Home » Administratie »Cultura »Opinie » Citesti:

Tezaur folcloric sau despre identitatea naţională şi Institutul Cultural Român

Ioan Stanomir iulie 5, 2013 Administratie, Cultura, Opinie
3 comentarii 981 Vizualizari

Departe de a fi întâmplătoare, campania de presă şi de ură ce a culminat, în vara anului 2012, cu decapitarea legislativă a ICR şi cu îndepărtarea lui Horia Roman Patapievici, Mircea Mihăieş şi Tania Radu a  reprezentat forma cea mai articulată şi virulentă a unei viziuni despre cultură şi identitate naţională. Majoritatea social-liberală responsabilă pentru lichidarea acestei instituţii nu a ezitat să îşi  marcheze ataşamentul faţă de un discurs ce se revendică de la izolaţionismul agresiv al stalinismului naţional. Apariţia domnului Andrei Marga   este, din acest punct de vedere, încununarea legică a unei evoluţii previzibile, spre a recurge la un jargon marxizant atât de familiar domniei-sale.

Ultimele săptămâni  ilustrează o nouă fază în această involuţie  a ICR, involuţie ce va culmina, probabil, cu reducerea  entităţii în cauză la o anexă a direcţiei de cultură din cadrul Ministerului de Externe. Dincolo de persoane, miza ţine de continuitatea  abordării ce priveşte ICR  nu ca  pe un mediator inteligent şi inovativ între piaţa culturală autohtonă şi spaţiul global, ci  ca pe un instrument,docil, al politicii de propagandă a statului  român. Ori o politică de propagandă nu poate recurge decât la ingredientele familiare  neotradiţionalismului de extracţie comunistă- de la sarmalele zemoase până la  venerabilul costum naţional celebrat ca expresie a României eterne.  Din peisaj nu poate lipsi evocarea naiului străbun şi a credinţei naţionale, sub semnul ataşamentului faţă de patrie, popor şi conducători.

De aici, reapariţia unui discurs asupra României şi românilor pe care ICR, în noua sa structură juridică şi în noul context al algoritmului politic, este obligat să îl preia.  Rezervele faţă de experiment, faţă de ironie, faţă de diferenţă şi insolit, în materie culturală,  traduc această credinţă că  imaginea României în lume se poate construi pornind  doar de la cărămizile  previzibile ale dansului popular şi gastronomiei locale. Transformat în protector al românilor de pretutindeni, ICR devine  portavocea prin care această sinteză de triumfalism  găunos şi exaltare demagogică a fost ridicată la rangul de canon cultural. Drumul de la Asociaţia “ România” şi “  Tribuna României” din anii şaptezeci la  Institutul Cultural Român al anului 2013 este unul definit de loialitatea faţă de acelaşi set de valori.

În cele din urmă, destinul ICR este deja conturat, iar  speranţele de revigorare se cer temperate  de prudenţă. Tutelat de  Senat,  ICR nu mai poate aspira la independenţa rebelă de dinainte. Cuminţirea intelectuală este parte din regula jocului.  Normalizarea îşi urmează cursul ei implacabil.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "3 comments" on this Article:

  1. DanielT spune:

    Exact.
    Un ICR caloferizat autohton(diferit de ICR-ul anterior prea avangardist după gustul intelighenţiei ro) era proiectat noul vehicul de influenţă şi cucerire mondială pe măsura ambiţiilor unor naţii, după ce vechiul model de influenţă prin parohii din ce în ce mai izolate în societăţi din ce în ce mait ateiste a eşuat.

  2. Dioan spune:

    Dupa atatea experiente tragice prin care au trecut popoarele Europei, ar fi timpul ccondamnarea faptelor de incitare la ura, antrenare a unor grupari sociale, etnice, rasiale impoptriva altora, uzitate de unele grupari (atat din Romania cat si din alte parti ale globului) cred ca si-ar avea locul in orice Constitutie europeana.

  3. Dioan spune:

    Dupa atatea experiente tragice prin care au trecut popoarele Europei, ar fi timpul ca faptele de incitare la ura, antrenare a unor grupari sociale, etnice, rasiale impoptriva altora, uzitate de unele grupari (atat din Romania cat si din alte parti ale globului) sa fie condamnate in Constitutie.
    De altfel incepand de la un anumit nivel (mineriada din 1990 poate fi un exemplu) aceste fapte sunt considerate Crime impotriva umanitatii.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Ioan Stanomir


Ioan Stanomir

Profesor de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, specializat în domeniul dreptului constituţional. Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)