Home » Administratie »Media / Tech » Citesti:

Un fel de boala…

Mihai Badici februarie 7, 2016 Administratie, Media / Tech
29 comentarii 1,754 Vizualizari

Garajul în care Steve Jobs a început să producă primele computere Apple, „extinzându-se” din dormitorul părinţilor, a devenit legendar. Un link la întâmplare, aici . Sigur că în perioada de pionierat a computerelor, garajele erau la modă; dealtfel, din Silicon Valley până la Vaslui, garajul este un loc numai bun să meştereşti calculatoare, drone, carburatoare de Dacie sau să distilezi strămoşeasca ţuică.

Dilema mea e însă alta: au sesizat autorităţile fiscale americane faptul că în dormitorul Jobs-ilor, apoi în garaj, se desfăşurau activităţi comerciale care ar fi impus mărirea impozitelor pe locuinţă sau pe anexe? A mers oare tânărul Steve la vreun ghişeu, a adus un evaluator care să-i calculeze valoarea de impozitare?

Fără să fiu la curent cu situaţia fiscală a firmei Apple la începuturile sale, aş crede că nu.

Pentru că americanii sunt oameni practici, iar întrebarea care se pune firesc, ar fi: ce-are… garajul cu prefectura? Noi însă nu suntem americani, deci la noi are. Aflu acum din presă că ANAF s-a grăbit să dreagă un pic busuiocul stricat, să schimbe pe ici pe colo legea referitoare la impozitele pe spaţii, fără însă a revizui nimic, dar răul a fost deja făcut. ( Din fericire, se pare că eu personal nu intru sub incidenţa acesteia, însă cunosc destui prieteni cu mici afaceri în IT care sunt cumva afectaţi, mai mult sau mai puţin)

Problema este însă nu a acestei legi; problema este a spiritului în care sunt construite toate legile care se referă la investitori în general. Născute din emanaţiile confuze ale ideilor populiste din anii ’90, acestea legiferează statutul antreprenorului, aşa cum era perceput în vremea fesenismului: un individ marginal, tolerat la presiunea occidentului, un speculant bun de jupuit.

Micul antreprenor ( şi cel mare, dar deocamdată mă voi rezuma la cel mic) plăteşte totul diferit: curentul, gazele, toate au alt preţ. Administratorul de bloc o să îi semneze acordul, dar bineînţeles în schimbul unor mici servicii, sau a creşterii cheltuielilor de întreţinere. Acum iată, şi primăria vrea impozit mai mare. Mă îndoiesc însă că în schimbul acestui impozit mărit, autoritatea va avea grijă ca dozajul de gropi în asfalt în dreptul blocului meu să fie un pic sub media pe localitate. Pur şi simplu, impozitul e mai mare… pentru că pot. Am o firmă, deci pot să plătesc.

Nu ştiu dacă v-ați pus problema aşa, eu da: îmi fac acasă un sandwich. Îl pun puţin la microunde, îl mănânc. Dacă însă îl pun la pachet şi mă prinde prânzul la un client, îl voi mânca la alt preţ, pentru că la el la firmă curentul costă diferit. Şi totuşi, e acelaşi sandwich.

Tot acest hăţiş de legi, reglementări şi norme, unele scrise altele nescrise, au fost construite pentru a consfinţi statutul social al investitorului. Nu homosexualii, nu ţiganii sau maghiarii, nu femeile sunt în România persoanele cele mai discriminate, ci “speculanţii” astia de antreprenori.

Din acest hăţiş nu există scăpare. O dată ajuns la un ghişeu al oricărei autorităţi cu care ai de-a face, funcţionarul îţi va arăta îndată starea mizerabilă în care te afli din punct de vedere  legal.

Pentru că, oricât ar dori el să te ajute, legea e lege. Astfel încât funcţionarul se va găsi în situaţia personajelor din tragedia clasică:  conflictul între inimă şi raţiune. Inima îi spune să te ajute, însă autoritatea legii este copleşitoare. Dacă ar fi citit Racine în şcoală, funcţionarul ar şti că din această dilemă singura ieşire onorabilă este sinuciderea. Cum însă şcoala noastră a făcut deja alegerea, iar între armăsarul lui Alexandru cel Mare şi mârţoaga Fefeleagăi, a ales-o pe cea din urmă, funcţionarul va alege o soluţie mult mai umilă, şi te va ajuta,  scobind pe undeva prin adâncurile insondabile ale legislaţiei, va găsi o formulă de compromis. Desigur, va trebui să te scobeşti şi tu puţin prin buzunare, dar acesta este un mic amănunt de parcurs; cine aspiră la glorie nu se va împiedica de astfel de amănunte prozaice.

De aici vin şi pun întrebarea: oare nu cumva corupţia este de fapt răspunsul unei societăţi sănătoase la reglementările unui stat bolnav? Bine, veţi zice că vorbesc doar de corupţia mică. Însă corupţia este un domeniu total dereglementat, căruia i se aplică legile capitalismului sălbatic. Dintre micii corupţi, prin selecție darwiniană, apar marii corupţi, aceştia evoluează în baroni locali, după aceea moguli… o întreagă ierarhie care aşteaptă un Linné  al DNA-ului pentru a fi clasificată pe specii, genuri şi încrengături.

Zadarnic te vei lupta cu caracatiţa; vom mai construi încă zece puşcării, vom dovedi că toţi constructorii lor erau corupţi şi îi vom închide şi pe ei acolo, ca într-o variantă caricaturală a „Meşterului Manole”; singura soluţie este ca zâna cea bună să oprească izvorul cel nesecat: acest izvor este legislatia noastră. Nu litera, ci spiritul ei. Poate că parlamentarii, în disperarea lor de a se apăra unii pe alţii de „beciul domnesc”, vor găsi acea fărâmă de solidaritate cu aleşii viitori; dacă pe ei nu se pot salva, măcar pe urmaşii lor. Tot ar fi ceva.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "29 comments" on this Article:

  1. Vlad spune:

    Corect! Coruptia este un rezultat al unei organizari sociale care functioneaza pe norme care nu mai corespund realitatii curente. Ca sa se adapteze, oamenii ocolesc normele … Fundamentele de functionare ale societatii trebuie sa se indrepte catre individ … De la individ se ajunge la colectivitate si de la colectivitate, la regiune iar de la regiune la global.

    Schimbarile trebuie sa se produca din educatie …

  2. Lucifer spune:

    De fapt,noi nu avem o economie de piață funcțională.Și asta din cauza modului în care s-a format capitalismul românesc.După revoluție trebuia ca averea statului(”a întregului popor”…) să treacă în mâna proprietarilor privați.Numai că noi nu aveam proprietari cu capital.Singurii care știau ce urmează,și aveau și ceva bani,erau foștii activiști PCR,securiștii,polițiștii,cadre din ministere și baroni locali comuniști.Ei au apucat cea mai mare parte a proprietății de stat,prin orice mijloace,și s-au transformat în ”mari capitaliști”.În paralel,a început și epopeea ”micilor întrprinzători”(chioșcari,traficanți de mărfuri,mici ateliere de confecții sau reparații,etc) totul într-o frenezie de capitalism sălbatic.Fenomenul acesta generalizat și incontrolabil,plus iresponsabilitatea clasei politice,a dus la mafiotizarea instituțiilor de stat,la creșterea corupției și la sărăcie generalizată.Urmarea:peste trei milioane de cetățeni români și-au luat lumea în cap,cea mai mare tragedie din istoria țării.
    Ne trezim acum că trebuie să facem ordine în propria noastră țară și nu avem cu cine.Toate instituțiile sunt politizate și neprofesioniste,clasa politică este în curs de destrămare și nimic remarcabil nu se întâmplă,capitaliștii români sunt băgați cu toptanul la pușcărie,etc.
    Da domnule,legislația actuală este aiurea și a devenit o frână în dezvoltarea economică.Ea a fost dată în perioada ”capitalismului sălbatic,este încoerentă și greoaie.Dar CINE să o schimbe?Trebuie o altă viziune asupra dezvoltării economiei românești și NU AVEM profesioniștii necesari.Poate experiența cu guvernul de tehnocrați al lui Cioloș va fi pozitivă.

  3. Mircea Paul Vasiliu VASILIU MIRCEA PAUL spune:

    WINSTON CHURCHILL – „Eu cred că o ţară care încearcă să prospere prin stabilirea de taxe mari este ca un om care, stînd într-o găleată, încearcă să se ridice trăgînd de mîner.”

    “Cu cât o ţară are mai multe legi, cu atât este mai coruptă”, obişnuia să spună istoricul roman Tacit.

    În Biblie, păcătoşii “strecoară ţânţarul şi înghit cămila” [Matei 23-24].

    • Mihai Badici Mihai Badici spune:

      Deocamdata m-am oprit la un singur subiect, asa ca nu m-am referit la marimea taxelor. Bun, cu o taxă toti suntem datori, asta inteleg; problema e felul in care sunt aplicate, ca un fel de penalizare pentru cei care vor să facă ceva. După aceea ne mirăm de nivelul evaziunii :)

  4. Ronald spune:

    Ati pus punctul logicii pe tampenia (re)fo’mista din anii precedenti, dle Badici. Desigur ca adeptii ex-prezidelului-actual-penzionar-de-lux nu vor accepta vreodata ca to’ar’sii aia “de-dreapta”" n-au facut ceva concret si (mai-ale/cu-precadere) corect ca sa-si merite “renumele”. Si ca de fapt chiar au rupt cracii/bulanele logicii elementare prin asomari stangiste, inoportune si cretinoide.
    Artimeftica simpla (al carei sustinator sunteti prin natura analitica) releva ca, in rssh, munca este cenusareasa iar profitul este regina. Nu conteaza deloc de unde si cum se obtine profitu’. De aceea si-au asomat codu’ muncii in dauna si in rasparul oricarei normalitati. Iar ca tabloul sa fie complet si-au asomat si len-ul care trimite popii la gradinita. Adica nu carecumva sa miste cineva in front.

    • Mihai Badici Mihai Badici spune:

      Ar fi multe de spus, iar parerea mea e in acest domeniu a unui “simplu cetatean”, vorba cuiva … Din pacate dreapta s-a prăbuşit o dată cu eşecul Conventiei Democratice ; actuala dreapta, ca si actuala stanga, chiar sa vrea nu pot face mare lucru pentru că sunt lipsiţi de personalităţi de anvergură intelectuală suficientă pentru o reformă adevărată. Cei care au fost bine intenţionaţi au reuşit cel mult să cârpească, chestie care uneori mai degraba dăunează, pentru că o schimbare, dacă nu se inscrie intr-o legislatie coerentă si e făcută doar într-o zonă anume, dăunează altor prevederi, care plecau de la ipoteza faptului… care tocmai a fost schimbat. După 1996, partidele si-au pierdut suportul popular real, după cum vedeţi, la alegeri nu se mai ajunge la prezenţe peste 50%, iar inscrierea in partide,care in ’90 se baza pe adeziune de idei, acum se face doar pentru avantaje directe. Ori, cu asemenea bază de selecţie a cadrelor, nu trebuie să ne mirăm de personajele caricaturale chemate să facă în România reforme- drept pentru care in asemenea condiţii, mai bine lipsă (“mai putin cu legile şi mai mult cu paharele, măria-ta”, îi zicea Miron Costin lui Cantemir cel bătrân, tatăl lui Dimitrie, chestie care avea să-l coste, în final, capul). Fostul preşedinte şi-a făcut datoria de politician şi şi-a dus partidul la putere – nu aveam ce să îi cerem mai mult ; din păcate, partidul a dat cu tunul după vreo minte luminată , dar de unde să găseşti, pe planeta mediocrilor ( trademark Ars Amatoria) ? :) Aşa că probabil că vina e tot a societăţii, care nu e capabilă să producă un partid credibil. Nu trebuie să îi blamăm prea tare pe politicieni pentru asta, ei sunt doar imaginea neputinţei noastre…

      • victor L spune:

        dle Badici,
        daca il veti mai urmari pe romanul @ Roland din “rssh” veti constata ca orice tema vor avea articolele dvoastra, tot “ex-prezidelului-actual-penzionar-de-lux” este vinovat.
        Unora orice ai zice si orice ai face, li se pare ca vrei sa le furi calul :P

        • Mihai Badici Mihai Badici spune:

          Trăim într-o ţară liberă, fiecare are dreptul la opinie, câtă vreme nu încalcă legislaţia în vigoare. Avem probabil cu toţii, chiar şi cei care l-am votat (eu, bunăoară) pe actualul fost preşedinte, diverse nemulţumiri legate de cele două mandate, cum avem şi legate de mandatele celorlalţi doi ( care probabil nu sunt “de lux”, sunt “populari” ) . Probabil că va trebui să ne obişnuim şi noi cu faptul că în timp vom avea un număr oarecare de foşti preşedinţi care vor face şi ei parte din societate – de fapt avem si un fost rege ; în regimul anterior nu prea am avut de-a face cu situaţia asta :) Viaţa e complicată, dacă o exprimi în binar nu prea te poţi rezuma la primul digit, ca să mă exprim în jargon …

        • roland spune:

          Cititi defectuos si sunteti obstaculat din punct de vedere al capacitatii de intelegere a informatiei (admirati va rog ce eleganta si echilibrata sintagma am folosit; altfel, cu un singur cuvant echivalent, as fi fost mai relevant informational asupra capacitatilor dvs. nedezvoltate !).
          Nu traiti singuri, si nici nu faceti bani singuri, asa ca ideal ar fi sa ne suportam unii,pe ceilalti. Cateodata mai rabufnim noi, altdata va reuseste dvs.

          PS L-am votat pe ex. presedinte de 2 ori si pe Elena Udrea 1 data; unul din motive fiind faptul ca prefer sa ma conduca un om care a vazut bani cu multe zerouri in spate, iar daca ii arati 1 mil de euro, nu se c..ca in pantaloni de frica si incepe sa aiba manifestari nevrotice generate de reminescentele unei profesii de procror abandonate. Dimpotriva, te intreaba nonsalant unde este celalalta milion si cand ai de gand sa il produci pe ce de-al treilea.

          De la echilibrarea / echitatea contributiilor contribuabililor (“chestii” straine dvs.), pana la justetea lor, … sunt multe de discutat , iar redactorului articolului ii lipsesc cunostintele si abilitatile necesare. Probabil, mai nimerit ar fi fost sa se axeze pe “cum putem ajuta tinerii sa intre in mediul de afaceri”, sau mai realist: “ce trebuie sa facem noi pentru ei, ca dupa aceea sa ii intrebam ce fac ei, pentru noi”. Deocamdata le suportam cheltuielile cu scoala, si inchisul ochilor inspectorilor fiscali, la deducerile fiscale nereale, cu locatiunea, masina, masa, benzina si studiile din afara sau din alte orase, ale parintilor lor. Mi se pare prea mult pentru mine si familia mea.

          • Mihai Badici Mihai Badici spune:

            Domnule, nu e nevoie sa ai cunostinte avansate de economie politica pentru a-ti da seama ca ti se fură calul, vorba comentariului anterior. Este evident că orice dezechilibru de acest tip duce la “smecherii” – să ne întelegem, de ambele părţi, evident că pe de o parte statul mă pune să plătesc impozite mari, pe de altă parte eu încerc să îmi deduc benzina consumată în drum spre Sinaia pe cheltuielile firmei. Ne furăm unul altuia căciula şi cheltuim in asta energia pe care am folosi-o să ne vedem de treabă. Despre asta vorbesc. Din aceste dezechilibre se naşte şi corupţia, şi şpaga , şi concurenţa neloială .
            In ceea ce priveşte echitatea si justeţea contribuţiilor sociale, aceasta nu este o problemă cu un singur răspuns şi nici măcar nu e treaba economiştilor. E o chestiune de opţiune, în definitiv a societăţii, reprezentată de cele două curente politice mari, stânga şi dreapta. Da, o dată opţiunea făcută, e treaba economiştilor să o pună în practică la nivel de amănunt. Ca să dau un exemplu mai clar, primăria hotărăşte să construiască o nouă şosea. Decizia primăriei e una “politică”, luată, desigur pe baza unor factori obiectivi sau subiectivi; nu trebuie ca primarul să fie constructor de şosele, o sa angajeze o firmă care ştie. Aşa că hai să trecem peste argumentul competenţei aici, că nu discutăm despre procentele taxelor, ci despre principii. Mă consider suficient de competent în acest domeniu, bineînţeles din perspectiva plătitorului de taxe, în toate variantele care au existat de-a lungul timpului.

            • roland spune:

              Dupa cea ani de zile I N T R E G mediul de afaceri si – dorit un stat slab, minimal, acum tragem la raspundere ?
              - CAMPANIE EVZ. Uite, pentru ce îți cere votul! Macovei vrea …www.evz.ro/campanie-evz-uite-pentru-ce-iti-cere-votul-macovei-vrea-sta…27 oct. 2014 – „Vreau un stat minimal, care să se ocupe de funcțiile esențiale: … ”Monica Macovei vrea Justiție și stat minimal. Dosar de …
              - http://www.evz.ro/dosar-de-candidat-la-prezidentiale-2014-monica-macovei-v…2 nov. 2014 – „Vreau un stat minimal, … plătiți medici și cele mai slab dotate spitale publice din Europa”, …
              - Mihail Neamtu si Costi Rogozanu au discutat online despre … http://www.contributors.ro › Intalniri on-line › Politica & Doctrine 26 ian. 2011 – …… stat minimal
              Si ca sa termin polemica cu dvs., vorba “ex-prezidelului-actual-penzionar-de-lux”-al lui victor L,de ce nu migrati dvs. in alta tara, daca tot sunteti cei mai buni, ca numai … raman in Romania ?

            • Mihai Badici Mihai Badici spune:

              Hai ca asta-i buna! Am mai fost intrebat asta si asta e raspunsul meu: de ce sa plec eu si sa nu plece ei?
              Faceti o confuzie, si cred ca e voita: statul minimal e una, statul slab e alta. Vi se pare ca USA, care se apropie de ideea de stat minimal, e un stat slab? Ia incercati sa fentati taxele acolo si mai vorbim :)

            • roland spune:

              “Vi se pare ca USA, care se apropie de ideea de stat minimal, e un stat slab? Ia incercati sa fentati” Ia sa vedem de cine si cu cat a fentat Sua imbatabila, si cat a recuperat Sua :
              The $600 Billion the IRS Can’t Collect | TIME.com
              business.time.com/…/the-600-billion-the-i-r-s-cant-c…
              Diese Seite übersetzen
              27.03.2013 – (MORE: Don’t Let Identity Thieves Steal Your Tax Refund). Actually recouping much of this money, however, may be tougher than it sounds. … That may be why Americans, despite being virulently anti-tax in their … This was almost a good article. …. The US military budget in 2010 was well over $600 billion.
              Report: Tax Evasion Costs United States More Than $100 …
              freebeacon.com/issues/report-tax-evasion-avoidance…
              Diese Seite übersetzen
              23.01.2015 – Report: Tax Evasion, Avoidance Costs United States $100 Billion A Year … Those using offshore tax havens to skirt paying taxes cost the U.S. government “around $100 … This entry was posted in Issues and tagged Taxes.
              10 Worst Countries for Tax Evasion | InvestorPlace
              investorplace.com › InvestorPolitics
              Diese Seite übersetzen
              23.12.2011 – The U.S. tops the list — but it’s more complicated than that. It’s more a function of how big America’s economy is. Still, the problem is huge.
              10 Worst Countries for Tax Evasion | InvestorPlace
              investorplace.com › InvestorPolitics
              Diese Seite übersetzen
              23.12.2011 – The U.S. tops the list — but it’s more complicated than that. It’s more a function of how big America’s economy is. Still, the problem is huge.
              Opinion: How big companies avoid paying taxes – CNN.com
              http://www.cnn.com/2014/07/16/…/pease-tax-avoidance/
              Diese Seite übersetzen
              16.07.2014 – You pay taxes, and rich corporations don’t …. Boots and Starbucks have become successful partly by convincing us through their … Corporations say they keep so much profit offshore because they have a fiduciary … Repatriating Apple’s offshore money would cost the company about $18.4 billion and …
              Money U.S. tax-evasion probe expands to Belize – USA Today
              http://www.usatoday.com/story/money/2015/09/17/…evasion…/32550133/
              17.09.2015 – U.S. authorities have targeted Belize-based banks in a new expansion of their hunt for Americans suspected of evading taxes by hiding income …
              Manny Pacquiao Lands $75 Million Blow In Tax Evasion Case
              http://www.forbes.com/…/manny-pacquiao-lands-75-milli...
              Diese Seite übersetzen
              22.08.2014 – But Pacquiao has avoided posting a cash bond, a tax problem which amounts to about US$75 million. Pacquiao claims he paid his income …
              10 Celebrities Convicted of Tax Evasion | legalzoom.com
              https://www.legalzoom.com/…/10-celebrities-convic...
              Diese Seite übersetzen
              Problems like these are beyond our control and are not covered by this guarantee. …. Here’s a look at 10 high-profile celebrity tax evasion cases and the lessons they offer. 1. … After years of signing away without paying taxes, both received tax evasion convictions. … Over 1 million businesses have trusted us to get started.
              US Tax Evasion Cases: Apple, GE Among American …
              http://www.ibtimes.com/us-tax-evasion-cases-apple-ge-am...
              Diese Seite übersetzen
              06.10.2015 – US Tax Evasion Cases: Apple, GE Among American Companies Holding … Tax evasion, a big problem for the IRS, keeps billions out of the …
              From Capone to Boesky: Tax Evasion, Insider Trading and …
              ssrn.com/abstract=2724831 – Diese Seite übersetzen
              von LS Eads – ‎1991 – ‎Zitiert von: 18 – ‎Ähnliche Artikel
              01.02.2016 – Eads, Linda S., From Capone to Boesky: Tax Evasion, Insider Trading and Problems of Proof (1991). California Law Review, Vol. 79, No.

              Sincer, nu trebuia sa scrieti articolul, sau cel putin schimbati-i titlul !

            • Mihai Badici Mihai Badici spune:

              Domnule Roland, nu cred ca asta demonstreaza ca USA e un stat slab, dimpotriva, faptul că aveti această listă demonstrează că ştie de fenomen.
              Romania, care are un milion de legi impotriva evaziunii, are o astfel de lista? Multinationalele care lucreaza in Romania si care transferă profitul contabiliceşte în paradisuri fiscale, dumneavoastră le ştiţi? Că unele din ele se văd cu ochiul liber, dar statul nostru habar n-are. Pentru că la noi sunt acoperiti. Pentru orice aberaţie, există o lege. Cu cat mai multe legi, cu atat mai multe aberatii…. Deci care e statul slab, cel in care exista legi putine dar clare, sau cel in care exista mii de legi, toate confuze? Judecati singur….

          • pehash spune:

            Eu credeam ca este relevant si cum faci milionul, nu doar daca l-ai mai vazut pana acum. Din pacate se pare ca au drept de vot si unii carora nu le pasa de etica. Mi se pare hilar ca in opinia dvs pana si parintii copiilor-antreprenori sunt datori unei majoritati care nu prea contribuie, doar voteaza aiurea.
            Aveti niste conceptii foarte confuze despre societate. Trebuie sa ne conduca milionari, dar sa ii taxam la greu pe cei care produc efectiv milionul. Nu va place statul minimalist, dar nu nici macar nu ati inteles ca sintagma se refera la implicarea in economie, nu la legislatie.

            Hartia suporta orice, mai nou si in format electronic. De-aia s-a nascut termenul de analfabet functional.

            • roland spune:

              “Eu credeam ca este relevant si cum faci milionul, nu doar daca l-ai mai vazut pana acum. Din pacate se pare ca au drept de vot si unii carora nu le pasa de etica”(probabil morala, ca nu am scris profesii) – nu dragule, normele de etica se schimba in functie de vremuri, necesitati si mentalitati; acum se sanctioneaza ce este indreptat impotriva legii (iesirea dintr-un raport juridic de conformare fata de actele norimative, si implicit intrarea intr-un raport juridic de conflict cu statu’ minimalist). De altfel, intr-o societate globalista, etica ta s-ar putea sa nu coincida cu etica societatii germane sau a celei americane; si dupa aceea o sa te vaiti ca nu sunt ei adaptati cerintelor dumitale .

              “Mi se pare hilar ca in opinia dvs pana si parintii copiilor-antreprenori sunt datori unei majoritati care nu prea contribuie, doar voteaza aiurea” – si mie mi se pare penal sa iti deduci fiscal cheltuieli, ce nu au de a face cu afacerea si firma. Noroc, vorba dlui Badici, ca nu suntem in SUA, ca altfel ne luau aia din faza de a concepe planul infractional .

              “Nu va place statul minimalist, dar nu nici macar nu ati inteles ca sintagma se refera la implicarea in economie, nu la legislatie”- cum dacu’ poti sa faci economie, fara legislatie? Hai, pe bune?

              Exista si termenul de obstaculat mental , tarat la nivelul frauda; oricum, oricand, oriunde, la orice .

  5. p spune:

    E mai mult decat un fel de boala, d-le Badici, este un veritabil sindrom nedescoperit inca: statu abereaza, noi fentam/ne descurcam, tot noi creditam statul ca in final sa rezulte ca statu, pe langa aberatiile conventional uzuale, se descurca mai ceva decat societatea sanatoasa, candva.
    Un veritabil carusel al tolerantei lipsite de discernamant, un cerc vicios in care activam cu mult timp inainte de a ne naste, o conjunctura democratica in care aparentele domina legal realitatea.
    Punctual puneti punctul pe I in viziunea dvs despre statul de drept sarac spiritual, inclusiv cu acceptul tuturor, principial dezvaluiti o boala, un dezechilibru clar, faptic asa suntem instruiti sa reactionam, ca natiune, la derapajele/haiduciile institutiei democratice de stat.
    In aceste conditii devine evident ca ne indreptam spre ceva care nu se poate sustine natural, din cauza de boala, evident, dar care ne-a obisnuit sau imunizat aproape total: orice decide statul actual este bine primit, uneori usor modificat, insa fara sa atinga esenta convietuirii cetatenilor cu propriul stat, deoarece spiritul este dedicat altor zone existentiale…

  6. victor L spune:

    Nu e un diagnostic in ceea ce spun, ci o banuiala a mea.
    “Intreprinzatorul” mic este bişniţarul in grai popular incetatenit inca din comunism.
    Acele slogane ca “jos exploatatorii care sug sinjele popolului”, “moarte chiaburilor” au lasat ceva urme in subconstientul neamului. Palmas ori parlamentar sau ministru, au ceva reziduri despre minciuna egalitatii intre oameni, insusite direct sau genetic.
    Prin lege trebuie sa pui botnita micului intreprinzator, care vrea sa se imbogateasca, si nicidecum sa-i creezi un avantaj pentru dezvoltare.

  7. TC spune:

    Bravo Mihai! Un articol excelent! Poate ar trebui sa te concentrezi mai degraba pe temele non-IT.

    Legat de statul roman: niste hamesiti, care cand mai ridica cineva capul peste nivelul apei este grabnic impins inapoi la fund. Si este sustinut si de majoritatea pupulatiei flamande, care evident considera ca e dreptul lor inalienabil sa primeasca ceva cand stau cu mana-ntinsa. Cu sau fara poveste, parafranzandu-l pe Dinica in Filantropica.

    • Mihai Badici Mihai Badici spune:

      Multumesc pentru apreciere. Nu, n-o să mă concentrez pe temele non-IT, tocmai asta îmi place la Contributors, faptul că mai scriu despre mămăligă oameni care fac mămăligă :) Cred însă că facem parte toţi din societate, fierari, blănari şi potcovari, aşa că trebuie să ne definim întrucâtva şi în raport cu celelalte domenii ale vieţii publice, de asta încerc să mă plasez într-un context cât mai larg.
      Realitatea e că în ’90 nu numai statul credea asta despre investitori, ci şi majoritatea populaţiei; aveam deci un consens social ( frumos cuvânt, probabil vi-l amintiţi). Între timp societatea a evoluat; eu zic că e pe cale de vindecare – chiar dacă uneori nu pare, dar se vede asta din amănunte, de la şoferii care fac loc ambulanţei ( în ’90 nu vedeai aşa ceva) până la puzderia de mici asociaţii care mai salvează vreun câine vagabond sau fac tot felul de alte lucruri stupide – dar în care ei cred – nu mă refer la cei care sifonează bani, evident, ăştia sunt “pe vechi” . Statul însă a rămas cu un balast de prevederi moştenite de atunci şi cu o lipsă acută de politicieni capabili să le schimbe.

  8. relaxarea ratiunii spune:

    Stimate Domn, intrati pe un teren, care asa cum recunoasteti, va este strain.
    1. Taxele pe proprietate le vor suporta persoanele fizice proprietare de spatii destinate rezidentei, iar nu firmele / antreprenorii ;
    2. firma este firma, antreprenorul, este antreprenor ;
    3. Necesitatea maririi acestor taxe survine ca urmare a operatiunilor fiscale ale antreprenorilor, care speculand un text de lege fiscala si unul din cea contabila au diminuat valorile contabile ale cladirilor imens (va pot da pe loc denumirea a 17 hoteluri ca azi valoreaza 1/2 din valorea din 2008) ! Evident, aceasta ne va costa si in relatiile unitatilor administrativ teritoriale ce au luat credite, cu bancile de dezvoltare-creditoare, valoarea patrimoniului fiind cu totul alta in acest moment, fata de momentele 2004/2005/2006, … etc. Pana una alta, in aceast mod, unitatile administrativ teritoriale au ramas fara bani la buget; asa ca de unde sa faca rost de ei? De la marea masa de proprietari de unitati locative. Ia sa dea o lege ai firma, iti cumperi / construiesti sediu de firma. Nu ai bani, iti iei credit. Sa se termine cu firme de apartament, vrem un mediu comercial civilizat, iar nu la bloc, ca altfel vor veni vecinii sa creasca oi, gaini si capre pe acoperisul blocului. E firma zootehinica? Este! Asa ca pot face si o mica plantatie de vita de vie.

    • Mihai Badici Mihai Badici spune:

      Stimate domn, mi-as dori ca acest teren sa îmi fie străin, dar nu imi e. Nu conteaza cine, daca imi puteti da un raspuns logic la intrebarea DE CE o firma trebuie sa plateasca impozit pe cladire mai mare decat o persoana fizica ( atentie, pe aceeasi cladire) ; daca imi puteti raspunde la intrebarea DE CE o firma trebuie sa aduca evaluator pentru cladire iar o persoana fizica nu, atunci mai putem discuta. Pana atunci, ramane cum am stabilit.
      In ceea ce priveste valoarea hotelurilor de care vorbiti, nu inteleg nici la astea de ce. Dupa cum am zis in articol, nu sunt printre cei afectati, dar eu daca aduc un evaluator pentru casa mea ( “pe persoana fizica”) imi va accepta primaria expertiza si imi va recalcula impozitul? Evident nu. Iata deci ca antreprenorul , sau poftim, firma e discriminat.
      “sa se termine cu firmele de apartament” ? Pai sigur, credeti ca ei isi doresc sa ramana toata viata “de apartament”? Orice firma incepe de undeva, de la un om, doi, dupa aia ajunge la zece, o suta… e firesc. De ce prieteni de-ai mei care fac, sa zicem software, webdesign etc trebuie sa plateasca mai mult la intretinere? Respira mai mult aer? Chestia cu oile e deplasata, pentru o ferma iti trebuie niste avize, e un exemplu complet fara sens.

      • roland spune:

        Prietenii dvs. platesc mai mult deoarece gazduiesc sedii de firme (spatii nerezdentiale), in spatii rezidentiale. Astfel incat suprafata locuibila a unei asezari urbane este diminuata prin extinderea celei destinate spatiilor de birouri si industriale / servicii … . Daca orasul in care aveti sediul de firma, nu mai are spatiu construibil suficient pt. birouru, toti oamenii de afaceri pot solicita trecerea unor terenri din extravilan, in intravilan, declararea unei zone de birouri cu o anumita valoare nemodificabila pe urmatorii … ani . Aveti fonduri europene, aveti credite, aveti programe nationale, aveti ministru european, … aveti toate parghiile pe care le are orice cetatean europena, caruia nu ii scade valoare imobilului (!) .
        Valoarea inregistrata in contabilitatea firmelor, a cladirilor noi, a fost valoarea costurilor suportate de firma, pentru edificarea cladirii. Ba chiar au si beneficiat de deduceri fiscale in acest sens …, iar la evauare, beneficiat de anumite punctaje, fata de “valoarea patrimoniala” mare.
        Poate aveti dvs. o explicatie logica pentru glisarea “in timpul jocului”, de la valorea tehnica, la valoarea de circulatie. Chiar, aveti o explicatie logica pentru afirmatia ca valoarea tehnica a unui imobil poate sa scada, din pix, prin trecerea la valoare de circulatie (in contextul in care pentru un crdit si-a supraevaluat cladirea)?
        Poate aveti si o explicatie logica de ce persoanele fizice trebuie sa plateasca TVA si impozit marit la 3 % la vanzarea imobilelor …, ca doar nu sunt firme (in contextul in care la cumparare au platit alt TVA). De ce nu ar putea sa deduca TVA ca si firmele ?
        Cand “duduiau creditele si economia”, cum Dumnezeu, toate cladirile au fost reevaluate in adaos, iar dupa, brusc, la cativa ani, s-a injumatatit valoarea? Chiar credeti ca valoarea unui imobil este o varaibila dependenta de cum vrem noi sa rasara soarele pe cer ? Chiar credeti ca aceasta stiinta nu este guvernata de aritmetica ?

        • Mihai Badici Mihai Badici spune:

          Ma refer nu la cei care gazduiesc firme, ci la cei care au construit firme care deocamdata sunt mici. Evident, dacă vor creşte se vor muta în spaţii potrivite, daca nu vor creşte vor închide etc; orice firmă mare a fost la început mică.
          În cazul clădirilor noi e altă poveste, o firmă mică nu pleacă la drum prin a-şi construi o clădire, deci nu vă contrazic aici. Cazu tipic este însă al persoanei/persoanelor care se hotărăsc să pornească de la zero o firmă nouă ( de asta am plecat de la garajul lui Steve Jobs) . Evident că dacă ajungi să vinzi suficiente Apple îţi faci o fabrică, dar… până atunci?
          Asta cu persoanele fizice care plătesc TVA e … monumentală. Dacă statul a hotărât că TVA-ul trebuie să fie suportat de cetăţean… TVA nu are nici o legătură cu valoarea produsului, e pur şi simplu o taxă pe care statul o cere cetăţenilor ei ca să functioneze. FIrmele fac acest serviciu statului si o colectează în locul lui. ( Da, e foarte mare şî afectează economia, dar asta nu e vina firmelor, ci a statului şî a bunei lui gospodăriri)
          Pe de altă parte nu puteţi să îmi reproşaţi mie diversele facilităţi ( pentru că da, firmele au şi facilităţi) ca răspuns la problemele pe care le au companiile. După cum am zis şi în articol, toate astea au fost cârpite de-a lungul timpului, iar orice astfel de cârpeală a devenit o altă portiţă de evaziune. Tocmai pentru că folosim peste tot dubla măsură apar infracţiunile; evident că de fiecare dată suntem tentaţi să “facem cumva” ca să plătim la preţul cel mai mic. ( Totuşi, chiar nu înţeleg de ce insistati cu problema preţului clădirilor; nu e subiectul articolului de faţă, dar preţurile lor chiar au scăzut dramatic. Stiu că “investitorii imobiliari” au avut şi ei tot felul de portiţe la dispoziţie – cu totul întâmplător unii din ei sunt persoane cu sprijin politic) dar asta e cu totul altă discuţie, nu trebuie pedepsiţi cei care încearcă să pornească o afacere pentru că nişte “băieţi isteţi” au luat credite mai mari decât valorau investiţiile lor. )

    • Mihai Badici Mihai Badici spune:

      As vrea sa mergeti la fostul meu patron si sa il acuzati de “stratagema fiscala” cu injumatatirea pretului cladirii, in urma căreia si-a pierdut linia de credit de la bancă si rămânănd fără capital de lucru, in cele din urmă a falimentat :) Va rog să vorbim despre lucruri reale, nu despre paradoxuri finantiste. Pretul cladirilor chiar a scazut din 2008. Daca administratiile locale nu mai au bani exista doua solutii: fie reduc numarul de panselute plantate, fie maresc impozitele pentru toti. In nici un caz aceasta nu este o solutie: este doar un nou prilej de spaga, coruptie si matrapazlacuri. De aia avem registrele notarilor, cu preturile de referinta; daca nu credeti in ele, de ce la mai tineti?

      • roland spune:

        Daca fostul dvs. patron i-a placut sa aiba Cayene, X5, 4 case (una in Centru, una la tara, una la mare si una la munte – posibil si una in Spania), … supora cateva riscuri. Cunosc insa zeci de firme care si-au diminuat valoarea imobilelor din patrimoniu, insa nu si-au pierdut liniile de credit, si asta findca exista si altfel de garantii. Ba chiar cunosc credite date pentru importurile de salate si fructe, ce s-au stricat pe drum, precum si credite pentru firme de melci, melci care … au migrat . Si daca citesc bune presa, constat ca o firma a luat 37 credite in fals si colaborand cu directia bancii, … . Nu incercati sa imi zugraviti mediul de afaceri ca niste apostoli sau ingeri, ca inca nu i-am vazut pictati la biserica !

        Chiar scrieti despre ce nu ati aprofundat, si luati va rog ca exemplu definirea notiunii de “paradox” ! (probabil “bizarerie” era mai potrivit). Si asta de la un matematician.
        Pretul cladirilor nu a scazut, ci am vrut noi sa scada, si atunci am modificat actele normative, facand acest lucru posibil, in contra oricarei logici .

        Din nou confundati notiunile. Registrele noatarilor, “e una”, iar evaluarea de catre evaluator ANEVAR, “e alta”! Si folosesc la operatiuni diferite … .

        • Mihai Badici Mihai Badici spune:

          Domnule, nu vreau să zugrăvesc lumea în alb şi negru, ea e în multe culori ( iar patronul meu a greşit în multe privinţe, în principal subevaluând efectele crizei … dar nu e nici treaba mea nici a cititorilor noştri să discutăm asta aici). Preţul clădirilor a scăzut, acesta este un fapt. Dacă îl contestaţi, putem opri discuţia aici, chiar n-are rost. E verificabil, cu cifre, sunaţi la orice firmă de imobiliare şi întrebaţi. Evident că s-au făcut multe hoţii, nu asta neg eu ( ba aş zice dimpotrivă). Dar consideraţi că acesta este un motiv pentru a mări impozitul pe clădire pentru TOATE firmele? Nu cumva e treaba poliţiei să-i depisteze pe hoţi şi să recupereze ce e de recuperat, iar noi să ne vedem de treaba noastră? Sunt complet de acord ca statul să îşi ia măsuri care să împiedice matrapazlâcurile. De fapt asta şi scrie în finalul articolului. Dar nu astea sunt măsurile. Practic în cazul de faţă statul îşi recuperează pierderile prin impozitarea suplimentară a firmelor cinstite, care astfel plătesc furăciunile celorlalti. Restul e aflare în treabă.

    • Geo spune:

      “Sa se termine cu firme de apartament, vrem un mediu comercial civilizat, iar nu la bloc, ca altfel vor veni vecinii sa creasca oi, gaini si capre pe acoperisul blocului. E firma zootehinica? Este! Asa ca pot face si o mica plantatie de vita de vie”
      Totusi, cateva mentiuni:
      - cine sunt persoanele din spatele lui “vrem”? Pentru exista si cei din spatele celuilalt “vrem” – cei care isi doresc/permit firmele de apartament – un exemplu – familie cu copii mici, unde firma de apartament asigura un anumit grad de independenta din punct de vedere al factorului timp si un ajutor din punct de vedere financiar.
      - “mediul comercial civilizat” este afectat pana si de cei care utilizeaza un device it pentru munca lor – daca e asa, trebuie sa ma pot plange si eu sefei mele/sistemului, atunci cand imi da “munca pentru acasa” – un exemplu – din norma de 40 de ore ale unui profesor, 18 ore sunt la clasa, iar restul le completeaza de acasa – astfel, am putea spune ca el presteaza servicii (si produse daca sunt luate in calcul materialele didactice cu suport concret-intuitiv) de acasa, ceea ce i-ar necesita o firma pentru ca munceste de acasa, si o grila speciala de impozitare, etc…da, este absurd exemplul meu, dar se incadreaza in media realitatii inconjuratoare….
      - tot despre acest mediul comercial civilizat – cat de civilizat este sa nu-ti platesti darile, chiar daca ai un sediu de firma?, astfel, firmele de apartament nu sunt in relatie direct proportionala cu nivelul de civilizatie al mediului de afaceri
      - de ce “sa se termine cu firmele de apartament”? – tendinta este aceea de a renunta la munca de la birou si de a munci de acasa (acolo unde este posibil), astfel se reduc costurile si creste productivitatea
      - apoi, solutia cu linia de creditare nu este accesibila tuturor si in orice conditii
      - iar exemplul cu vita de vie pe bloc – in unele parti ale globului, este un model pozitiv, de ce nu ar fi si la noi – nu musai cu vita de vie (orice alta planta care s-ar preta conditiilor), si nu musai sub forma de firma (o metoda de a contribui pozitiv pentru comunitate ar fi suficenta).

  9. pehash spune:

    Cred ca raspunsul este foarte simplu (si dureros): democratia. Legile sunt scrise de reprezentantii unei majoritati de oi confuze care inca mai viseaza la vremurile cand aveau cioban. Este si esecul elitelor de dupa ’89… Ar fi trebuit sa-i educam. I-am lasat sa invete singuri ce inseamna libertate si democratie. Este evident ca mai mult i-au speriat aceste concepte.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Mihai Badici


Mihai Badici

Absolvent al Facultății de Electronică si Telecomunicații București ( 1991) si doctorand al aceleiași facultăți. Administrator de sistem cu peste zece ani de experienț... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

[editat] Nu exista o "sageata" spre mai complex. Sunt organisme unicelulare mult mai complexe decat...

de: man_and_twin

la "Lord Kelvin, Darwin și vârsta Pământului: O lecție de profesionalism științific"

Cauta articole

iulie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Iun    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)