joi, martie 28, 2024

TGV București-Constanța: o părere critică

A trecut ușor prin presă faptul că se încep demersurile pentru realizarea unei linii de mare viteză – TGV – pe direcția București-Constanța. Nu discut partea politic-economică legată de faptul că ne apropiem sau nu de China – nu sunt un specialist în relații internaționale. Vreau însă să se discute despre riscurile din punct de vedere al disparităților de dezvoltare în lungul acestei rute București-Constanța și despre efectele la nivel de poli urbani.

Când s-au demarat cu trâmbițe lucrările la Autostrada Soarelui tot poporul a fost pe culmile entuziasmului. Faptul că ordinea lucrărilor a fost lipsită de logică nici măcar nu mai conta.

Despre calitatea lucrărilor nu prea mai avem ce să vorbim – rezultatele se văd azi după uz intens. Ideea a fost simplă: începe lucrările și fiecare guvern mai inaugurează câțiva kilometri până ajungem la Constanța. Ignorăm că acum e plină de gropi, că zonele dedicate serviciilor sunt dezolante și probabil riscante la ore târzii, sau că telefoanele dedicate situațiilor de urgență sunt aproape inexistente – dar avem firmă de securitate care patrulează!

Efectele transportului de viteză mare între două puncte

Încerc să revin. Nu vreau să pară că am o problemă cu realizarea autostrăzii, aceasta era necesară și legătura este una binevenită. Cu toate astea în realizarea acestei autostrăzi au fost ignorate principii de bază care fac referire la unele efecte, care de altfel s-au și manifestat: tunnel effect și shadow effect.

Primul este rezultatul unirii a două puncte printr-o cale de transport de mare viteză, rezultatul fiind traversarea teritoriului dintre cele două fără a realiza absolut nici un fel de descărcare voită traficului în acest teritoriu. Pe scurt, folosim autostrada doar ca să ajungem de la București la Constanța și cam atât.

Cel de-al doilea efect, reprezintă efectul de „sugativă” al unei linii de transport de mare viteză asupra teritoriului pe care îl traversează din punct de vedere socio-economic. Populația și capitalul vor părăsi teritoriul despre care discutăm, datorită îmbunătățirii accesului spre cele două puncte extreme de interes economic, în cazul nostru București și Constanța și datorită lipsei de oportunități ca rezultat al primului efect.

În concluzie autostrada se comporta dacă doriți ca o rigolă de drenaj în care se scurge toată apa (populația și capitalul) și care are doar două sifoane de scurgere (București și Constanța).

Iată cum dorința de a fluidiza un trafic sezonier duce la efecte socio-economice pe tot parcursul anului.

Le TGV

Recunosc că am invidiat întotdeauna căile ferate vestice. Permit o mobilitate extraordinară pe parcursul unei singure zi. Chiar citind cu nostalgie despre perioada 1850-1930, mă gândeam că o linie de tren București-Constanța ar putea permite pelerinajele de tip vechi, în care vara ne mutăm la mare, până la urmă Bucureștiul ar fi la doar două ore distanță. Ar putea renaște stilul de viață boem dar cu aromă de secolul 21. Cu toate astea lucrurile nu stau chiar așa.

Dezvoltarea liniei TGV pe direcția București-Constanța trebuie susținută cu o strategie pe termen lung, care să includă și aspectele socio-economice și de mobilitate menționate mai sus. Pe lângă cele menționate, mobilitatea la nivel local va urma un pattern de congestionare. De ce? Pentru că deversarea traficului de persoane-pasageri se va face tot pe vechea infrastructură. Dacă estimăm un număr de aproximativ 350 de persoane pe garnitură de tren, la 2-3 curse pe zi, am putea ajunge la undeva la 750-850 de pasageri pe zi (în condițiile în care trenul nu va fi ocupat la capacitate maximă) – estimarea s-ar putea să fie greșită cantitativ dar mi-o asum în contextul exemplificării pe care doresc să o fac.

Legătura Constanța litoral nu este tocmai una fericită – traficul fiind greoi. Fie cu trenul, fie cu microbuzul/autobuzul traficul acesta se va transfera pe drumul național 39 și calea ferată care se oprește în Mangalia.

În București transferul traficului este similar ca efect, cu mici avantaje din punct de vedere al transportului public la nivel de oraș. Însă transportul spre vest se va face în continuare pe aceleași linii și cu aceleași trenuri cu viteze jalnice.

Aș mai adăuga un detaliu tehnic (cu impact economic), și anume că introducerea de trenuri TGV presupune realizarea unei noi căi ferate și nu modernizarea celei vechi. Trebuie considerate două aspecte. În primul rând trenurile necesită un anume tip de infrastructură, și raze de curbură mult mai mari – cu toate că în cazul acesta drumul va fi probabil relativ drept. În al doilea rând, nu este recomandat ca trenurile TGV să circul pe aceleași linii cu trenurile clasice datorită pericolului legat de mișcarea aerului și efectul acestuia la trecerea în paralel cu trenurilor obișnuite.

În concluzie, despre ce modernizare vorbim domnilor?

Distribuie acest articol

22 COMENTARII

  1. Ce mai imi „place” sistemul nostru centralist ..
    Iar isi trag miticii cale rapida de acces intre Bucuresti si Constanta..asa cum au facut si cu autostrada soarelui..
    Bai…Europa e spre Vest ..terminati o data infrastructura si autostrazile spre vest, spre Europa!
    Bine ca Transilvania dosr baga la buget…ca sa se faca investitii in sud si in moldova..
    Incet incet o sa ne saturam ..

    • Exact cum Germania are nevoie de România în UE, ca să aibă unde să-și vândă produsele second-hand, unde să-și deschidă magazine Real, Kaufland, Metro și Selgros și unde să-și înființeze fabrici de componente auto, tot așa are și Transilvania nevoie de Moldova pentru mână de lucru ieftină și pentru a-și vinde produsele.

      Problema României nu sunt provinciile sărace, problema României e centralizarea excesivă, în care toți banii merg la București. Descentralizarea fiscală ar permite Transilvaniei să se dezvolte mai mult pe banii proprii, dar independența față de România ar face-o o țară de mâna a 7-a, mai rău decât Slovacia sau Croația de azi. Există motive obiective pentru care țărilor mari le merge mai bine decât țărilor mici, iar Bavaria, de exemplu, nu se consideră sufocată de landurile mai sărace și nu visează la secesiune. Și Transilvania totuși nu e Bavaria, oricât vă place dvs.să credeți.

  2. Vedeti ca tocmai ati postat un articol despre vizita presedintelui Chinei in Franta si incheierea de contracte de 18 miliarde cu francezii. Francezii iau primit cu toate onorurile posibile si le-au pupat si mana chinezilor.
    Acum cand francezii fac asta bravo lor si trebuie urmat exemplu occidentului dar cand romanii fac exact acelasi lucru e de rau, e de caca si suntem comunisti.
    Asa e cand ideologia te indeamna sa miniti si apoi te incurci in propriile minciuni.
    Poate ar trebui sa reamintesc unora ca de exemplu pe vremea imperiului Otoman nemtii care erau mai aproape faceau afaceri cu turcii si vindeau arme si romanilor si turcilor. Drept urmare la batalia de la Podul Inalt au murit intr-o singura zi 8000 de romani taiati de turci cu sabii nemtesti. Si la Plevna de exemplu turcii aveau niste pusti nemtesti foarte performante pe care le-au folosit cu efecte devastatoare contra romanilor.
    Deci in concluzie romani SA NU FACET AFACERI CU RUSII SI CHINEZII CA VA MOLIPSITI DE COMUNISM. Lasati toate afacerile banoase cu rusii si chinezii pe mana francezilor, nemtilor, englezilor etc. ca ei nu se molipsesc de comunism.

    • @interesul. Poate exista interesul RO, inafara cifrelor? Daca da, devine doar orgoliu sau capriciu.
      Linia TGV va costa 11 MILIARDE de USD. TGV transporta doar persoane asa ca recuperarea investitiei [plus dobanzi] se face doar prin numarul de pasageri si prin tariful perceput.
      Daca suma incasata zilnic nu acopera recuperarea investiei + cheltuieli curente + intretinerea liniei, atunci BUGETUL va trebui sa acopere diferenta.
      Adica sa platesc eu taxe suplimentare pentru un orgoliu sau un capriciu? sau le platesti TU si pentru mine?

    • Cred ca glumiti cu privire la interesul Romaniei si comparatiile facute.
      Dati exemplul Frantei care a incheiat contracte de 18 miliarde euro in China si sunt foarte bucurosi. E normal fiindca acele contracte presupun ca Franta vinde ceva Chinei, pentru fluxul invers nu e nevoie de contracte la nivel guvernamental. In cazul nostru e vitavercea.
      Cat despre sabiile nemtesti de la Podu Inalt sper ca Merkel nu e vinovata pentru chestia asta abominabila.

      Despre TGV in sine mi se pare o idee demna de Kafka. Pentru un litoral de nici 100 km, cu un sezon de aproximativ 3 luni o astfel de linie este ca tichia de margaritar. Nici Bucurestiul nu e Paris si nici Constanta nu este Nisa. Asta in conditiile in care un drum cu trenul pana la Oradea dureaza 12 ore. Inca o idee fantasmagorica a actualilor guvernanti care se pare ca vor sa faca totul sa nu se atinga cumva de fondurile europene de dezvoltare din care, dupa cate stim. sansele de furt sunt foarte slabe si comporta riscuri mari.

    • 1) Felul in care se scrie „iau” nu tine de intelectualitate, tine de gramatica elementara. Ai scris „iau” legat pentru ca, prin alegere sau nu, esti analfabet.
      2) Nu ai niciun fel de dreptate, ti-au demonstrat diverse persoane mai sus acest lucru. Nu am nimic impotriva investitiilor chinezesti dar o cheltuiala de 11 miliarde de USD este complet deplasata pentru transportul turistilor pe litoral. As prefera sa se utilizeze fondurile europene de dezvoltare nu pentru ca nu imi plac investitiile chinezesti, imi plac, ci pentru ca fondurile europene de dezvoltare sunt nerambursabile. Se pare ca facem tot ce putem sa nu primim bani degeaba. In rest, desigur, orice alta investitie a Chinei m-ar bucura.

  3. Stimate AFG, o linie feroviara Bucuresti – Constanta de mare viteza ,ar trebui sa faca parte dintr-un proiect generos;ceva de genul Viena _Budapesta ( normal ) Bucuresti -Constanta ( via Timisoara ,Arad). Vorbim de o constructie independenta. Ce inseamna asta pentru „viteza de lucru” autohtona,in sensul punerii in „opera” a unui proiect,asa cum ne prezentam acum , nu are rost sa discutam. Depolitizarea este necesara daca se doreste modernizarea tarii. Daca se va continua asa,vom fi cei mai tari la proiecte si mai ales „discursuri despre dorinte”.

  4. Cu tot respectul, discutia despre „tunnel effect și shadow effect” mi se pare ridicola intr-o tara ca Romania.
    Daca ati uitat cumva, „contractul” pentru 8,7km din A3 s-a licitat in Aprilie 2013 si SE ESTIMEAZA ca va incepe lucrul in SEPTEMBRIE 2014. Da, e vorba de o portiune impresionanta de 8,7km si nu, inceperea constructiei efective n-a fost intarziata de contestatii in tribunale ci de lipsa banilor.

    Constructia unor linii feroviare rapide (TGV) in Romania e absolut ridicola avand in vedere ce mizerii de linii avem acum, comportamentul angajatilor din CFR Calatori (management si nasi deopotriva) si mai ales cronica lipsa de bani.

    Desi politicienii au tendinta sa anunte intentia „de a discuta” tot felul de proiecte aberante iar pentru cei din PSD e singurul lucru pe care stiu sa-l faca intr-o tara in care majoritatea votantilor vor paine si circ, oamenii ar trebui sa se abtina de la „discutii serioase” despre sus numitele „proiecte”.

    Dupa umila mea parere, cred ca apa curenta si canalizarea pentru toate orasele( si Bucurestiul intra in lista) si satele din Romania ar fi un proiect mai necesar si mai realist.

    • Ridicolă e cam exagerat. Mă uit la Ialomița și Călărași unde numai ridicolă nu e situația. Nu putem nega efectele date de autostradă în această zonă.

      Referitor la infrastructură, m-am gândit de multe ori că o soluție ar fi introducerea pe piață a mai multor firme de transport feroviar care să concureze între ele pentru pasageri. Poate unu-altul o mai pune mâna să și repare ceva.

  5. Nu-i vorba de nici o modernizare (poate doar cresterea vitezei medii a trenurilor din RO de la 44 la 48 km/ora). E limpede ca-i vorba de vesnica sifonare de bani (MULTI!!!) in buzunarele unor indivizi abjecti, care prospera de vreo 25 de ani incoace. Observatiile din articol sint extrem de pertinente (vizind si A3 – alta mostra de-a face orice „de mintuiala” sau, si mai limpede, „ca-n RO”), dar ele nu vor clinti nici un neuron (din cei oricum extrem de rasfirati) din configuratia cervicala a politrucilor nostri, pretinsi… politicieni.

  6. „Aș mai adăuga un detaliu tehnic (cu impact economic), și anume că introducerea de trenuri TGV presupune realizarea unei noi căi ferate și nu modernizarea celei vechi.”
    In primul rand, TGV nu este acelasi lucru cu un tren de mare viteza. TGV-urile sunt garnituri de trenuri de mare viteza folosite in Franta. In Germania e ICE, in Japonia Shinkansen, in Rusia e Sapsan, in Spania AVE.
    In al doilea rand, nu toate trenurile de mare viteza merg pe linii dedicate(fara trafic de marfa si trenuri regio) ci doar o mica parte. Cele mai multe linii dedicate sunt in Japonia si Franta, dar atentie TGV-urile merge si pe linii normale(evident ca vitezele de circulatie sunt mai mici undeva pe la 250 km ora).
    In al treilea rand, daca linia Bucuresti-Constanta ramane in forma actuala si nu devine o linie dedicata trenurilor de mare viteza trebuie sa vedem ce se intampla. Pornim de la exemplul rusilor care au legat Moscova de Sankt Petersburg prin intermediul trenurilor Sapsan(Siemens) s-a observat ca trenurile de marfa si cele regionale au intarzieri mari din cauza faptului ca Sapsanurile au prioritate. Concluzie: un tren de mare viteza da peste cap traficul de marfa si traficul trenurilor personale, iar pe Bucuresti-Constanta din cate stiu e trafic de marfa serios.

    • Folosirea denumirii de TGV mi-o asum. Am împrumutat-o din titlurile din presă.

      Eu făceam referire în principal la faptul că oricum infrastructura prezentă nu are cum să suporte acest trafic.

      Aveți mare dreptate în privință îngreunării traficului. Tocmai de asta cred că va fi linie paralelă, din păcate pe distanța asta nu îmi pare fezabilă.

    • Trenurile de tip TGV merg numai pe linii dedicate.

      Nu confunda cu trenurile express de prin lumea civilizată care merg intr-adevar repede. Nu sunt probleme sa mearga cu 120-150 la ora. Cu o linie bine intretinuta si locomotivele noastre de la Craiova merg fara probleme cu 120 la ora. Numai ca linia e vraiste la noi si la viteza aia ar sari de pe sina.

      Noi nu avem nevoie de TGV avem nevoie de refacerea liniilor in toata tara, pentru ca trenul sa poata lua locul masinii pentru transport de persoane.

      Un TGV intre Bucuresti si Constanta nu foloseste nimanui. Ma intreb daca exista vreun studiu la cati pasageri se asteapta. Cati oameni vor merge zilnic intre Bucuresti si Constanta mai ales ca biletul nu va fi ieftin? Cati turisti in sezon? Sezonul e scurt. Plus, cum se remarca in articol, daca n-am infrastructura in jur, ma voi duce la Constanta tot cu masina, pentru ca in concediu vreau sa ma simt bine si nu am de gand sa am de a face cu nenorocirea transportului in comun din Constanta. Si mai departe, ca turist, o sa stau numai pe plaja? Nu. Daca vreau sa merg prin jur cu ce merg? Deci e musai sa-mi iau masina, ca degeaba merg cu TV-ul pina la Constanta, daca acolo e nenorocire.

      E un proiect din care baietii de la guvernare au sesizat posibilitatea de a se incasa niste comisioane grase. Daca e rentabil sau nu, daca foloseste la ceva sau ba, nu intereseaza pe nimeni. Ca bugetul plateste. Adica din banul luat de la bizonul care votează ca vitelul!

      • @ fefe
        „The newest high-speed lines allow speeds of 320 km/h (199 mph) in normal operation: originally LGVs were defined as lines permitting speeds greater than 200 km/h (124 mph), revised to 250 km/h (155 mph). Like most high-speed trains in Europe, TGVs also run on conventional tracks (French: lignes classiques), at the normal maximum speed for those lines, up to 220 km/h (137 mph). This allows them to reach secondary destinations or city centres without building new tracks all the way, reducing costs compared to the magnetic levitation train solutions in Japan and China, for example, or complete high-speed networks with a different gauge from the surrounding conventional networks, in Spain and Japan, for example.”
        Din punctul meu de vedere, liniile de mare viteza reprezinta viitorul transportului feroviar. Din cate am inteles este vorba de dezvoltarea unei linii de mare viteza care sa lege Viena de Constanta. Bucuresti-Constanta e prima parte care va fi construita si va fi linie dedicata(linie noua) deoarece cea existenta a fost modernizata cu fonduri UE(probabil va ramane pentru marfa si personale). Linia ar deveni rentabila doar daca leaga macar Budapesta de Constanta asa doar Bucuresti-Constanta nu se merita(o linie de mare viteza trebuie sa acopere o distanta mare). Si inca ceva trenurile de mare viteza nu sunt in concurenta cu automobilul personal ci cu avionul. Ca idee: un tren care sa aduca turistii austrieci si maghiari pe litoralul romanesc suna bine.

  7. Despre TGV Bucuresti – Constanta, o parere…economica!

    Temerile autorului sint absolut nejustificate, iar in descifrarea a ceeace se afla dincolo de aceasta ,,cale ferata” si alte ,,chinezarii politice”, trebuie sa plecam de la situatia generala a Guvernarii.
    1.Pemierul nu este un ,,tehnocrat”, vehiculind opinii si ipoteze economice, scrise pe ,,genunchi” de consilieri, functie de ,,cererea” de sezon, conjunctura electorala si economica.
    a.Asta toamna, agricultura (buna) a oferit o crestere economica substantiala, prognozindu-se cifra de 2-2,5 pe 2013.A aparut imediat constatarea economistilor, ca in ciuda cresterii economice, incasarile la buget scad.Concluzia? Cresterea economica este ,,manarita” pentru a da bine electoral si social, in timp ce caderea economica continua, dovedita prin scaderea si anul acesta, cu 12 miliarde a incasarilor la Buget din TVA, profit, etc.
    b.Acum iata ca vin chinezii sa faca o linie de mare viteza, pentru ce?Pentru o zona in care exista calatori in perioada 15 mai – 15 septembrie la mare, dar in acelasi timp, lumea se indreapta spre zona bulgareasca de vacanta, de vara?Cine poate investi, in transportul ,,ocazional”, de vara, unde nu se poate recupera investitia niciodata?
    c.In 2012, in perioada alegerilor, Guvernul ,,facea” 250 de mii de noi locuri de munca anual, crestere economica de 3-4 la suta pe an, investitii de 12 miliarde de Euro anual, un record economic absolut, lipsit de proiectele nationale concrete care sa-l sustina, ,,topit” apoi dupa alegeri in vesnica pomenire ,,politica” electorala.
    S-a mai vorbit, ca si acum, de constructia hidrocentralei la Tarnita, a unei termocentrale in Gorj de chinezi si multe altele, dar in timp ce consumul de curent scade si nu poate fi exportat, cine poate investi in Romania? Probabil ca sistematic, consilierii Premierului au dispozitia de a construi viziuni si ,,proiecte” de a se ,,reconstrui” economic (teoretic) Romania de catre chinezi si in viitorii ani ai guvernarii Ponta!Odata ce nu se misca nimic in economie, trebuie ca macar ,,propaganda” sa produca petardele economice, care sa faca cumva auzita politic, existanta Guvernului si a Romaniei, altfel cazuta in stagnare si esec general
    Daca ne gindim bine, economic, in lipsa unui proiect national de ,,reconstructie economica si industriala”, cine investeste punctual, fara a mai putea recupera vreodata banii alocati?

  8. „Cred ca glumiti cu privire la interesul Romaniei si comparatiile facute.
    Dati exemplul Frantei care a incheiat contracte de 18 miliarde euro in China si sunt foarte bucurosi. E normal fiindca acele contracte presupun ca Franta vinde ceva Chinei, pentru fluxul invers nu e nevoie de contracte la nivel guvernamental. In cazul nostru e vitavercea.”
    Va inselati amarnic si dati dovada ca nu intelegeti cum se invarte lumea. Traim in capitalism deoarece principala sursa de putere este capitalul-BANUL. Ghici cine are un execedent bugetar imens ani la rand adica munti de bani lichizi in dolari (capital- valuta forte) cu atat mai pretiosi cu cat traim in vremuri de criza? CHINA!. China cumpara tot ce poate cumpara si investe peste pot pe planeta acesti bani lichizi care dispune deoarece stie ca in scurt timp dolarul va intra in tocatorul inflatiei si muntele de dolari isi va pierde puterea de cumparare rapid. China a cumparat sau incearca tot ce este de vanzare si are valoare intrinseca in Franta, SUA, Madagascar, Grecia (vezi portul Salonic) etc. etc.
    Citat din hotnews „Joi, ministrul chinez al Comertului, Gao Hucheng, a cerut Frantei sa „faciliteze mai mult in plan legislativ prezenta investitorilor chinezi”, in Franta .” Bineinteles ca vor lasa si pe francezi sa exporte cate ceva oricum Franta are un deficit de 26 miliarde anual in relatiile cu China. Dar asa se deschide poarte chinezilor cu muntii de bani sa cumpere proprietati, afaceri, brevete etc. in Franta la preturi de criza.
    Cat despre sabiile nemtesti de la Podul Inalt bineinteles ca tot nu ati inteles esentialul si ati bagat-o la deruta pe doamna Merchel. Ideea de baza era ca occidentalii pretuiesc banul (capitalul) mai mult decat aburelile cu democracy, freedom, law etc. Capitalul si banul mai presus de orice. Turcii erau la portile Vienei iar occidentalii se gandeau la profitul pe care il puteau scoate iar pe noi ne indemanu sa luptam cu turcii fara nici un ajutor material doar pe baza de abureli propagandistice. Iar noi ne lasam prostiti sa nu facem afaceri cu rusii cu chinezii ca sa le ramana francezilor si nemtilor toate afacerile profitabile pe piata rusa si chineza. Sa va spun un lucru garanta 100%. Daca Stefan cel Mare in loc sa lupte cu turcii isi unea armata lui cu a lor si impreuna jefuiau, incendiau si pradau jumatate de Europa noi am fi acum mai bogati si europenii ar vorbi cu noi cu infinit mai mult respect.
    Iar unii romani cu pretentia de intelectuali chiar au pus botul la propaganda prin care se incearca scoaterea in mod necinstit a Romaniei din competitia pentru banii rusi si chinezesti.

  9. Franta a semnat acorduri comerciale in valoare de peste 18 miliarde de dolari(si francezii privesc ca o mare victorie acceptarea de catre China a importurilor de salamuri si sunci traditionale frantuzesti) si noi continuam sa strambam din nas,de parca a cumpara sau a vinde in China insemna ca gata,chinezii ne vor impune linia lor politica.,mai rau ca in Tibet.
    Bocitoarele de serviciu din mass media romaneasca ar trebui mai intai sa se gandesca cate piete importante am pierdut prosteste,jucand cartea pollitically correct acolo unde numai noi ne incapatinam sa ne aratam muschii aparand prosteste valorile democratiei ,asta in timp ce marile democratii isi spuneau in sinea lor bine mersi ca idiotii de romani au ales sa ii pedepseasca pe cei din Iran,Iraq,Africa neagra,America Latina,facandu-si catrafusele si eliberand cote de piata aiurisante.
    Ca sa revenim la subiectul in discutie,China are cea mai mare retea de mare viteza din lume ,iar pe ea circula nu trenuride jucarie,ci trenuri produse de Siemens,Bombardier,japonezi in colaborare cu intreprinderile chinezesti;a nega evidentele inseamna multa rea credinta.Nimeni nu ne impiedica sa asiguram printr-o competitie corecta realizarea unui proiect fundamental pentru Romania de maine;suntem in stare?Aici este intrebarea majora.
    Locurile comune si gugumaniile economice abunda,din pacate in articolul prezent.
    Ss negi rolul primordial in dezvoltarea teritoriala al unei retele de transport moderne(asiminand,de exemplu o autostrada cu o conducta din care nu poti iesi decat pe la capete este una dintre acestea,dar ele abunda) este cel putin dovada unui grav defect de gandire.
    Orice proiect economic este in primul rand rodul unei analize detaliate a nevoilor ,capabilitatilor si beneficiilor generate de punerea sa in practica.
    A discuta despre o linie de mare viteza Constanta-Bucuresti este o alta imensa gugumanie.
    Romania are in primul rand nevoie de racordarea la reteaua europeana de mare viteza care la ora actuala se termina in Ungaria,fortand iesirea din provincialismul la care par a ne condamna politicienii in goana dupa cai verzi pe pereti si formatorii de opinie.
    Pentru informarea autorului,la ora aceasta distanta Bucuresti Constanta poate fi parcursa in maxim 2h:30;de ce nu se intampla totdeauna asa,asta este cu totul alta poveste unde borfasii isi dau mana fara jena cu politia si politicienii care se intorc pudic cu spatele ,nu care cumva sa le tulbure activitatea hotilor care actioneaza in bande organizate,in vazul tuturor.Despre” linia asta de mare viteza”insa nu vorbeste nimeni…..

  10. Sa luam de exemplu: o călătorie cu TGV Paris – Tours , 232 km, 1h13m costa minim 25 E cu biletul cumparat cu o luna inainte ajungand la minim 35 E.
    Distanta Bucuresti- Constanta pe calea ferata este de 226 km, putem considera un pret de 25 E si un timp de 1h15m.
    Distanta Bucuresti – Constanta pe autostrada : 230 km , 2h30m , cost 230kmx7lx5.80lei=93.38lei+13 lei taxa pod = 106.38lei=23.64 euro
    Acestea sunt preturile unei singure calatorii , o singura persoana. Asta inseamna ca o familie de 3 persoane va plati la tren aproximativ 3×25=75 euro + cheltuieli de transport de si pana la gara. Pentru o calatorie cu masina va cheltui tot 23.64 euro (aprox 8 euro / persoana).
    Putem discuta de navetisti Constanta – Bucuresti? Cat ar costa? 25E x 2 (dus-intors)x20 zile = 1000 E/luna . Sa presupunem ca ar exista abonamente , tot ar ajunge la 500e/luna!
    Se pune intrebarea: este fezabila o cale ferata de mare viteza pe o distanta atat de scurta? In cazul unei investitii private, investitorii vor reusi sa-si recupereze investitia si sa scoata profit? Putin probabil. In general, in toata lumea liniile mare viteza acopera distante mari iar companiile care le opereza sunt de stat , puternic subvenționate ( vezi cazul SNCF ) iar infrastructura este realizata din fonduri publice.
    Ne putem astepta la posibil scenariu in care banii sunt dati de la buget fara proceduri de licitatie, unei companii chineze, care nu va reusi sa le termine deorece nu va putea respecta normele si standardele europene in constructii, siguranta, etc, si totul se va termina cu un scandal de coruptie la nivel inalt? Sigur ca nu.
    Calea ferata Bucuresti – Constanta a fost reabilitata din fonduri europene , a costat 900 mil euro si teoretic asigura o viteza de 160km/h. Banii au fost cheltuiti degeaba, deorece statul roman nu poate asigura securitatea traficului ( hotii fura sina fara ca autoritatile sa reactioneze, desi se vehiculeaza ideea ca la mijloc ar fi interesul transportatorilor rutieri).
    Nu ar fi logic sa aducem intreaga infrastructura feroviara la niste standarde de siguranta si confort la media UE de exemplu si apoi sa studiem oportunitatea unor lininii de mare viteza?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Alexandru F. Ghita
Alexandru F. Ghitahttp://alexghita.eu
Alexandru F. Ghiță (MA, Dipl., MeRSA). Consultant și cercetător independent în domeniul planificării spațiale europene. Absolvent al Facultății de Științe Sociale, Departamentul de “Town & Regional Planning” din cadrul Universității din Sheffield (MA in Town & Regional Planning), și al Facultății de Urbanism (Dipl.) din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”. Membru al Regional Studies Association și al Registrului Urbaniștilor din România. Blogger @ the European Spatial Planning Perspective

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro