezvoltarea Estului Poloniei) şi 16 Programe Operaţionale Regionale pentru fiecare dintre regiuniile NUTS II.
Următorul articol din această serie va trata punctual factorii care au condus la succesul Poloniei şi la o capacitate de absorbţie solidă a fondurilor europene, care i-au fost alocate pentru 2007-2013.
Articol aparut pe siteul Europuls
Europuls este o organizaţie non-guvernmentală formată din tineri români experţi în afaceri europene. Scopurile ei sunt îmbunătăţirea cunoştinţelor românilor despre Uniunea Europeană şi încurajarea unei mai bune comunicări despre România la nivel european prin schimburi de idei şi a celor mai bune practici. Europuls publică articole şi analize pe site-ul www.europuls.ro, organizează dezbateri, seminarii şi conferinţe.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Polonia nu si-a aruncat cetatenii peste bord, domnule.
Tara este o familie.
Nu toate familiile isi trimit copii la colt de strada ( la cersit, la prostituat, la sparleala,
la furaciune si la talhareala.
Romania a facut-o, si o face. Considerand conceptul „țara” ca pe conceptul „mama”
nu se poate spune despre Romania decat ca este o „mama degenerata”.
Nu cred sa fie copil care sa nu-si iubeasca mama, oricum ar fi ea, chiar si doar
pentru ca fara ea, el (copilul) nu era.
Dincolo de asta, a nu vedea (a refuza sa vezi) adevarul nu-ti va fi niciodata de folos
in indreptarea ta, continuand doar sa repeti o deformata traire.
Eu sunt in Spania de 10 ani. Polonezii intalniti (sau de care am stiinta) in aceasta
perioada incap sa ii numar pe degetele unei singure maini.
Nu conceptul „ban” il face pe conceptul „om” ci „fiinta umana” , daca ajunge sa-si
intruneasca conditia de a fi om in mod automat ajunge si la respirabilitate sociala.
fara intentzia de a reprosha ceva autorului,dar comparatziili cu Japonia,chiar Polonia nu cred sa ajute.alte tzari ar putea fi folosite ptr comparatie cu romanica.fitzi mai realishti.
pe scurt:chiar daca Polonia a avut comunistii ei,a avut totushi o dizidentza.si nu un an ,doi.acolo exista o contrapondere ptr comunisti
Comparatia nu e buna (din punctul de vedere romanesc) pentru ca incumba
„munca”, incumba „seriozitate”. Astea sunt lucruri pe care romanii, nu inseamna
ca nu le prefera (insa … altora).
Eu nu vroiam sa zic deloc ca nu e buna, ci ca trebuie sa ne uitam cu mult mai
profunda atentie, nu la „asemanare” cat la „diferenta”.
Avem de invatat de la polonezi. Dar … nu de la coroana ci … de la radacina
(a problemei).
Urmaresc de multa vreme evolutia Poloniei.Este de admirat, dar si in periada CAER,Polonia a avut un statut cu totul aparte.Explicatia este foarte simpla, foarte multi Polonezi erau in S.U.A si au putut prin educatia financiara deosebita suprapusa peste un patriotism de exceptie, sa participe la dezvoltarea Poloniei.Legaturile istorice deosebit de stranse dintre Romania si Polonia ar trebui revigorate, nu inteleg faptul unei indiferente reciproce.Legislatia deosebit de permisiva in privatizarea anumitor obiective economice deosebit de rentabile, fara efecte economice pozitive, practic un jaf, a dus in prezent la mari tragedii umane pentru o populatie foarte capabila, care s-a trezit peste noapte fara nici un mijloc de subzistenta.Poate si infintarea unei organizatii statale pentru sprijinirea IMM-urilor, cu o legislatie dura ,asemanatoare celei din mediul Bancar, pentru recuperarea creantelor din facturi neachitate ar fi benefica.
Comparatia cu Polonia nu ne avantajeaza nicicum. Polonezii sunt seriosi si mai sunt si catolici. Orice s-ar zice, calolicii din UE se sustin destul de mult intre ei. Noi suntem ordodocsi impreuna cu bulgarii si grecii si suntem la coada.
Dece nu merg bine fondurile europene ? Pai nu ne-a ajutat UE sa pregatim implementarea Fondurilor Structurale ? Nu ne-au dat ei bani pentru consultanta ? Consultanta nu a fost furnizata de firme occidentate ? Da, dar au dat bani pentru 7 contracte de consultanta la fiecare fond european cate un contract, cand se putea face un regulament unic. Aceeasi problema se intelege diferit la POSDRU, POS CCE, POS Mediu … , caci sunt 7 reguli diferite ! Iar ai nostrii profita din plin atat de slabiciunile reglementarilor cat si de incapacitatea / incompetenta AM-urilor. In plus, autoritatile de stat nu s-au inghesuit sa propuna proiecte cand au vazut ca se munceste mult, oficial, oamenii care le pregatesc si implementeaza nu castiga mai nimic iar sefii nu pot fura prea mult, asa cum isi doresc.
O situatie asemanatoare pare a fi cu Granturile oferite de Norvegia si SEE in perioada 20012-2017 (320 milioane Euro). Cu memorandum semnat in martie, oficialii romani nu sunt in stare sa aprobe 2 ordonante care reglementeaza utilizarea fondurilor si in baza carora s-a deschide contul bancar in care sa intre primii bani. Din pacate ministrul Leonard Orban nu are curajul sa dea un telefon la ministrii finantelor, economiei etc sa le zica „semnati odata ordonantele alea sa le aprobam in guvern”. Orban este cunoscut si apreciat mai mult la Bruxelles, dacat in tara. Ceilalti de la putere nu se agita caci stiu ca nu pot lua si ei ceva.
Asta e puterea in Romania si nu avem alti oameni capabili si cinstiti care sa doresca sa acceada la putere, caci ar fi imediat tavaliti in noroi.