Home » Administratie »Media / Tech » Citesti:

“Transformarea digitală ca prioritate naționala”

Laurentiu Stelea ianuarie 15, 2020 Administratie, Media / Tech
17 comentarii 1,037 Vizualizari

Prolog

Suntem în prag de an nou 2020, anul în care se închid foarte multe din strategiile administrației publice (ca o paranteza aș dezvolta strategii in raport cu perioadele de finanțare ale Uniunii Europene, iar ca o altă paranteză despre câte strategii ați auzit că au fost analizate și monitorizate) și ne întrebăm iarăși cum vom face ca digitalizarea pe care am declarat-o prioritate națională să funcționeze…

Lucrurile in opinia mea sunt foarte simple cu transformarea digitala :

Să stii CE trebuie făcut ? Să stii cum trebuie făcut? Să stii CU CINE trebuie făcut?

Cu alte cuvinte livrabile, structuri, oameni… si multe legi: unele schimbate, altele rescrise, unele scrise de la 0

În primul rând ar trebui să cădem de acord că vorbim de un termen forțat, intrat barbar în limba română cum a intrat și mai vechiul informatizare. Dicționarele limbii române contemporane nu produc rezultate satisfăcătoare cu privire la noțiunea digitalizare. Multe persoane folosesc chiar noțiunea de digitizare total necorespunzătoare.

Venită pe filiera engleza [1] am putea sa admitem că digitalizarea/transformarea digitală este o regândire a proceselor din administrația publică[AP] prin introducerea tehnologiei informației si comunicațiilor[TIC].

Întrucât actualul Guvern, deși minoritar, și-a asumat o reformă cu privire la guvernanța/ guvernarea (alt termen forțat) transformării digitale in România am să fac o analiza din care să reiasă CE, CINE, CUM etc. Bineînțeles ceva la nivelul unui individual interesat de fenomen.

Guvernul trebuie să asigure următoarele funcții obligatorii (funcțiile nu le-am inventat eu, decât unele) în rest :

A. Definire Politici publice, strategii, programe, proiecte

B. Coordonare Politici publice, strategii, programe, proiecte

C. Implementare Politici publice, strategii, programe, proiecte

D. Suport Politici publice, strategii, programe, proiecte

E. Administrare și execuție sisteme informatice, portaluri, hub-uri interoperabilitate

Cum o facem? Ce mandat acordăm? Ce atribuții ? este arta fiecărui guvern de a guverna…deci ceea ce va face guvernul cu prezenta analiză nu mai este în puterile mele de persoană individuală. Spun guvernul pentru ca de data aceasta am sa trimit prezentul material ca o propunere de îmbunătățire a activității de digitalizare pe adresa Secretariatului General al Guvernului – Agenția de Digitalizare.

Introducere

Pentru a evita subiectivismul articolelor anterioare care proveneau în mare parte din analize proprii am să folosesc în prezentul articol o metodologie de evaluare solidă elaborată de către o organizație care stabilește cadre de evaluare, politici, bune practici etc.

Voi folosi in analiză un cadru instituțional foarte bine conturat de către o organizație extrem de matura si am numit aici OECD/OCDE [3] :

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) este o organizație internațională care lucrează pentru a construi politici mai bune pentru o viață mai bună. Scopul nostru este să modelăm politici care favorizează prosperitatea, egalitatea, oportunitatea și bunăstarea pentru toți. Ne bazăm pe aproape 60 de ani de experiență și idei pentru a pregăti mai bine lumea de mâine.”

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică care a stabilit un întreg cadru de evaluare care poate fi folosit și prin autoevaluare, bune practici și recomandări

In OECD Digital Government [4] guvernul poate găsi un sprijin foarte important, în mare parte îl voi ajuta eu. :

Principiile „de autoevaluare de mai jos ilustrează tipul de politici și practici pe care guvernele le întreprind la diferite niveluri de maturitate în utilizarea TIC.”

Aceste rezumate oferă o bază pentru identificarea caracteristicilor cheie ale țărilor care au atins stadii de dezvoltare timpurii, intermediare și avansate pentru fiecare principiu, precum și practicile și politicile care ar trebui luate în considerare pentru a progresa punerea lor în aplicare.”

Inițial am vrut să fac același tip de analiză ( cu orientare spre stadiul in care suntem : timpuriu, intermediar sau avansat ) din considerente editoriale am renunțat.

Fiind vorba de 12 principii care sunt tratate foarte detaliat am să împart analiza în două părți distincte aceasta apărând în două episoade. Mai jos principiile pe care se bazează autoevaluarea.

1. Deschidere, transparență și incluziune

2. Implicare și participare la elaborarea de politici și elaborarea de politici și furnizarea de servicii

3. Crearea unei culturi bazate pe date în sectorul public

4. Protejarea vieții private și asigurarea securității

5. Conducere și angajament politic

6. Utilizarea coerentă a tehnologiei digitale în domeniile politicii

7. Reglementari- Cadru eficiente de organizare și guvernare pentru coordonare

8. Consolidarea cooperării internaționale cu alte guverne

9. Dezvoltarea cu claritate a „cazurilor de afaceri”

10. Consolidarea capabilităților de gestionare a proiectelor TIC

11. Achiziționarea de tehnologii digitale

12. Cadrul legal și de reglementare

* *

*

Caracteristicile generale ale autoevaluării :

  • Putem afirma că în medie suntem în stadiul intermediar de adoptare a TIC ca filozofie in guvernare digitală
  • Multe din elementele analizei , livrabilele necesare sunt însă numai formale, adică făcute pentru a fi (pentru ca sunt cerute de către Comisia Europeană sau alt partener)
  • Lipsește coerența și consistența în folosirea TIC
  • Lipsește cu adevărat aderența leadership-ului guvernamental la fenomenul guvernării digitale
  • Nu învățăm din lecțiile trecutului
  • Nu punem punctul pe i

În urma autoevaluării vor rezulta livrabile importante si elemente de structura pe care le voi numi directorate. Ele vor fi indicate în text și reprezintă concluzia autorului de îmbunătățire

Pentru mine jocul este similar unei matrice rol- responsabilitate iar acest articol o sa fie o simulare in care vreau sa implic câți mai mulți cititori. In anumite zone nu voi duce pana la capăt analiza, in altele vă voi invita sa contribuiți in comentarii.

In ceea ce urmează elementele puse in evidență prin bold italic rezultă din lectura directă OECD, în rest sunt contribuții proprii ale autorului (comentariile de stare de fapt, denumirea entităților etc.)

Analiza propriu- zisa

Principiul 1. Deschidere, transparență și incluziune

A. Stare de fapt

România analizată din acest unghi este relativ o tară care încearcă să fie integrată în valul pozitiv generat de Comisia Europeană însă totul pare formal și impus nu intrinsec sau venit din convingerea AP.

Principalele obiecții ale autorului vin din lipsa de proceduri și standardizare din legislație, lipsa de impunere a folosirii instrumentelor digitale în fluxul legislativ etc.

Spre exemplu am să spun că LEGEA nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public a reprezentat la momentul adoptării o revoluție în sine deschizând accesul presei și implicit publicului la ceea ce se întâmpla în interiorul administrației. Actual e un lucru care funcționează greoi și fără orizont.

În opinia mea întreaga legislație care descrie principiul 1, incluzând și cea a datelor deschise, trebuie rescrisă în contextul guvernării/ guvernantei digitale actuale și în litera și spiritul celei din țări europene deschise spre public.

In domeniul datelor deschise România este să spunem într-o poziție relativ onorantă (cu mulțumiri Radu Puchiu, Andrei Nicoară) existând esențialul pentru a sta cu fruntea sus lângă celelalte națiuni. Dacă însă compari ceea ce au realizat alții cel puțin la nivelul administrațiilor locale ne arată că suntem încă în urmă.

Astfel avem :

Relativ la legislație și digital ședințele de Consiliu General al Municipiului BUCUREȘTI sunt o ofensă adusă normalului.

În Uniunea Europeană EUROPA-Portalul de Date Deschise al UEPrima pagină

În Uniunea Europeană – Piata Unică Digitală

B. Revizuirea și adaptarea legislației. Adoptarea legislației noi :

LEGEA nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public

LEGEA nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică

LEGEA nr. 109/2007 privind reutilizarea informațiilor din instituțiile publice

ORDONANTA nr. 27 din 30 ianuarie 2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor

OG nr. 4/2010 privind instituirea INSPIRE

Etc.

Autorul stă la dispoziția persoanelor interesate cu elemente de legislație din celelalte state europene necesare a fi luate în discuție într-un proces de rescriere a legislației.

C. Politici si bune practici necesare conform OECD (livrabile, acțiuni, entități etc.)

  • Guvernul trebuie să ia în calcul regândirea transparenței tuturor proceselor, operațiunilor, informațiilor și datelor guvernamentale cu ajutorul tehnologiei digitale
  • Obținerea sprijinului leadership-ului guvernului pentru
  • Elaborarea Strategiei de Date Guvernamentale Deschise – Open Data Government
  • Elaborarea Strategiei de Social Media la nivelul administrației centrale cât si a cea
  • Elaborarea Strategiei de eliminare a Diviziunii Digitale și creșterea abilitaților digitale în cadrul general cât si al AP
  • Stabilirea unui standard „deschis implicit” cu privire la datele guvernamentale, cu excepții legale necesare pentru a proteja confidențialitatea și alte tipuri de informații sensibile
  • Etc.

D. Propuneri

Entități :

  • Directorat Legislație
    • Legislație deschidere, transparență incluziune
  • Directorat Planificare Strategică. Politici, Bune Practici, Strategii
    • Date Deschise
    • Digital Divide
    • Comunicare – Social Media
  • Directorat Parteneriate
    • Parteneriat intern cu comunitatea administrațiilor locale
  • Directorat administrare si execuție

Principiul 2. Implicare și participare la elaborarea de politici și elaborarea de politici și furnizarea de servicii

Am decis ca acest principiu sa îl las pentru a fi comentat de către publicul cititor în formatul utilizat în prezentul articol… și am să găsesc o cale de a premia efortul

Principiul poate fi găsit la link-ul asociat [8]

Principiul 3. Implicare și participare la elaborarea de politici și elaborarea de politici și furnizarea de servicii

A. Stare de fapt

Este punctul nodal al realizării dezideratului de interoperabilitate, date partajate, aplicarea principiului once- only. De altfel asta nu a putut face MCSI/MSI niciodată. Să strângă într-un loc datele guvernamentale, să proiecteze o Arhitectura Organizaționala (Enterprise Arhitecturi) . Dacă mă întrebați de ce nu a reușit am să răspund sincer că nu știu însă pot bănui ca daca a știut ce trebuie să facă nu a putut.

Ceea ce este uimitor este că nimeni nu înțelege că trebuie să existe o structură care să integreze și sa dea nota și startul transformării digitale.

Și așa a rezultat o Românei puternic insularizată cu insule care funcționează autonom (ANAF) , cu celelalte

În Uniunea Europeană – Piata Unică Digitală

B. Revizuirea și adaptarea legislației . Adoptarea legislației noi

Autorul stă la dispoziția persoanelor interesate cu elemente din celelalte state europene necesare a fi luate în discuție într-un proces de rescriere a legislației

C. Politici si bune practici necesare conform OECD (livrabile, acțiuni, entități etc.)

  • Elaborarea Strategiei de Date Guvernamentale
  • Elaborarea Infrastructurii de date naționale/Infrastructurii de informații naționale
  • Elaborarea Registrului Registrelor
  • Elaborarea Registrelor de baza (parțial realizata)
  • Elaborarea Ghidului si principiilor Portalului de Date National
  • Elaborarea unui Cadru National de Interoperabilitate real, practic și lucrativ(Hotărârea nr. 908/2017 pentru aprobarea Cadrului Național de Interoperabilitate)
  • Etc.

D. Propuneri

Entități :

  • Directorat Date Guvernamentale, Interoperabilitate
    • Infrastructura naționala de date
    • Registrul registrelor
    • Etc.
  • Directorat administrare si execuție
    • Administrare viitorului hub de interoperabilitate
    • Administrarea Portalului de date național
    • Etc.

Principiul 4. Protejarea vieții private și asigurarea securității

A. Stare de fapt

Să recunosc că nu este neapărat domeniul în care mă pot pronunța documentat și cu pertinență. Ultima data când studiasem subiectul lucrurile stăteau nefericit însă înțeleg că operaționalizarea CERT și integrarea in rețele CSIRT internaționale a fost un pas înainte .

Interacțiunea personala din 2016 când am avut cazuri de ransomware m-a pus pe gânduri.

Rămân în continuare circumspect cu privire la lipsa implementării unor standarde elementare cât și lipsa de training formal al forței de muncă din AP

În Uniunea Europeană European Union Agency for Cybersecurity

În Uniunea Europeană – Piata Unică Digitală

B. Revizuirea și adaptarea legislației . Adoptarea legislației noi

În opinia autorului legislația opozabilă trebuie reanalizată si făcută operabilă:

Hotărârea nr. 494/2011 privind înființarea Centrului Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică – CERT-RO – Guvernul României

Hotărârea nr. 584/2019 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 494/2011 privind înființarea Centrului Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică – CERT-RO – Guvernul României

Legea nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și sistemelor informatice – Parlamentul României

C. Politici si bune practici necesare conform OECD (livrabile, acțiuni, entități etc.)

  • Elaborarea unei Strategii de Securitate Cibernetică reale
  • Definirea de Programe de training privind securitate cibernetică și securitatea datelor personale destinată personalului din AP
  • Elaborare Strategie de atragere, dezvoltare și păstrare a abilităților tehnice necesare pentru a asigura securitatea și protecția datelor în guvernarea sistemele informatice naționale
  • Elaborare ghiduri- cadru pentru evaluarea a riscurilor și indicatori pentru protecția datelor, adică securitatea și confidențialitate
  • Elaborare si difuzare campanii de conștientizare și sensibilizare a publicului cu privire la riscurile emergente pentru securitatea datelor și confidențialitate
  • Elaborare programe- parteneriat cu sectorul privat pentru a colecta date (de exemplu, prin intermediul plaselor de miere și a altor instrumente) cu privire la incidente de securitate și încălcări de confidențialitate
  • Evaluare(audit) a activității: CERT, CERT-INT, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal [ANSPDCP]

D. Propuneri

Entități :

  • Directorat Planificare Strategică. Politici, Bune Practici, Strategii
    • Coordonare realizare Strategia Naționala de Securitate
    • Coordonare ghiduri- cadru pentru evaluarea a riscurilor și indicatori pentru protecția datelor, adică securitatea și confidențialitate
  • Directorat Resurse Umane – TIC in AP
    • Strategie de atragere, dezvoltare și păstrare a abilităților tehnice necesare pentru a asigura securitatea și protecția datelor în guvernarea sistemele informatice naționale
    • Programe training – Programe de training privind securitate cibernetică și securitatea datelor personale destinată personalului din AP

Principiul 5. Conducere și angajament politic

A. Stare de fapt

În ultimii 30 de ani digitalizarea/transformarea digitală a fost mereu pe agenda conducerii politice însă numai declarativ. De 20 de ani am avut digitalizarea/ transformarea digitală reprezentată la nivel de minister. Degeaba.

De data aceasta am văzut un puternic angajament atât al Președintelui Klaus Johannis cât și al premierului Ludovic Orban cărora le urez succes și cărora articolul de față le-ar putea servi.

Opiniile autorului de-a lungul timpului:

Nu avem o viziune la nivel guvernamental însuşită de decidenţii politici a ceea ce trebuie să fie E-guvernarea şi accesul la serviciile electronice (nu o strategie, o viziune);Octombrie, 2017 [9]

b.În opinia mea lipsa de guvernanță a condus la risipă mai precis guvernanța feudală a unei activități destul de exacte în ansamblul său…În acest articol este despre cum putem întări regulile și procedurile pentru a reduce discreționarul, corupția și risipa. Octombrie, 2017 [10]

În Uniunea Europeană – Piata Unică Digitală

B. Revizuirea și adaptarea legislației . Adoptarea legislației noi

Relativ la sensibilizarea conducerii la nivel central a guvernului cu privire la relevanța strategică a TIC ca element de bază al reformei sectorului public și a creșterii performanței (de exemplu, pentru a spori productivitatea, eficiența), eu as introduce un Mesaj al Primului Ministru privind transformarea digitală – obligatoriu de adresat comunității in primele 30 de zile ale mandatului in care să definească clar și coerent poziția față de digitalizare/ transformarea digitală și nevoile ei. Un mesaj clar în care își asumă programe, strategii, campanii și proiecte

Mai mult decât atât fiecare ministru sau conducător de autoritate/agenție ar trebui să publice o Declarație de Acceptare a Mandatului care să conțină si mesaje de înțelegere a priorităților de digitalizare/ transformare digitală.

Autorul stă la dispoziția persoanelor interesate cu elemente din celelalte state europene necesare a fi luate în discuție

C. Politici si bune practici necesare conform OECD (livrabile, acțiuni, entități etc.):

  • Entitate care să realizeze legătură între entitatea care coordonează unitar viziunea si strategia de transformare digitală si Guvern
  • Entitate care să angajeze guvernul la vârf și pe nivele de execuție
  • Evenimente organizate cu patronajul leadership-ului guvernamental
  • Etc.

D. Propuneri Entități

  • Directorat Parteneriate
    • Parteneriat cu conducerea guvernului – Prim Ministru
    • Parteneriat conducerea parlamentului

Principiul 6. Utilizarea coerentă a tehnologiei digitale în toate domeniile politico- sociale

A. Stare de fapt

Realitatea este că deși am avut un minister MCSI nu am avut niciodată nici o viziune centralizată nici pârghii pentru acest minister să influențeze strategiile sectoriale TIC în alte ministere nici faptul că aceste strategii există sau nu. De fapt fiecare entitate și-a gestionat resursele, datele și tehnologia așa cum a crezut de cuviință . Așa cum mă exprimam cu ceva timp în urmă am avut o guvernanță de tip feudal.

Avem o strategie- Strategia Naționala privind Agenda Digitala pentru Romania – 2020 – [11]„ aceasta fiind una dintre condițiile ex-ante impuse de Comisia Europeana pentru accesarea de către Romania a celor peste 30 de miliarde de euro fonduri structurale” , care apare că ar fi făcută în MCSI (realitatea este însă mult mai crudă)

In realitate după cunoștințele mele nimeni nu a monitorizat progresul acestei strategii.

României i-a lipsit 30 de ani de zile exact utilizarea coerentă și consistenta a tehnologiei digitale

Mondial există diverse moduri de realizare a conducerii activității de digitalizare/transformare digitală :

  • Minister de linie
  • Minister de linie si CIO
  • Autoritate independentă
  • Alta forma de organizare

Autorul a studiat aceste modele și poate afirma că important este mandatul și autoritatea /responsabilitatea pe care entitatea aflată în fruntea activității de digitalizare/transformare digitală le primește și nu neapărat forma pe care aceste structuri le ia

În Uniunea Europeană – Piata Unică Digitală

B. Revizuirea și adaptarea legislației . Adoptarea legislației noi

Autorul stă la dispoziția persoanelor interesate cu elemente din celelalte state europene necesare a fi luate în discuție

C. Politici si bune practici necesare conform OECD (livrabile, acțiuni, entități etc.) :

  • Viziunea centralizată, unitară, coerentă și consistentă a transformării digitale a administrației publice, strategiile sectoriale cât si celelalte strategii conexe
  • Analiza Strategiei Naționale privind Agenda Digitală pentru România 2020, și comparația cu rezultatele monitorizării realizate de către MCSI sau similar
  • Elaborarea noilor strategii sectoriale privind transformarea digitala – realizate în cadrul sectoarelor de către entități desemnate să facă acest lucru
  • Elaborarea Strategie Națională pentru Transformare Digitală 2021-2027 cu incorporarea strategiilor sectoriale cat si a celor conexe.
  • Înființarea unui directorat investiții TIC (funcție de coordonare) pentru a asigura decizii coerente privind investițiile și utilizarea TIC-urilor în sectorul public
  • Aplicarea mecanismelor Consiliului Tehnico- Economic – Hotărâre nr. 941 din 27 noiembrie 2013, însă pe baze reale și nu formale (finanțare paralela, etc.)

D. Propuneri Entități

  • Directorat Planificare Strategică. Politici, Bune Practici, Strategii
    • Coordonare realizare Strategie Naționala Transformare Digitala
    • Coordonare monitorizare Strategiei Naționale privind Agenda Digitală pentru România 2020
    • Coordonare realizare strategii sectoriale si conexe
  • Directorat Business Case, Analiza Investiții, Achiziții
    • Elaborarea analizelor tehnice, concluziilor privind finanțarea paralelă, etc.

(va urma)

Referinte

  1. What is Digitalization- https://www.igi-global.com/dictionary/it-strategy-follows-digitalization/7748
  2. OECD https://www.oecd.org/
  3. OECD Digital Government https://www.oecd.org/governance/digital-government/toolkit/self-assessment/
  4. Planul de Actiune Parteneriat date deschise -https://anabi.just.ro/docs/pagini/28/PLANUL%20NATIONAL%20DE%20ACTIUNE%202016-%202018.pdf
  5. Ghid de publicare al datelor deschise – http://ogp.gov.ro/nou/wp-content/uploads/2015/03/GHID-DE-PUBLICARE-A-DATELOR-DESCHISE_martie-2015.pdf
  6. Metodologie date deschise- http://ogp.gov.ro/nou/wp-content/uploads/2018/07/Metodologie-date-deschise_iulie2018.pdf
  7. Principiul 2. Implicare și participare la elaborarea de politici și elaborarea de politici și furnizarea de servicii – https://www.oecd.org/governance/digital-government/toolkit/self-assessment/self-assessment-principle-2.pdf
  8. România Digitală -Ultima oră http://www.contributors.ro/economie/episodul-2-romania-digitala-%e2%80%93-ultima-ora/
  9. Romănia Digitală- încotro http://www.contributors.ro/fara-categorie/episodul-3-28-de-ani-miliarde-de-euro-romania-digitala-incotro-partea-intai/
  10. https://www.comunicatii.gov.ro/agenda-digitala-pentru-romania-2020/

Referinte privind starea de fapt – Contributors

  1. Opinii despre proiectul cartii electronice de identitate . 15.08.2017
  2. O analiza si mai critica a Romaniei Digitale. 30.01.2018
  3. Idei de reforma Romaniei digitale. Partea intai 10.09.2018
  4. Idei de reforma a Romaniei Digitale, Partea a doua 12.09.2018
  5. Miliardele Ignorate si pierdute 20.05.2019
  6. Alfabetizarea Digitala 06.06.2019
  7. Analiza critica in urma propunerii de dezvoltare sisteme ANAF SI CNAS la Comisia de Prognoza
  8. Roboti si administratie publica 18.07.2019
  9. Smart City . Oras Inteligent 22.07.2019
  10. Lipsa de responsabilitate in activitatea de digitalizare 14.08.2019
  11. Smart City. Oras Inteligent 2 22.10.2019

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "17 comments" on this Article:

  1. Harald spune:

    Atât economia, cât și administrația statului, sunt mult prea complexe pentru a putea fi gestionate efectiv. Jordan Peterson povestea într-un interviu sau într-un podcast că a încercat să determine (ca însărcinare oficială) raportul dintre cheltuielile proprii ale serviciilor sociale (din toată Canada sau doar din Ontario, nu mai țin minte exact) și sumele care ajung efectiv la beneficiari. Sarcina s-a dovedit imposibilă, pentru că serviciile sociale nu sunt organizate nici măcar în Canada într-o manieră destinată a permite astfel de determinări :)

    Scopul real al birocrației și administrației este să-și conserve propria existență, să-și inventeze atribuții care să le justifice existența și funcționarea. Faptul că oferă și unele servicii utile e doar o consecință întâmplătoare, la fel cum mecanicii de locomotivă din România duc zeci de pachete la studenți :)

    Prin urmare, ”transformarea digitală ca prioritate națională”, dacă va fi adoptată, va fi adoptată pentru a cheltui bani publici și pentru noi angajări de rubedenii și amante în sistemul public. În practică, transformarea se va petrece de la sine abia când nu vor mai exista bani pentru dezmățul bugetar actual. Deocamdată există bani destui de cheltuit, deci nu se va transforma nimic în viitorul previzibil.

    • Laurentiu Stelea Laurentiu spune:

      In primul rand la multi ani…
      In al doilea rand functioneaza
      In Moldova, Portugalia, UK, Malta, Belgia cetateanul rezolva probleme digital din fotoliu
      In Romania peste 25 % din traficul zilnic este de la si la Autoritati
      Ca intotdeauna multumesc pentru comentariu
      Cu stima,
      Laurentiu

      • Harald spune:

        @Laurentiu – la mulți ani și dvs.

        N-am spus că în UK nu funcționează, am spus că în România încă sunt destui bani publici de aruncat, deci nu e nicio grabă cu transformarea digitală. Peste vreo 8 sau 10 ani, România se va duce destul de rău cu oiștea-n gard, iar la vremea aceea se va face și transformarea digitală.

        P.S. în legătură cu anonimatul, nu văd ce sens are insistența de a marca puncte pe tema asta. Platforma permite comentatori anonimi, iar dacă scrieți articole acceptați asta din start. Mai mult decât atât, în UK nu există cărți de identitate, deci pot să-mi fac 10 conturi de Facebook pe nume oricât de românești. La ce v-ar folosi să-mi aleg un nume românesc de localitate drept nume de familie, cum era pe vremea Securității? :)

      • Harald spune:

        @Laurentiu – un exemplu despre cum functioneaza lucrurile in UK: pasaportul se obtine prin posta, permisul de conducere se obtine prin posta, iar cartea de identitate nu exista deloc, deci nu e nevoie de nicio procedura spre a o obtine.

        Oficiile postale mai importante au cabina foto, iar functionarul de acolo e cel care asociaza identitatea din cerere cu fotografia. Nu exista zeci de centre de evidenta a populatiei, unde cetateanuluj sa-i fie facute poze de catre functionari ai statului. Oficiile postale sunt private. Iar procedurile astea nu au legatura cu “transformarea digitala”, au legatura cu controlul limitat al statului britanic asupra cetateanului.

        Asta e adevarata problema in Romania, obsesia controlului asupra cetateanului. In UK au existat carti de identitate doar in timpul celor doua razboaie mondiale si au fost retrase de fiecare data, imediat dupa. Aici nu te poate opri politia pe strada doar ca sa-ti ceara actele, ca in Romania. Unde prin 1995 am primit o amenda la Borsec fiindca nu aveam grupa sanguina trecuta in buletin. Parerea mea e ca 98% dintre romani nu inteleg ca existenta in sine a buletinului sau cartii de identitate e adevarata problema, nu grupa sanguina. Mentalitatea totalitara e cea care impune existenta unei carti de identitate, iar “transformarea digitala” este dorita in spiritul aceleiasi mentalitati, nu pentru a simplifica procedurile.

        • Dinu H spune:

          @Harald (16/01/2020 la 17:10)

          Intrebare punctuala: Nu ai pasaport si nici permis de conducere (din diverse motive: sanatate, varsta, invalid/inapt etc.) cum te prezinti/identifici fara o carte de identitate ?

          • Harald spune:

            @Dinu H – există și în UK certificate de naștere :) Dar inclusiv la bancă îți poți deschide cont fără niciun act de identitate, te duci împreună cu o persoană care are o afacere onorabilă în acea localitate (cabinet medical, magazin etc.) iar acea persoană declară că te cunoaște și că te numești așa cum zici tu că te numești. Banca îți trimite apoi prin poștă o notificare la adresa la care zici tu că locuiești, iar când duci înapoi la bancă acea notificare, se consideră că banca ți-a verificat identitatea și adresa. Din acel moment, oricine îți acceptă numele și adresa verificate de bancă.

            Separat de asta, la apă sau la energie electrică îți poți deschide cont online sau prin telefon, fără nicio verificare a identității, iar ulterior oricine acceptă identificarea ta cu factura de la apă sau de la energie electrică. Pe care poți s-o și tipărești singur, nu e neapărată nevoie să o fi primit prin poștă.

            Numai statele foste totalitare (aici intrând și Germania, nu doar România și Rusia) sunt obsedate de controlul asupra cetățeanului. Marea Britania și Statele Unite n-au fost niciodată state totalitare, de asta se descurcă foarte bine și fără cărți de identitate.

            • Harald spune:

              P.S. inclusiv în Germania am văzut, pe un act încheiat la notariat prin 1995, modalitatea de identificare trecută de notar era ”îl cunoaștem personal” :)

            • Dinu H spune:

              @Harald

              An inteles sistemul. Multumesc de clarificari.

        • George Petrineanu spune:

          @Harrald
          Nu se putea mai bine spus: ,, Mentalitatea totalitara e cea care impune existenta unei carti de identitate, iar “transformarea digitala” este dorita in spiritul aceleiasi mentalitati, nu pentru a simplifica procedurile.”
          In primul rind trebuie sa intelegem ca o societate poate functiona si fara act de identitate Un exemplu e Suedia. Sint foarte putin (cred) cei care se abtin sa isi scoata un act Id sau permis de conducere (daca il ai nu mai dai banii si pe un card) iar cei care aleg varianta asta isi complica singuri viata. Dar important este ca statul le respecta alegerea, la fel cum le respecta alegerea de a nu avea niciun domiciliu dar act Id in regula si toate celelalte drepturi nestirbite si la fel cum le respecta alegerea de a-si anunta (nu cere!) schimbarea de domiciliu fara restrictii si fara nicio informatie decit adresa in sine. Asa functioneaza de decenii o tara care e in fruntea multor clasamente. La asta mai adaugam ca in trei decenii nu am fost oprit niciodata de politie ca pieton (nici nu stiu ce ar trebui sa le arat) si de vreo maxim 3 ori cu masina (un radar si doua controale de rutina).
          Ceeace e revoltator e faptul ca autoritatile isi justifica propunerea unor noi carti de identitate prin aceea ca ele insele nu au incredere in cetateanul care se identifica cu un act emis de insasi ele autoritatile. Adica sintem si suspecti si nu ni se apllica nici prezumtia de vinovatie.
          Aceste chestiuni tin de alfabetul libertatilor cetateanului. Nu se va putea trece la digitalizare cu o populatie majoritara ,,in opinci”. Si tot mai multa lume din cei care iau decizii va trebui sa inteleaga ca digitalizarea este doar 30% IT (scris cod, ales platforme etc). Restul este in pasul anterior, cum e scris si in articol. In consecinta daca chemi IT-sti in ajutor de la inceput sa rezolve etapa ante digitalizare vor face o treaba proasta. La fel si juristii, la fel si specialistii care n-au probat in viata lor cum functioneaza intregul. Si ma tem ca tocmai asa se va proceda, de fiecare data cind se trezesc sa incerce.

          • Harald spune:

            @George Petrineanu – părerea mea e că lucrurile astea se pot rezolva în măsura în care cetățenii iau atitudine. 1% din populația României înseamnă vreo 200.000 de oameni. Dacă 200.000 de oameni încep să se declare împotriva obligativității cărților de identitate și împotriva oricărei formalități aferente domiciliului declarat, atunci niște politicieni ar trebui să preia subiectul, iar SRI-ul și STS-ul ar trebui să facă niște pași înapoi și să termine cu insistența de a legitima oamenii chiar la simpla cumpărare a unui SIM de telefonie mobilă.

            SRI-istul sau STS-istul care vor legitimarea oamenilor la cumpărarea unui SIM n-au decât să declare asta în scris și în secunda următoare să se pensioneze anticipat, așa cum le place lor :)

  2. Bella spune:

    Fiindca am vazut ca aceasta postare nu primeste de ceva ore bune niciun comentariu, m-am gandit ca n-ar strica “sa sparg gheata”.
    Sunt de notorietate publica “incercarile” de digitalizare a unor institutii publice care au esuat lamentabil, fiind “sufocate” de coruptia politica in conjunctie cu cea institutionala si nu numai. Ca sa dau doar cateva exemple, mai toata lumea, ca si mine, a auzit de implementarile de la: Ministerul de Justitie, ANCPI, ANAF, etc. Multa lume stie astazi de implicarea directa a unor oameni politici, dar si a unora din business sau Servicii, in acordarea preferentiala a contractelor. Nu ne sunt straine nume ca: Relu Fenechiu, Dan Nica, Vasile Blaga, Sebastian Ghita, ca si Irina Socol, Mihail Popazov, Sorin Mandrutescu, Tiberiu Urdareanu sau Dan Roman, si lista poate sa continue, care au pus umarul la compromiterea digitalizarii institutiilor romanesti, proces inceput cu cel putin 20 de ani in urma si care, data fiind aceasta durata de timp apreciabila, ar fi trebuit sa fie astazi intr-o alta stare.
    Asta nu inseamna ca nu exista in Romania si oaze de normalitate, in anumite institutii ale Statului, in ceea ce priveste digitalizarea activitatilor curente, oaze care, in mod voit sau poate doar din intamplare, au fost si sunt trecute sub tacere in mediul public. Se stie doar ca listarea pe Bursa de la Londra a Romgaz a fost posibila datorita situatiilor financiar-contabile rezultate din sistemul informatic integrat (ERP) implementat la inceputul anilor 2000 si modernizat ulterior. O alta “oaza” este, fara indoiala, Banca Nationala a Romaniei, care dispune de un ERP complex, fiind probabil si singura institutie publica cu un program anual de achizitii complet informatizat si cu posibilitatea de modificare si adaptare continua a acestuia la nevoile de business. Fluidizarea activitatii ONRC a fost posibila si datorita aplicatiilor specifice dezvoltate si integrate in sistemul informatic al acestei institutii. Probabil ca, nu in ultimul rand, ar trebui cunoscute sistemele integrate dezvoltate la nivelul unor administratii locale, cum ar fi cea din Cluj, si care s-ar putea replica la nivelul intregii tari.
    Exista in ultima vreme, strigate disperate, din partea unora din decidentii politici, aflati in incapacitatea luarii unor decizii pertinente, din lipsa unor date coerente rezultate din sistemele informatice ale institutiilor publice. In treacat fie spus, institutiile publice nu au propriile lor sisteme integrate functionale, daramite sa ne punem problema digitalizarii administratiei publice, prin integrarea acestor sisteme si plasarea cetateanului in centru ca principal beneficiar de date.
    Din pacate, pentru a cata oara, tot ce se intampla la nivelul vointei politice e doar “un joc de glezne”, materializat prin crearea de noi autoritati, cu sute de angajati care sa urneasca cumva “caruta” digitalizarii romanesti…Cum? Nu stie nimeni, dincolo de politici, livrabile si alte bla-bla-uri. Sau poate sunt destui cei care stiu si pe acestia nu-i intreaba nimeni?

    • Laurentiu Stelea Laurentiu spune:

      Cand am debutat in publicistica reala in nume propriu avand curajul sa imi pun semnatura in josul opiniilor am jurat ca voi ignora opiniile anonimilor
      Si contributors are o colectie de anonimi care comenteaza cu consecventa temele…
      Il inteleg pe “Bella” ca scriind de cei care au fost condamnati in urma fraudelor din digitalizare vrea sa ramână anonim.
      Personal pot spune că acțiunea și a ministrului meu a dus la acțiuni care au dus la anchete penale însă EU LAURENȚIU STELEA nu pot scrie despre bănuieli mai mult sau mai puțin îndreptațite
      Nu e rolul meu
      În articolul de față am preluat o metodologie a unei organizații care dezvolta bune practici pentru guvernare.
      Si daca OCDE spune ca asa e bine, poate că OCDE știe mai mult decât BNR, ROMGAZ și etc.
      OCDE in cazul nostru joaca rolul lui SAP care avea instrumente in ERP pentru Managerial Accounting pe care ORACLE nu le avea lucru care l-a lasat pe “Bella” interzis câteva zile…
      Daca ” Bella” va citi articolele scrise de către subsemnatul va vedea că fac apel în general la toată expertiza din piață

      Site-ul contributors are un editor care publica si modereaza comentariile
      La multi ani!

      Apasa pe link-uri

      Referinte privind starea de fapt – Contributors

      Opinii despre proiectul cartii electronice de identitate . 15.08.2017
      O analiza critica a Romaniei Digitale . 02.10.2017
      O analiza si mai critica a Romaniei Digitale. 30.01.2018
      Idei de reforma Romaniei digitale. Partea intai 10.09.2018
      Idei de reforma a Romaniei Digitale, Partea a doua 12.09.2018
      Miliardele Ignorate si pierdute 20.05.2019
      Alfabetizarea Digitala 06.06.2019
      Analiza critica in urma propunerii de dezvoltare sisteme ANAF SI CNAS la Comisia de Prognoza
      Roboti si administratie publica 18.07.2019
      Smart City . Oras Inteligent 22.07.2019
      Lipsa de responsabilitate in activitatea de digitalizare 14.08.2019
      Smart City. Oras Inteligent 2

  3. Lucrurile sunt mai simpe decît par. Am publicat pe profilul meu linkedin (https://www.linkedin.com/in/gheorghe-hriscu-cgeit-pmp-6a86371/ ) niște scheme de politici, audit, flucuri … dar cine să-și bată capul cu ele când ”BIROCRAȚIA este insțituția care funcționează PERFECTîn toată lumea”

    Sunt cîteva elemente inițiale obligatorii fără de care nu se poate. ADEVĂR, TRANSPARENȚĂ, PROMTITUDINE. COMPETENȚĂ

    Fără aceste elemente statul devine ”Cel mai PROST manager”.
    Dacă face ceva în acest sens, devine un stat conform art.47 din Constituție:
    47 (1) Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.

  4. Ursul Bruno spune:

    Toate aceste sisteme complexe care la prima vedere sunt inspre simplificarea lucrurilor le complica si mai mult daca nu sunt gandite si implimentate pe masura.
    Sa nu creada cineva ca digitalizarea ne va usura viata, din contra, o va complica si mai mult, multi fiind de pe acum suprasolicitati nemaiintelegand nimic.
    Daca cei in varsta mai au mecanisme de autoaparare si experienta vietii din trecut fara aceste sisteme, tinerii de astazi sunt in aer cum s-ar spune, luati unui tanar telefonul mobil , multi nu mai sunt in stare sa supravietuiasca, viitorul nu arata bine.

  5. Dedalus spune:

    Uite un exemplu simplu: web-siteurile scolilor. Sunt – multe – croite sa ascunda, nu sa transparentizeze.

    Daca vrei sa schimbi asta, trebuie:
    - sa faci un contract de scolarizare care sa fie contract. nu un mijloc legal de de-responsabilizare a cadrelor didactice – cum e acum.
    - sa reduci drastic puterea sindicatelor din invatamant prin reducerea treptata a numarului de posturi, adica sa scazi numarul de ore din planul cadru
    - sa ai inspectorate capabile sa verifice acest lucru, nicidecum lingatorii de dosare de acum (unii nici nu cred ca mai stiu ce inseamna sa predai)

    +++

    Altfel spus. oricat ai cheltui pentru web-situri utile pentru scoli. nu vei obtine nimic daca nu faci si cele de mai sus.

    Actiunile acestea nu au treaba cu informatizarea , ci cu
    - destructurarea clanului mafiot care e acum invatamantul romanesc si cu
    - instituirea unei economii de piata functionale care sa asigure transmiterea cererii economice spre sistemul educational

  6. Dedalus spune:

    Daca as fi pus sa numesc o singura actiune de informatizare care sa fie utila in acest moment, aceea ar fi de inventariere a situatiilor in care informatia lipseste sau e ascunsa. Am dat un exemplu mai sus.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Laurentiu Stelea


Laurentiu Stelea

Absolvent MBA – Management Financiar la City University Seattle, 2005. Absolvent Master în Inginerie Mecanică la Academia Tehnica. Are un certificat in Project Management -... Citeste mai departe


Carte recomandata

E randul tau

Va multumesc pentru observatii. Nu vred ca pot raspunde tuturor, insa voi incerca sa prind macar cat...

de: Mihai Maci

la "Școala şi egalitatea de şanse"

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Cauta articole

ianuarie 2020
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Dec    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)