joi, martie 28, 2024

Vânătorii de ocazie și baronii verzi

Gânduri vizavi de o întâmplare tristă, dar care din fericire nu a avut un final tragic. Despre faptul că sunt oameni care sunt orbiți în așa măsură de grija față de mediu, încât nu văd omul, numai ursul. Gospodarul care se chinuie un an de zile pentru a avea recoltă, de cele mai multe ori rămâne cu paguba, deoarece persoana lui nu este importantă „acolo sus”.

În primele zile ale lunii septembrie l-am vizitat la secția de terapie intensivă a spitalului municipal din Gheorgheni pe Csibi István, un tânăr din zonă, care a fost atacat de urs în urmă cu câteva zile. Viața i-a fost salvată de un vânător, pe nume Tamás Lajos: a împușcat ursul în timp ce acesta sfâșia picioarele tânărului bărbat.

Victima spitalizată mi-a relatat că pe un teren de 20 de hectare unde se află și parcela lui, anul acesta s-au născut 7 (șapte) pui de urs, toți trăind și acum în acest areal. Mi-a fost greu să ascult cum că un tânăr care aici, pe pământul său natal dorește să lucreze, să-și facă un rost prin agricultură, îmi povestește cum este distrusă recolta an de an de către sălbăticii. Nu-i ține departe nici gardul electric: puii trec pe sub el, ursoaica îi urmează…

Mi-a povestit că animalele sălbatice „culeg” porumbul la fel cum o fac oamenii: desfac știuleții unul câte unul, până nu mai rămâne nimic din recoltă. Situația creată este contradictorie: porumbul încă nu este copt, nu se poate recolta, însă urșii tocmai în perioada aceasta își fac proviziile de iarnă prin înfulecarea de cât mai multă mâncare. Diferența de interese este ireconciliabilă!

Csibi István a lucrat pământul tot anul, investind foarte mult în speranța unei recolte bune. Am fost trist să aud toate acestea într-un salon de spital. L-am rugat să-și povestească pățania la cât mai multă lume, deoarece din păcate mai sunt mulți care cred că urșii au fost izgoniți din codrii, au fost tăiate pădurile, au fost culese ciupercile și fructele de pădure, este mult zgomot, dar nu vor să audă și să înțeleagă că problema cea mai gravă este suprapopularea! Într-adevăr, pentru acest lucru, oamenii sunt devină: oamenii cu funcții de decizie. Acei politicieni, care se tem să ia atitudine în fața zgomotoșilor fără responsabilități. Aceia care pun în aplicare fără critică tot ce li se cere de la Bruxelles, ba chiar mai mult!

În vizită am fost însoțit de managerul spitalului, Ferenczy István care mi-a explicat: dacă ursul sfâșia partea interioară a coapsei lui Csibi István, tânărul nu mai era în viață, deoarece pe aici trec arterele vitale.

Activitatea „verde” și firmele poluante

Am citit nu de mult câteva gânduri, care sunt valabile și în problematica urșilor: „Niciodată nu am trăit mai sănătos, nu am dus-o mai bine, n-am fost mai școliți ca acum. Toate acestea le-am putea pierde, dacă nu-i ajutăm pe aceia, care au rămas pe dinafara schimbărilor pozitive. Avem nădejdea în clasa de mijloc, cu toate că știm că din cauza diferențelor de venit accentuate această clasă de mijloc e pe epuizate. Totuși, această clasă mijlocie trebuie să pună umărul la tăierea privilegiilor nemeritate, la ridicarea celor nevoiași. Dacă nu, istoria va face acest lucru, dar într-un mod mult mai drastic și dureros.”

Pe marginea temei disputate aș atrage atenția asupra unui grup minuscul, dar foarte gălăgios. Ei sunt ecologiștii pe care eu i-aș clasifica în trei categorii. Primele două categorii au toată stima mea: 1. care își desfășoară activitatea benevol, fără remunerație; 2. cei care fac acest lucru pe bani, dar în mod rezonabil, ținând cont și respectând cele mai varii interese. Am probleme cu persoanele din categoria a 3-a, cu aceia care se delectează în mrejele peisajului pe când la liziera pădurii sunt așteptați de mașini de teren luxoase, de mare capacitate, așteptând să-i ducă acasă după ce au trimis pupici fluturilor și bifează în calendar că și azi au făcut a faptă bună. Fac acest lucru cu buzunarul burdușit de bani din diverse burse și fonduri europene. Sau din extra-profitul realizat de firme care prestează activități nu tocmai nepoluante. Acești oameni fac pe experții pe ici, pe colo, trăgând foloase din ariile protejate Natura 2000, cerând studii de impact costisitoare și pentru banalele latrine, studii făcute de vecinii lui proveniți din aceeași castă. (Ba chiar aș spune că au inventat o nouă metodă modernă de a cere bir, bine betonată în legi!)

Acești ecologiști își apără interesele, bunăstarea cu orice preț, primesc onorarii de mii de euro pentru prelegeri, cercetări, primesc premii, efectuează călătorii de studii. Și fac asta de ani de zile, cerând și primind din ce în ce mai mulți bani. Trăiesc bine insuflând publicului că problema urșilor este generată de culegătorii de ciuperci sau de silvicultori. Fac asta în vreme ce  desconsideră total probleme celor care se confruntă cu daune provocate de animale sălbatice, dar fac circ mediatic național dacă un agricultor hotărât să-și apere munca rănește un urs „cu zgardă”. Din păcate, și mass media este mai receptivă la această temă. Am impresia că acești ecologiști se află deasupra normelor sociale, ale sistemului de valori unanim acceptat, se comportă ca niște „baroni verzi”, care desconsideră totul și pe toată lumea.

Acest al 3-lea tip este mic la număr, dar foarte gălăgios. Este vorba de câteva sute de oameni, de un procent de 0,01% din populație, care privind din palatele lor nu iau în seamă deloc interesele a 99,99% din populație: să piară cel care-și apără rodul muncii, rod care asigură hrana familiei, deoarece ursul are voie să-și aleagă pe plac locul de unde să se înfrupte!

Să gândim, oameni buni!

Creștem urși degenerați, urbani, domesticiți? Să coborâm o clipă cu toții din înălțimile Olimpului pe solul realității: ce poate fi mai important decât omul, viața umană? Pe când acest al 3-lea tip de ecologiști își serbează noile achiziții din bani europeni și sunt ridicați pe piedestalul protecției mediului pe banii companiilor poluante, oamenii simpli se scoală la 5 dimineața și în ziua de Crăciun pentru a-și îngriji animalele, pe care le alintă pe numele lor, le ocrotesc și de vânt pentru ca ursul, cu o palmă bine plasată să le sfâșie.

Unii sunt în dezacord cu aceia, care își plâng durerea pricinuită de pierderea rodului muncii lor, îi condamnă pe aceia care culeg câteva ciuperci din pădure ca să le pună pe masă copiilor, iau în derâdere pe toată lumea în timp ce dau din cap afirmativ ascultând prelegerile propagandistice ale auto-numiților activiști ecologiști. Acești oameni ni se înfățișează ori ascunși în piele de oaie, vorbind cu lacrimi în ochi despre catastrofa ce ne așteaptă, ori dau cu ambii pumni în masă, spumegând la gură. Ei sunt cei care întotdeauna știu cui să i se alăture, ce să facă ca să-și atingă scopul. Și chiar își ating scopul, deoarece duc de nas întreaga societate, ne manipulează, au efect asupra presei, ne salută de pe ecrane și de pe paginile de titlu a ziarelor și revistelor, și de la robinet curge ceea ce vor ei să fie auzit, și pe neașteptate creează în jurul lor un brand global.

Megalomania însă nu le permite să se mulțumească cu atât, așadar vor să se implice și în munca decizională, în amendarea legilor, în politici, îi au la mână pe mai marii politici fără ca aceștia să știe de acest fapt. În acest timp stârpesc pe toată lumea care le stă în cale. La toate acestea asistă cu entuziasm aceia pe care i-aș numi vânători de ocazie: oameni ai căror aptitudini, deprinderi și cunoștințe sunt invers proporționale cu egoul lor. (A nu se confunda vânătorul de ocazie cu vânătorul amator, dar talentat, sau cu vânătorul începător. Vânătorul de ocazie este cel care nu are talent deloc, dar are mulți bani și îi place să fie în centrul atenției.)

Înainte ca să fiu suspectat că am ceva cu animalele, țin să accentuez: îmi plac animalele. Dar am convingerea că nu putem trata animalele sălbatice ca pe niște pisoi de casă – ținând cont de propriile noastre interese. Iar cel mai important este că viața unui animal sălbatic nu poate fi mai presus decât viața unui om. La situația creată trebuie să găsim soluții care să fie benefice ambelor părți. Totodată, nimeni nu poate avea interesul de a schimba habitatul și rolul omului cu cel al animalului sălbatic. Ne pregătim ca în primăvară să efectuăm recensământul întregii populații de urși, prin implicarea tuturor specialiștilor interesați. Deci ne putem aștepta la pași concreți în rezolvarea problemei.

Consiliul Județean Harghita a atras atenția de nenumărate ori asupra acestei grave probleme. Dar acest lucru nu este de ajuns. De multe ori am impresia că instituțiile îndepărtate își apleacă urechea mai lesne la doleanțele noastre, decât cele de la București.

Distribuie acest articol

54 COMENTARII

  1. „…aș atrage atenția asupra unui grup minuscul, dar foarte gălăgios. Ei sunt ecologiștii pe care eu i-aș clasifica în trei categorii.”_ Eu as indrazni sa atrag atentia asupra unui grup masiv, facand parte din „categoria generala” a cetatenilor acestei tari, printre care ma numar, care doresc sa mai lase mostenire copiilor cativa copaci si cateva animale salbatice.

    Altfel, baronii locali au jumulit padurile in asa fel incat ursii, ori alte animale care au mai existat, nu mai au unde vietui. Desi unii dintre ei au fost anchetati si trimisi in judecata, dorinta jafului din avutia publica este nelimitata. Eu zic ca bogatia naturala a patriei noastre poate fi exploatata mai eficient prin turism, spre exemplu, decat prin taierea padurilor si impuscarea faunei. Baronii locali pot face bani si in felul acesta, dar asta cere efort. Defrisarea, ori exploatarea nerationala a fondului cinegetic inseamna insusirea averii publice rapid si fara efort, prin furt.

    • Este foarte adevărat ce spuneți. Fără nici o îndoială că defrișările sălbatice, în fruntea cărora se află conducători de seamă ai partidului autorului (autorul însuși fiind judecat pentru prădăciuni ale bugetului local :P ) sunt niște crime în primul rând împotriva oamenilor pe care aceste creaturi pretind că-i apără și reprezintă. Însă faptul că ăștia sunt pungași și găinari, nu face cu nimic mai puțin reprobabile pustiirile produse de ecologisți. Nu-i așa?

      • „Nu-i așa?”_Ba da!…Dar, daca sunteti amabil, puteti sa precizati nitel la care pustiiri va referiti?

        Eu nu sunt nici cercetator, om de stiinta, in domeniul studiului relatiilor dintre organisme si ambianta lor, nici adept al ecologiei, dar imi pare rau ca au disparut padurile si fauna care le popula. Asta se pune, se cheama oare ca apar mediul ambiant? Nu stiu, ca n-am fost la nicio lupta cu cei care polueaza, ori defriseaza, dar ma lupt sa traiesc normal intr-un mediu din ce in ce mai degradat de catre unii care fac bani din degradarea lui.

        ” ECOLOGÍE s. f. : Știință care se ocupă cu studiul relațiilor dintre organisme și ambianța lor, la nivel de individ, populație sau comunitate. [Var.: oecologíe s. f.] – Din fr. écologie.
        ECOLOGÍST, -Ă, ecologiști, -ste, adj., s. m. și f. (Adept) al ecologiei; (persoană) care apără mediul ambiant. – Din fr. écologiste” (Sursa: DEX 2009)

        • Pustiirile ecologistilor?! Va dau un singur exemplu (din nenumarate) care releva marsavia criminala a acestor creaturi in toata monstruozitatea ei. Ecologistii europeni au dotat cu multa generozitate mai multe spitale rurale din Kenya (ulterior experimentul s-a replicat in multe alte tari din Africa) cu echipament medical si instalatii solare pentru producerea curentului electric. Frumos din partea lor nu-i asa? Insa una din conditiile donatiilor a fost ca acele spitale sa nu foloseasca nimic altceva afara de surse regenerabile de energie. Problema e ca instalatia solara produce mult prea putin curent: Fie merg lampile in unica sala de operatii fie merge frigiderul cu medicamente, seruri, etc. Mai multe panouri solare si baterii sunt mult peste posibilitatile lor. Daca o operatie dureaza prea mult, sau e furtuna si se descarca bateriile, pacientii o sa crape de pe urma serurilor alterate :P . Dar ce conteaza acum vietile unor puradei pe langa maretia salvarii palnetei :P Toate astea pentru ca sa se evite instalarea unui mic generator electric cu benzina sau motorina (20CP-100CP) ce ar asigura bine merci suficient curent pentru functionarea spitalelor.

          Ati uitat din definitiile alea ale DEX-ului pentru ecologisti pe cea mai uzitata (colocviala, ce-i drept): „Pepeni” – Adica verzi pe din afara dar rosii (precum steagul cel rosu al lui Lenin :P) pe dinauntru…

          P.S.: Sa nu-l uitam de asemeena pe primul ecologist al istoriei recente: Adolf hitler.

    • „Eu as indrazni sa atrag atentia asupra unui grup masiv, facand parte din “categoria generala” a cetatenilor acestei tari, printre care ma numar, care doresc sa mai lase mostenire copiilor cativa copaci si cateva animale salbatice”

      – din raspuns as trage concluzia ca nu vrei sa intelegi problema ridicata in articol, si da, faci parte din marea masa de ignoranti care putin le pasa de fapt si se ascund sub diverse forme de manipulare a opiniei – spun asta pentru ca la problema ursilor as reactionat cu problema defrisarilor, mere cu pere…

      • Stimate domn, trecand peste lipsa de eleganta a textului dumneavoastra, trebuie sa fiu de acord cu mesajul pe care il transmite.

        Intai, sa va explic: odata defrisate padurile, locul in care vietuiesc de obicei, ursii se muta la oras. Ca sa se sinucida de plictiseala, punandu-se la dispozitia autoritatilor sibiene, spre exemplu. Cam asta ar fi, pe scurt, legatura intre animalele salbatice si paduri.

        Acordul cu opinia dumneavoastra se refera la faptul ca, da, daca am reusi sa exterminam ursii prin impuscare, otravire, electrocutare (nu-mi mai vin in minte alte mijloace, dar „vanatorii sportivi” sigur le vor gasi), nu ne-am mai trezi cu ei in mijlocul oraselor. Asadar, spor la ucis ursi!

  2. 1. Autorul din ignoranta sau modestie mentala nu-si da seama ca animalele se apropie de om pentru ca mediul lor natural – padurea- dispare taiata de acelasi om pe care el il vede in centrul universului.
    2. Opriti masacrarea padurilor, ba chiar extindeti-le sa ajunga la min. 50 % din suprafata tarii si atunci va fi pace.
    3. Nu cred ca de dragul omului trebuie sa distrugem natura – in China, trei insi au fost condamnati la moarte pentru ca au ucis un ursulet Panda.
    4. Exista + 7 miliarde de oameni si numai citiva tigri, rinoceri, urangutani sau alte animale. Ce facem ? Distrugem habitatele lor pentru a face loc oamenilor ?

    • Autorul arată că „problema cea mai gravă este suprapopularea”. Și din articol imi lasă impresia că știe ce vorbește. Înțeleg că suprapopularea duce la confruntări față în față între om și animal. Iar dintre ăștia doi, legea protejează animalul. Bine, nu legea cum am scris, ci statul. Pentru că legea – Constituția – protejează omul, iar statul prin funcționari și decidenți lipsiți de conștiința responsabilității lor, pare că se bâlbâie și că evită să acționeze în această problemă (de frica găgăgioșilor?, de frica de asumare a decizilor, de incompetență?).

      Avem suprapopulare cu animale. Ce facem?
      – le castrăm?
      – le exterminăm?
      – le mutăm? exportăm chiar?

      Cel mai criminal e să nu facem nimic, sau să asteptăm 50 de ani să crească o pădure nouă (cum controlezi suprapopularea până atunci??)

      • Corecție: prin „le exterminăm?” m-am gândit de fapt la „mai omorâm din ele?” și nu la sensul corect al cuvântului. Iertați-mi, vă rog, exprimarea proastă.

    • 1. E de multe ori adevărat, dar nu întotdeauna. De exemplu urșii care coboară de pe Tâmpa la containerele de gunoi din Brașov nu o fac pentru că acolo s-a defrișat ceva acolo (chiar nu s-a defrișat nimic de pe versanții din jurul Brașovului .Verestoy ur & Co. lucră ceva mai la nord :D ), ci pentru că s-au înmulțit peste măsură atâta vreme cât vânătoarea lor e prohibită.

      2. E foarte bine să se reia împăduririle, dar asta nu va rezolva creșterea populației de urși și mistreți.

      3. Aici suntem de păreri diferite. Dacă nu credeți că omul e cea mai valoaroasă creatură a lui Dumnezeu, de ce nu vă duceți șă vă lăsați înfulecat de urșii înfometați?! Nu vă gândiți că biata ursoaică vă sfâșie din altruism, doar ca să-și hrănească bieții pui înfometați? :P

      4, Tigrii și rinocerii sunt chiar mulți. În Inda înfulecă ocazional oamenii de prin sate. În Africa am văzut eu cu ochii mei turme nesfărșite de rinoceri în timpul unui safari în parcul național Kruger Restul nu știu ce să zic. În orice caz, cum credeți că ar trebui procedat? Să lichidăm oamenii ca să facem loc animalelor?! Dacă e așa, atunci revin cu întrebrea de la punctul anterior: Înaonte de a cerr stârpirea oamenilor nu ar fi moral să fiți primul care să vă oferiți voluntar spre a fi înfulecat de fiarele cu habitatul în pericol? :P :P :P

      • Comentariu saracut/simplist/reductionist, autorul nu a facut risipa de efort mental…

        Animalele nu au notiunea de bine/rau, ele se folosesc de instinct si trebuie sa supravietuiasca, atit.

        E o realitate ca dispar padurile si animalele au nevoie de suprafete mari. Este evident ca suprafetele amarite din Romania nu pot furniza hrana destula si abia atunci, impinse de foame, vin spre om.
        Ursii gunoieri folosesc o ocazie favorabila, asa cum si noi exploatam petrol pentru ca ne e mai usor decit sa folosim energia solara, dupa cum bombele sint mai la indemina decit politica si educatia.

        Animalele trebuiesc relocate si daca nu e loc, exportate.

        O sa vedeti, lumea in care vor exista doar oameni (unii vor munci si altii vor fi ajutati sa supravietuiasca), gindaci si sobolani, nu va fi una atragatoare.

        • Evident că unor chestiuni la obiect le răspundeți cu postulate extrase tocmai din puțul gândirii. Nici o problemă. Pare să fie deformație prfesională a tuturor progresiștilor.

          Deci dacă animalul nu are noțiunea de bine și rău înseamnă că e de datoria omului să fie conciliant și să se lase înfulecat. Cum de ați scăpat nesfâșiat până în ziua de azi :P ?! Puteți vă rog să dezvoltați un pic subiectul, ca să se mai amuze un pic cititorii?!

          Un al doilea monument de înțelepciue cutremurător e chestia cu România care are suprafețe mult prea amârâte pentru fauna de prin partea locului. Să înțeleg că recomandați patriei să treacă imedit a cucerirea Siberiei ca să aibă ceva mai mult spațiu pentru animale :D ?!

          Așa de curiozitate, chestiile astea pe care le scoateți din dumnevoastră cu atata nonșalanță sunt isprăvi personale, sau bubuituri ale gândiri de grup ?! :P

          Bineînțeles că e mult mai bine ca animalele să fie relocate mai decât ucise. E însă o mică problemă aici: Asta eo treabă extrem de scumpă, iar statul român are nenumărate alte priorități mult mai acute (educația copiilor, infrasturctura franjrui, bolnavii cronici lipsiți de medicamente, etc.) . Nu credeți că ar fi de daoria dumneavoastră, a iubitorilor de animale ce răgușiți de pe urma răgetelor indignate pe net să puneți un pic mâinile în buzunre și să faceți ceva pentru animalele astea de pe urma cărora vă tânguiți atâta?! Căt ați pus la bătaie până acum?! Să zicem 0 lei?! Nu-i așa că v-am bunghit?! Am observat asta pe la toți iecologiștii, pe care-i știu: Cu cât e guițul mai strident cu atâ e cărpănoșenia e mai adâncă și mai meschină.

      • „4, Tigrii și rinocerii sunt chiar mulți. În Inda înfulecă ocazional oamenii de prin sate.” – numarul tigrilor a scazut de la 100.000 acum un secol la aprox. 3.000 in prezent si se extimeaza ca in urmatorii 10-20 de ani vor disparea complet din salbaticie.

    • Tare de tot exemplul asta cu China! Ati uitat sa spuneti ca glontul cu care au fost impuscati ucigasii ursuletului a fost platit de familiile condamnatilor.
      Bine ca stim care modelul ecologistilor.

    • Bine punctat ! Noi am patruns in habitatul lor natiral, de zeci de generatii, iar ele nu fac altceva decat sa se intoarca acasa.
      Dle. Borboly Csaba, nu folositi diateza reflexiva, ca cei 7 ursuleti nu s-au nascut singuri, ci i-au nscut mai multe ursoaice, in habitatul lor natrual de zeci de ani.
      PUZurile, trecerile din extravilan, in intravian, schimbarea regimului din forestier, in agricol, si la final in intravilan construibil, … toate au preturile lor, la care cei ce au data avizele si cei care au „uzucapat” sau si-au refacut dreptul de proprietate dupa antecesorii lor nu s-au gandit
      Nu as fi intervenit insa mi-au atras atentie elementele: Gheorgheni; teren de 20 de hectare unde se află și parcela lui, … si nu este greu sa te uiti pe protal ce de probleme are localitaea aceasta cu legea nr. 18

      „…din păcate mai sunt mulți care cred că urșii au fost izgoniți din codrii, au fost tăiate pădurile, au fost culese ciupercile și fructele de pădure, este mult zgomot”. Nu zau?

      AGERPRES 01.08.2016 :
      „În anul 2014, WWF-România și Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice (ACDB) au demonstrat că rata de creștere a ursului brun a fost estimată la peste 10%” !!!
      „În anumite judeţe (ex. Vrancea, Harghita), unde s-a înregistrat şi un număr mare de urşi vânaţi, creşterea populaţiei (pe hârtie) a fost şi de 50% – de patru ori mai mare decât oriunde altundeva în Europa sau America de Nord.”
      10 % INSEAMNA SUPRAPOPULARE ?

      PS Imi place gandirea dvs. : defrisam si impuscam.
      PPS Stati sa vedeti cum se va injumatati fondul cinegetic si va scadea talia animalelor, ca urmare a imposibilitatii de migrare, prin constructia autostrazilor … Dar o stiti cu siguranta, si va dau numele a 3 persoane din Germania ce au efectuat stfel de studii . Nu pot sa cred ca nu sunteti informat .

  3. Ursii coboara inspre pamanturile pe care satenii le folosesc pentru agricultura intrucat si-au pierdut o buna parte a habitatului natural ca urmare a taierii padurilor. Harghita este in topul judetelor in care se defriseaza masiv. Institutia la care lucreaza domnul Borboly, prefectura, este si ea responsabila pentru asta.

  4. Nu e vorba doar de ursi, ci in special de ursi si mistreti. Sunt mai multe zone din tara unde numarul lor a crescut pana a scapat de sub control – in satul natal al ministrului mediului de acum cativa ani se plimbau vreo 3 ursi, iar mai in nord mistretii faceau ravagii.

    Exista o confuzie intre vanatoarea pentru trofee (discutabila, as zice; nu sunt un fan) si tinerea unor populatii de animale sub control. Intr-un sat din nord unde am intalnit la marginea satului o padure intreaga escavata de mistreti localnicii recunosteau, discret, ca atunci cand nu se mai poate platesc niste vanatori care sa mai impuste din mistreti. Ilegal, dar viata si recoltele lor trebuie protejate. In Dambovita, insa, stiu personal o istorie de zeci de ani de oameni omorati sau doar raniti de ursi in zona dealurilor la est de Pietrosita, pana la granita judetului Prahova. M-am intalnit si eu de mai multe ori cu ursi pe-acolo (am copilarit in zona), dar am avut noroc ca singurele pagube au fost pruni rupti si prunele mancate. Nu am nimic cu ursii, dar undeva trebuie mentinut un echilibru intre prea multi ursi si conservarea faunei. Pentru vanatori, ursii sunt doar trofee. Pentru hipsterii care au vazut urs doar de plus in magazinele de jucarii sau pe Discovery Channel, ursii sunt sacri. Taranii din zonele de deal si de munte sau turistii care se incumeta pe acolo, sunt victime.

  5. Despre ursi si mistreti autorul are perfecta dreptate , trebuie controlat numarul lor mai atent si in functie de cererile comunitatilor locale . Scandalul cu cotele de vantoare cred ca a pornit mai mult de la rasi si pisici salbatice care nu prea stiu sa atace omul sau sa produca cine stie ce pagube prin gospodarii si ferme.

    • Am căutat ordinul şi în el nu era vorba despre râşi ci doar de pisica sălbatică (plus urs si lup). Este un alt ordin referitor la aceştia sau e doar o intoxicare?

  6. Interese ascunse sunt si la ecologistii care au masini cu motoare de 3000 cm2, si la silvicultorii care vand vanatu’ (taxa sa impusti un urs e de cateva mii de euro)…

  7. Este inadmisibil ce se intampla , de pilda, intr-o statiune cu traditii foarte vechi, ma refer la Baile Tusnad ! Pur si simplu localnicii traiesc intr-o teroare continua , ursii extrem de agresivi umbla nestingheriti pe strazile de langa padure, iar primaria si autoritatile locale dau mereu vina pe administratia de la Bucuresti !
    La lacul Sf.Ana , Tinovul Mohos si muntii superbi dimprejur nu te mai poti aventura daca nu ai masina, dar muntele nu e facut sa mergi mereu cu masina…
    Aveti perfecta dreptate stimate domn, ar trebui ,cred eu, o solidaritate a oamenilor rationali din toate judetele afectate, Harghita, Mures, Brasov, Covasna, Buzau, Vrancea si Sibiu si o campanie generalizata de presa, tv, radio, internet, dar fara implicarea ONG-urilor ,caci si-au pierdut credibilitatea !
    Ma gandesc ca ar putea fi chestionata si doamna Cristina Lapis ,ce administreaza la Zarnesti, jud. Brasov un „sanctuar” al ursilor, asteptam si pozitia domniei sale, stim doar (noi brasovenii) ca este foarte „vocala” in actiunile de salvare a ursuletilor ramasi orfani, dar sa stim mai bine daca o intereseaza si problemele satenilor si ciobanilor, direct afectati de inmultirea necontrolata, dar si de volumul de taieri inadmisibil de mare la care s-a ajuns !

  8. Dl. Borboly a scris un articol foarte bun. Dincolo de orice indoiala, ecologisti de toate soiurile distrug si otravesc cu abnegatie vietile oamenilor de la Narvik pana la Cape Town si de la Lisabona pana la Tokyo si inapoi pe ambele directii, pe partea ailalta a pamantului.

    Numai ca citind articolul sau am avut strania senzatie ca citesc o maistra pledoarie pentru lupta impotriva cancerului scrisa de biv-vel-vornicul Teleormanului. Fara nici un fel de dubii cancerul e o problema cumplita peste tot in lume. Chiar si in Teleorman. Numai ca din nefericire Teleormanul are probleme mult mai cumplite decat cancerul, una din ele fiind tocmai PSD-ul si capateniile sale. Cam asa si cu Harghita d-lui Borboly respectiv cu UDMR-ul care l-a prasit (printre alte nenumarate personaje cu maini pe cat de lungi pe atat de abile) si pe dl. Verestoy Attila – alintat si drujba lui Dumnezeu, se pe d-nii Marko Bella & Borbely Laci alaturi de multe alte genii ale finantelor publice locale, pana intr-acolo ca PSD-ul ar trebui sa crape de invidie si sa mai invete cu umilinta ceva meserie de la aliatii politici maghiari.

    Dupa ce taietorii d-lui Verestoy si ai altor conducatori luminati ai secuilor au transformat puzderie de versanti muntosi ai Harghitei si Covasnei in peisaje selenare, iata ca dl. Borboly a mai gasit un suibiect esential pentru bunastarea judetului domniei sale: Ursii. Trebuie sa admit ca pe langa ursi, subectul anterior al d-ului Borboly era mult mai productiv: Aeroportul international de la Ciceu (prin extinderea actualului aeroderom utilitar). Nu stiu daca se justifica economic chiar si in conditii meteo ideale, dar considerand amplasarea si intensitatea curentilor de panta, a ascendentelor naturale generate de muntii inconujuratori si chiar a celor de unda lunga (ce fac deliciul planoristilor de la Brasov) , probabil ca aeroportul ar fi inchis macar doua treimi din an, conditiile fiind mult prea periculoase pentru avioanele de pasageri. Da domnule, dar ce comisioane, studii de fezabilitate, servicii aeroportuare si nenumarate alte chestii pe langa care defrisarile salbatice par painea saracului ! :P

  9. Aş vrea să fac mai multe comentarii.
    Primul este că într-adevăr, problema este reală. Este o consecinţă a unui fenomen mai larg, care se poate numi „părerism”. Dar are şi acest fenomen o motivare.
    În satul meu natal s-au înmulţit exagerat ciorile ( e un sat de câmpie). Nu ştiu dacă e vina despăduririlor, pentru că s-au împădurit relativ recent nişte suprafeţe aşa că suprafaţa totală de pădure în zonă s-ar putea să fie dublă faţă de ’89. În tot cazul, imediat după semănat atmosfera e asemănătoare cu cea din Kandahar: oamenii încearcă să le alunge cu petarde ( da, si asta e ilegal) , ba chiar au apărut unele „aparate de pocnit” care merg cu butelie de aragaz. ( mai ales că e zonă de „lubeniţe”). E drept, partea bună e că ciorile înca nu au atacat oameni :)
    Echilibrul ecologic este stricat de câteva sute de ani, nu prea avem ce să facem decât să încercăm să ţinem lucrurile sub control.
    A doua observaţie este că nu e bine să eludăm nici contraargumentele la tezele noastre. Da, societatea are dubii legate de modul de stabilire a acestor cote. Este normal, pentru că este o procedură netransparentă. Ştim cu toţii că există o presiune a vânătorii sportive, deci e normal să fim îngrijoraţi ca nu cumva efectivele , şi deci cotele , să fie exagerate. După cum s-a mai explicat în comentarii, discuţiile au pornit nu de la urşi, unde cam ştim că avem o suprapopulare, chiar dacă nu suntem siguri că e 100% reală, ci de la pisici sălbatice, din care eu personal nu am văzut nici una – e drept că nu mai am timp pentru drumeţii montane – deci exista posibilitatea unor dubii.
    A treia observaţie ar fi că, în jeep sau pe jos, ecologiştii ridică nişte probleme. Ele pot fi reale sau nu, ei pot fi interesaţi sau nu. Dar ideal ar fi să răspundem ideilor cu idei; nu contează prea mult ce interese au cei care lansează aceste discuţii, pot fi vânători de fonduri europene sau eco-anarhişti. E mai bine să le răspundeţi cu cifre. Poate dacă ar fi atrase şi organizaţiile ecologiste la numărătorile efectivelor lucrurile s-ar rezolva. Sigur că vom găsi mereu persoane care sunt de părere că nici un urs nu trebuie împuşcat ( după cum în Bucureşti am avut „prietenii căţeilor”, unde nici măcar de ecologie nu era vorba, pentru că nu erau animale sălbatice…. încă :) ) dar zic eu că dacă toată lumea va fi de acord cu cifrele majoritatea va fi de acord şi cu cotele.

    • Ok. Doua aspecte.

      1. Stabilirea cotelor de recolta la speciile de vanat.
      Aici voi folosi ca exemplu situatia controversata a stabilirii cotelor de recolta la urs, lup, ras si pisica salbatica. Aceste specii sunt strict protejate conform legislatiei nationale si europene, deci este vorba de o derogare avand ca principal scop limitarea conflictelor om-natura la nivel national. Mai multe detalii in studiul care a stabilit aceste cote de recolta (p. 6-7) si care este disponibil aici: https://drive.google.com/file/d/0BzyWiu5bsA4KZnZkcmVmMHpEeHc/view

      Ceea ce m-a surprins cel mai mult in acest studiu (lasand la o parte orice fel de emotie) este contrastul enorm intre cifrele de recolta extrem de exacte (output-ul, daca vreti – vezi p. 51) si metodologia calitativa, bazata pe niste variabile cu marje de eroare substantiale (input-ul). In principiu cotele de recolta (in studiu numite niveluri maxime de interventie si calculate pentru fiecare specie la nivel de judet) se bazeaza pe mai multi predictori (vezi p. 14 si 50):

      cota_recolta_specie ~ f(dimensiunea curenta a populatiei; dimensiunea optima a populatiei; sporul anual al populatiei; cuantumul pagubelor produse; numarul conflictelor).

      Din studiu nu reiese sub nici o forma CUM au fost folositi acesti predictori pentru a stabili cotele de recolta. Se spune doar ca s-a tinut cont de ele, dar nu si ce greutate au avut fiecare, sau ce marja de eroare insoteste fiecare predictor. Sa luam spre exemplu stabilirea dimensiunii curente a populatiei pentru o specie. Ea se bazeaza pe numararea urmelor de catre o echipa de teren pe o suprafata de 5% din arealul fiecarei specii. Da, ati citit corect–numararea urmelor–puteti citi descrierea Activitatii A3 de la p. 27. Nu e clar, de asemenea, CUM au fost estimate sporul natural si efectivele optime. Dar sa zicem ca in cazul lupilor sau ursilor exista pagube si conflicte care trebuie atenuate/limitate, si ca acest argument primeaza. Insa, conform acestui studiu nu exista pagube sau conflicte care sa poata fi atribuite pisicii salbatice sau rasului. Prin urmare, in acest caz estimarile grosiere ale dinamicii populatiilor acestor specii devin esentiale in stabilirea cotelor de recolta. Dar nici un rand macar, o mentiune pe undeva de incertitudine, nesiguranta…

      Concluziile ofera cititorului (si clientului: ministerul) cifre exacte, sugereaza siguranta si „hard facts”, in timp ce baza de dovezi pe care ele se bazeaza este extrem de fragila… Deci despre ce vorbim: (pseudo)stiinta, ignoranta, (conflict de) interese?

      2. Cifrele (stiinta) si buna credinta trebuie sa indrume luarea deciziilor.
      In principiu, sunt de acord ca cifrele–nu emotiile sau intuitiile unor diversi–trebuie sa informeze luarea deciziilor. Insa, daca aceste cifre nu sunt bazate pe un amestec de metodologii robuste din punct de vedere statistic si de buna credinta (fiindca stim ca statistica permite si false interpretari), atunci tot calculul devine un guess-work foarte scump (in cazul studiului de mai sus 30000 euro) cu pretentii de inalta stiinta.

      • In cazul pisibilor salbatce pagubele se inmcregistreaza un specila in randul soarecilor. Nu cred ca se plange careva! Plus ceva pasaret si iepuri oncite”suprotabile” (adica ramane si de un opstropel ptr vanatori) Nu cred ca s-au inregistrat cazuri de agresiuni ale pisicii salbatece (decat daca ai ocaztia si lipsa de minte sa tragi una vie de coada! Mai degraba castigi ctgria 2a la6/49 ..)

        Rasul ar putea produce pagube. Ins aeste un animla f retras . Asa ca dacaii pica un vitel sau un purcel este cazul sa fie amendat propretaru (hranirea animalelor domestice in padure ) cu mentiunea ca animalul ala care cade sub laba rasului .. anilamu ziprin 70-71 sa zicem un caz de „nebunie” (ras care a itrat in margine aunei comune. Apoi a facut o vizita mai lunag si mai „profunda”. A treia a ajuns pana in centru, nu a fots primit la PTTR , a muscat o localnica de picior … si s-a zis „pana aici!” A sosit prdinu de executie si e de presupus ca acum odhineste prafuit intr-o vitrina d e muzeu

        Nu inmteg insa reticenta fata de recoltarea mistretului. Specie comuna . „vulgara”chiar ,efectivul se reface rapid si usor si incontestabil este gustos!!!

  10. Ati uitat „istericii” care jura ca vantaiorii sunt criminali si sunt gata sa gatuie vanatorii. De multe pri aceiasi cu aparatorii infocati ai maidanezilor… carora nu le pasa daca un copil a ajuns nutret ptr „catzei” …

    Cat despre ursi .. as avea o propunere usor perversa. In loc sa mai primim ursii altora in pensionul de la Zarnesti sa cerem sa fie colonizati ursi in Masivul Central din Franta, in jurul orasului Berna , prin Wales ul prinutului Charles si alte locuri. Daca e nevoie sa le oferim francezilor si cateva perechei de lupi Totu in numele ecologiei bine-ntels! (Va asigur ca stimatii i cetateni occidentali ar ajunge isnterici in fata pericolului [prezenata de un urs aflat la 100 km departare. De latfel in anii 70 a fots impuscat ultimul urs din Pirineii francezi, „Criminalul” a fots bine mersi)

    • Ursii nu pot profita de intelegerea Schenken, de ex, ursul Burno, a trecut ilegal mai multe granite, era pe undeva refugiat, de fapt era de origine slovena, italian si un pic austriac, si a fost pur si simplu impuscat. Era singurul urs vazut in libertate in Germania .

      https://en.wikipedia.org/wiki/Bear_JJ1

    • Imi place sa cred că istericii sunt minoritari si că majoritatea ecologiştilor sunt oameni rezonabili. Ca şi în cazul cu căţeii, de bine de rău raţiunea a învins ( mă rog, partea iraţională s-a mai refugiat pe la noi prin Ilfov, unde unii din căţei au fost „salvati”, de nu mă mai pot plimba cu bicicleta pe stradă :) )
      Dar încă o data, fără transparenţă nu se poate face nimic. Şi eu sunt sceptic că râsii şi pisicile sălbatice s-ar fi putut înmulţi în asemenea hal ( să înţeleg că hrana e destulă în pădure) dar e posibil; dealtfel am o rudă silvicultor care mi-a spus că „deţine” inclusiv şacali; mai există posibilitatea ca în unele zone/păduri să fie în exces, în altele dimpotrivă.

      • m-am dus cu biciclu de la sora-mea la nasa, pe undeva pe la Darasti, un biciclu cam darimat, ii cadea lantu cind apasai mai tare. Era o caldura torida, in plin cimp, nelucrat de altfel, plin de buruieni ca pe vremea lui Stefan babanu, ca nu se vedea calaretul, vad de departe o potaie. Parea toropita de caldura, nu-mi fac nici un fel de griji si merg voios mai departe.
        Cind ajung prin dreptul ei incepe sa latre, dar nu prea furios, ci doar asa un pic discret, ai fi crezut ca e chiar prietenos, dar de unde, era doar semnalul sa iasa toata ceata din ascunzisuri. Cred ca invatasera tactica de la Daci, ma asteptam chiar sa otraveasca fintiniile.
        M-am vazut inconjurat de o multime latratoare cu colti care sclipeau in soare. Bag viteza, dar cu grije, Doamne-Dumnezeule, fa ca sa nu-mi sara lantul chiar acum, din zbor reusesc sa-i ard un picior in bot unuia mai indraznet, cred ca era seful.
        Ajung livid la nasa, trag pe nerasuflate o bardaca de roze rece. O intreb daca nu are cumva la indemina un AKM. Ma inarmez pt. intoarcere, pun pe stg si dr biciclei niste araci, si inca doi sub brat, pe ghidon pun o plasa cu pietre, mobilul il pun pe alarma, o sun pe sora-mea si-i comunic traseul si grupa mea de singe, imi fac o gluga de camuflaj… Nasa vrea sa-i dea o ciozvirta de pui mort, nu vreau sa-i incurajez, nu sunt omul sa dea mita.
        Ma asteptau, imi aduc aminte de biblie, cine arunca primul piatra, o arunc, simt ca-si pierd increderea in propriile forte, rotesc bita cu mina dreapta, suiera ca un bici, scot un strigat de lupta cu injuraturi neaose, merg incet sa nu-mi sara lantul, ii vad ca se-mprastie, doar unu se tot tine dupa mine, opresc un pic mai departe, il provoc la lupta dreapta, ma dau Bute… am invins.. KO in prima repriza.

      • Cupsiciele chiar e o .. problema.
        Cam singurele pagube pe care le fac sunt intre soareci Ma ropg si ceva pasaret si catova iepuri.
        Nu are o blana care sa poa fi tabnacita (se poa da nu rezista)Ca trofeu .. nu stiu ce vanator ar considera trofeu o pisica salabetca, Candva unu imi zicea ca nu strica cartusele pe „asa ceva”.

        Rasul da .. este un trofeu (macar ptr faptul ca este f furtiv)

  11. Pentru ca derogarile propuse spre aprobare de Ministerul mediului au in vedere animalele-problema, care fac pagube oamenilor, au fost avute in vedere pe langa cei 552 de ursi, 657 de lupi si 482 de rasi care mananca porumbul agricultorilor din harghita. De fapt, cei care distrug culturile de porumb sunt mistretii, iar oile nu se mai afla la aceasta vreme in apropierea lupilor sau ursilor.

    Dar, cine se mandreste cu un trofeu de porc? Este banal. Un urs, insa, este altceva! Sau o pisica salbatica! Dincolo de mandrie vanatoreasca, trofeele de urs ori pisica salbatica au valoare comerciala, pentru ca in statele europene au cam disparut. Si, se pare ca, tot hranindu-se cu porumb, rasii au cam disparut si de la noi, pentru ca desi derogari au fost cerute si date in fiecare an, destoinicii vanatori nu au mai gasit in teren suficiente animale pentru a le ucide.

    • Dumnule, iar râşi? De unde aţi scos râşii? Pisica sălbatică o mai fi râzând ea, dar eu nu găsesc nici o referire la râşi în documentul ala… poate o fi în altul şi nu ştiu eu. Sau poate….

      • Asa este, stimate domn, „la docoment”, Felis silvestris, nu frat’sau Felis lynx.

        Da’ despre paguba-n papusoi pe care o produc agricultorilor din Harghita, deci se justifica o derogare de la „cota anuala de recoltare”, ramane cum am spus. Ba, mai mult, reduc numarul rozatoarelor, carevasazica e viceversa de cum le zice dom’ presedinte de la Consiliu.

        • Ok, am inteles, multumesc. Ordinul de ministru nu conţinea nimic despre râşi. Păcatul discuţiilor de la noi e că se întind ca pomana ţigănească, ajung până la Adam si Eva. Evident, şi „lobbyştii” au deprins şmecheriile şi amestecă probleme reale cu altele inventate, aşa că nu mai ştii de unde începe şi unde se termină. Despre urşi ajunşi pe stradă citim mereu în ziare, şi nu doar în Harghita, ci şi în alte zone unde despăduririle nu sunt semnificative. Pădurile noastre nu sunt nici ele chiar păduri virgine, aşa că nu poţi exclude nici ipoteza ca pădurarul destoinic să mai pună la bătaie câte o oaie din ograda proprie, pentru ca recolta de urşi să fie bogată :) pentru că investiţia s-ar putea să merite. Însă văd că ajungem la aceeaşi problemă ca în politică: depinde şi cine numără :)

  12. Lobby vanatoresc de cea mai joasa speta! Solutia consta in impaduriri si expropierea acestor tarani care se plang vezi doamne ca vin ursii si le mananca porumbul! Cat produc din pib acesti tarani? Pib-ul se produce in buc si alte cateva orase mari din tara, iar oamenii de aici vor natura, nu tarani braconieri, taietori de paduri si scursuri care distrug natura!

    • @catalina – atunci când ai impresia că rolul omului e să producă PIB, ăsta e practic fascism. Nu, rolul țăranului nu e să producă PIB, el trăiește acolo unde s-a născut și face foarte bine dacă își apără recolta cu toporul sau cu arma, după caz.

    • Lobby ecologist fara creier.
      PIB-ul draga catalina este suma averilor cetatenilor si agnetilor economici. Averea unei tari. Cat anume din PIB reprezinta averea unui taran? Te doresti a fi cinica, sau chiar nu poti gandi in afara acestor clisee? Faptul ca procentual averea unui om este foarte mica in averea unui stat inseamna ca acel om poate fi nimicit, mutat, tratat ca un gunoi?
      Exproprieri pentru ursi? Serios? Doneaza tu niste teren, in loc sa alungi oamenii de acasa. Cred ca nu stii ce tragedii poate naste o expropriere.
      Viata umana e sacra, doamna, si omul, fiind dotat cu ratiune si simtire trebuie sa caute solutii de echilibru. Inclusiv tu, daca esti dotata cu ratiune si simtire.
      Din ce grota de capitala cu PIB-ul mare ai iesit, doamna?
      Vrei natura? Dar porumb si grau nu vrei? Cine crezi ca le produce, ursii si veveritele?

    • Duamna, permiteti-mi o intrebare, ce mincati dvoastra? Cumva PIB cu piine, pardon fara piine ca piine o produc nemernicii de tarani?

      Jos cu taranii, mama lor de distrugatori de natura! Vrem natura pura si PIB mare fara TVA.

      Traiasca PIBul!

    • Cât puneți dumnevoastră personal din buzunar pentru exproprierile astea? Lăsați-mă să ghicesc: 0 lei, 0 bani. Corolar: Nu-i așa că trăiți de pe seama unei pomeni publice numită eufemistic „leafă de bugetar” și de aia vă doare la bască de rispa banului public pentru exprprierile aiurea pe care le cereți?!

      Oare n-ar trebui să fiți și dumneavoastră expropriată de vreme ce locuința dumneavoastră încurcă existența gândacilor ?! Vă dați seama ce stres le produceți bietelor creaturi când dați cu tot soiul de spray-uri împotriva lor și refuzați cu obstinație să le lăsați ceva mâncare la îndemnână încât sunt forțate să-și părăseasca habitatul natural :P

    • a cata generatie de oraseni (ca sa nu ma refer la obiectul vestimentar adresat membrelor inferioare) sunteti baroneasa (sau chiar ducesa?) Catalina, incat va simtiti indreptatita sa vorbiti cu un dispret demn direct de legendara M. Antoaneta de „acestor tarani „?

    • „oamenii de aici” – cred că-i o extrapolare riscantă

      Și eu lucrez într-un oraș mare, „producător de PIB”, dar pentru asta nu consider că restul țării ar trebui să se constituie într-o rezervație ca pe vremea lui Burebista în care să admir natura în week-end.

      Btw, cine ar da banii pentru exproprieri?
      Și-ar dona veganii bugetul lunar pentru soia și quinoa organică?

  13. Suprapopulare constatata de cine? Exista studii curate, transparente, consistente si constiincios realizate? Daca da, de ce nu au fost publicate?

    Daca X sau Y vede 3 ursi la un loc intr-o anumita zona asta nu inseamna suprapopulare.

    Un prieten de-al meu are o ferma extinsa pe mai multe hectare, intr-o zona circulata des de ursi. Are gard electric. Gardul electric functioneaza. A existat un singur incident cu un ursulet ratacit (puiandru), care a intrat cat timp se facea mentenanta la gard. Ursuletul a fost tranchilizat si pe urma eliberat in salbaticie.

    Solutii exista pentru convietuirea pasnica intre om si salbaticiuni. Au fost descoperite de ani de zile, in tari mai civilizate ca a noastra. Si nu, nu inseamna uciderea tuturor animalelor din raza vizuala.

    Dar, nu-i asa, e mai bine sa ne agitam in cloaca romaneasca in loc sa ne inspiram din ele si sa propunem solutii concrete.

    Un mic exemplu: https://www.nps.gov/yell/planyourvisit/abeardoesntcare.htm

    • Astepti vreo „comisie” corupta sa gandeasca pentru tine? In primul rand uitate pe animal planet sa intelegi ca (mai ales) animalele sunt fiinte teritoriale. Daca creste numarul de aparitii prin orase, atacuri la animale, etc… tu la ce concluzie ajungi? Au invatat sa citeasca? Le place mai mult atmosfera din oras?

  14. problemele ridicate de autor si comentatori sunt reale. astfel de probleme au facut ca ursul sa fie eliminat din toata Europa Occidentala de sute de ani. Asta vrem si la noi?
    aceste probleme sunt strans legate de problema intruziunii oamenilor in zonele salbatice, de padure, care ar trebui sa apartina ”salbaticiunilor”. adica recoltatul fructelor de padure si al ciupercilor a capatat proportii industriale si sunt comunitati intregi de romi care ”piaptana” padurile in recoltarea trufandalelor. vad ca nimeni nu vorbeste despre asta. aceste grupuri isi fac efectiv tabere in zonele mai greu accesibile, se servesc la discretie din pestele si vanatul local pe perioada culesului (reduc din costurile cu hrana) si efectiv nimeni nu poate sa-i faca sa respecte legea. si nici macar nu incearca.
    mai este problema stanelor care s-au inmultit in mod exponential, pentru ca primariile nu tin cont de capacitatea de suport a mediului si dau autorizatii pentru stani pe banda rulanta. sunt foarte multi tarani, nu mai vorbesc de padurari care isi cresc animalele in padure, mai ales in zonele de deal si ses, deci in zone care ar trebui sa fie lasate animalelor salbatice. si pe urma se plang de pagube.
    ceea ce lipseste este un sistem corect de despagubiri, care sa tina cont de circumstante.
    problema este ca la dezechilibrele produse de om natura reactioneaza si efectele sunt nefaste tot pentru om. adica disparitia sau reducerea drastica a carnivorelor mari, care sunt priviti ca dusmanii supremi de catre om, determina de exemplu explozia populatiei de mistret. sunt ei vanati sau braconati dar fiind extrem de organizati, inteligenti si adaptabili produc pagube in culturi de zeci de ori mai mari comparativ cu ursii. nici despre asta nu se vorbeste prea mult pentru ca nu sunt solutii. este mai de efect sa vorbesti despre pagubele facute de urs, decat despre cele produse de mistret.
    carnivorele mari realizeaza echilibrul ecologic. omul le poate suplini doar intr-o anumita masura.
    exista la nivelul comunitatilor umane rurale o presiune permanenta asupra resurselor naturale, intotdeauna a existat si asta nu poate fi atenuata decat prin masuri luate la nivel central si puse in aplicare local. autoritatile locale nu urmaresc decat interesele oamenilor si nu dau 2 bani pe protectia naturii. sunt atat de obtuzi incat nu inteleg ca se poate castiga mult mai mult din pastrarea naturii decat din exploatarea ei anarhica si arhaica.
    pe termen mediu aceasta presiune ar trebui sa scada pentru ca populatia rurala este in proces abrupt de imbatranire si reducere ca urmare a migratiei fortei de munca. dar cei ramasi trebuie invatati sa se dezvolte rational. nu este nevoie de multi oameni ca sa distrugi natura. iar romanii la nivel european sunt recunoscuti ca avand foarte putin respect pentru mediu. in vest pe unde au ajuns romanii au produs spaima si repulsie prin actiunile de braconaj piscicol sau cinegetic, la un nivel de neconceput pentru cei de acolo. este o realitate. nici macar in Bulgaria sau Albania nu exista gunoaiele care sufoca natura asa cum sunt la noi. metri cubi de PET-uri in paduri si de-a lungul apelor le gasim doar la noi, nicaieri altundeva, o lipsa generala de interes pentru respectarea si pastrarea naturii. si o ”foame” grotesca pentru exploatarea a tot ce poate fi transformat in bani si care apartine domeniului public.

  15. WOW1 ma intreb ce solutii ai propune daca ai ajunge cumva la concluzia e supra populata cu mai mult de 7 milarde de oameni!
    Situatia este asta fiindca legea si regulile au fost facute in asa fel incit sa invrajbeasca prtile implicate si astfel tot felul de organizatii si vinatori sa profite.
    Sa spunem deschis ca pe orice fond de vinatoare se aud impuscaturi cam in fiecare saptamina.AMi mult sau mai putin legal. Mistretii si capriorii fiind vizati in primul rind. Apoi iepurii si tot felul de inaripate ce au ghinionul sa zboare pe acolo.
    Nu cred ca trebuie sa spunem ca arealul impadurit s-a redus drastic. Ca padurile sint umblate aiure de te miri cine care habar nu are despre cum sa te comporti in padure – padurile nu sint prelungiri ale parcului din oras.
    Pentru a fi in stare sa lasam natura nedistrusa si nepotilor nostri ar trebui sa facem urmatoarele:
    – vinatorii si administratorii fondului de vinatoare sa plateasca cu adevarat propietarilor de pamint. O taxa nationala, unica. Si sa acopere integral distrugerile produse de salbaticiuni.
    – propietarii de pamint/agricultorii sa nu mai otraveasca capriorii, cerbii, mistretii, ursii, iepurii. etc. Daca carnasierele ar avea ce vina nu ar mai iesi la drumul mare.
    – Acolo unde e cazul sa fie construite foisoare de observatie cu garda asigurata de fondul de vinatoare. Foisoarele pot fi folosite si pt observatii de catre doritori. Asta ar duce la aparitia de turism ecologic in loc de cel cinegetic
    – fondul de vinatoare sa organizeze hranitori departe de localitati. De preferinta cu produse cumparate local la un pret mai mic – in felul asta contribuie si agricultorii….

    Da, e real, daca ONG-urile care traiesc bine din „ecologie” s-ar implica cu adevarat alta ar fi situatia. Asa a fost si cu ciinii vagabonzi – cu citi erau mai multi cu atit obtineau mai multe fonduri. Si pina la urma singura solutie a fost distrugerea lor in masa. Si ei traiesc linistiti ca au luat pozitie impotriva uciderii lor INSA NU AU FACUT NIMIC VALABIL INAINTE! Adaposturi pt citi va ciini nu era solutia adecvata.

  16. am trait nebunia asta cu cainii vagabonzi care au sfasiat copii in Romania. Cei mai vocali erau cei care traiau din/ pe seama acestei mizerii plus persoane afectate de anumite patologii.

    • Uitandu-ma la restul comentariilor incepeam sa-mi pierd speranta, ca mai exista si printe oraseni oameni care mai au gram de empatie si inteleg cum e sa vezi un urs in realitate. Aceasi mentalitate de neimplicare: sa fie protejat ursul! atata timp cat ei nu au de face… si nu au ca traiesc printe blocuri.

      Tiparul care il vedem este cel vesnic. Sa fie exploatat petrolul patriei! atata timp cat nu este la mine in sat… Sa fie aparata tara! atata timp cat ei o fac din confortul canapelei… s.a.m.d

  17. In esenta, mai multe specii se lupta pentru teritoriu vital, intr-un spatiu finit (judet, tara, continent, Terra). In timp, unele dintre specii prospera si ocupa mai mult spatiu si nu pot face asta decat in detrimentul altor specii. Punct.

    Omul, demagog cum il stim, continua (in numele progresului) sa construiasca, sa defriseze, sa modifice ecosisteme etc, in timp ce pare a se preocupa si de drepturile animalelor. Fara ipocrizie, omul trebuie sa isi asume decimarea unor specii, potential periculoase pentru specia umana, in momentul in care aceste specii potential periculoase se manifesta in comunitatile umane. Dupa parerea mea, rolul organizatiilor ecologiste serioase ar fi sa aiba o imagine foarte clara referitor la limitele pana la care omul poate interveni asupra unor specii de animale. Din pacate, exista nenumarate organizatii ecologiste cu rol de „Gica-contra” carora le pute orice fel de masura luata impotriva animalelor, fie ea justificata sau nu.
    Sa nu uitam ca avem si „organizatii pentru protectia animalelor” care merg pe modelul „Gica-contra”, la orice. Inteleg ca ursul de 6 ani si 150 Kg (pentru unii, doar un „puiut”), impuscat recent PE STRAZILE Sibiului, naste dosare, controvese si pasiuni. Dosare si plangeri penale din partea unor ONG -uri excesiv de preocupate de drepturile animalelor. Aceste ONG -uri ar trebui sa ne castige increderea actionand ele insele, direct, pentru capturarea si relocarea animalelor salbatice care apar in comunitati umane. In loc sa faca asta, aceste ONG -uri depun plangeri penale la adresa celor ce impusca un urs de 150 Kg pe strazile Sibiului. Cum ar fi fost acceptabil?… Sa asteptam ca ursul sa mursece un om, inainte sa-l impuscam?!… Sa asteptam sa inceapa programul de lucru la Ministerul Mediului, pentru a fi eliberata o autorizatie de impuscare a ursului?!…
    Minunatii oameni „iubitori de animale”, ce se dau in stamba pe la televizor, ar trebui trimisi ei insisi sa convinga, prin vorba buna, ursii ce dau iama in lanurile oamenilor sa se mute in alta parte.

  18. Un articol tipic de manipulare: om versus animal( de parca n-ar fi loc pentru amîndoi în lumea asta nebuna, nebuna ), pamînt natal, agricultor harnic si cinstit versus ecologisti de duminica, portofele doldora de bani europei, Bruxelles, masini 4×4, asociatii ecologiste care cheltuie, cheltuie, cheltuie din banii europeni si îsi trimit membrii pe la simpozioane internationale unde probabil curge sampania, ecologisti criminali care polueaza mai ceva ca poporul care îsi arunca gunoaiele pe unde apuca. Ma opresc aici.

    Iar la sfîrsitul articolului aflam ca la primavara, poate, poate vom cunoaste numarul ursilor din judet.

    Despre ce discutam?

    N-ar fi mai simplu sa aruncam o privire si sa preluam metodele utilizate de altii ( Canada, Franta, Italia ) care s-au confruntat deja cu acesta problema?

    • Francezii i-au numarat cu catarea pustii. Practic ursul a fost „eradicat” din Franta. Ultimul exemplar din Pirinei a fost „numarat” prin anii 70 si Bardot nu a zis nimic. Ca in Franta sunt 2 milioane de vanatori!
      Si in materia protejari vanatului Occidentul este o adunatura bezmetica de arierati dementi care omoara cu toptanul ca la parlangerie. Noi aia „primitivi” am fost modelul de responsabilitate- am conservat fondul local, am colonizat noi specii „valoroase” dpv cinegetic, am extins arealul speciilor locale (in anii 80 AGVPS reusise colonizareea capriorului si in padurile de ses!)
      Insa dupa 90 a patruns prostul exemplu vestic (repet in materie de conservare a fondului cinegetic occidentul nu este modelul de urmat!)

      • În Franta în 2014 au fost repertoriati aproximativ 30 de ursi, iar în Italia aproximativ 40., în Canada, peste 70.000. În FR exista programe de reintroducere a ursului în Pirinei. Evident populatia e împartita, pro si contra, dar n-au de ales: vînatul este interzis, braconierii sînt pedepsiti, iar pentru pagubele cauzate pe la stîne statul plateste despagubiri.

        Nu prea putem compara situatia occidentului si cea a RO înainte de anii 80. La noi regimul ceusist nu permitea portul de arma, vînatorii erau f. putini. Habitatul era prezervat din lipsa dinamismului economic si mai putin intentionat. Într-adevar unele specii au fost protejate, cum ar fi capra neagra azi vînata în plina zi si în fata turistilor.

        Cînd vorbeam de exemplul Frantei sau al Canadei ma refeream strict la modul de a gestiona intruziunea unui animal salbatic în mediul urban. Dar la noi adrenalina e la cote mari si în detrimentul gîndirii si a logicii.

        • Comparati mere cu pere si va plangeti ca nu da rezultatul scontat. Comparati Franta si Canada, care au o mare experienta cu vanatoarea (Franta are cam de 100 de ori mai multe arme pe cap de locuitor decat Romania) si implicit reactii mai putin emotionale si mai mult logice, cu Romania in care cultura respectiva e aproape zero. Si comparati cei 30 de ursi din Franta cu cele cateva mii din Romania – ce concluzii trageti din comparatie?

          Comparati Canada, un teritoriu urias si aproape nepopulat, cu Romania – daca in Canada ar impusca toti ursii pe o raza de 50 de mile in jurul tuturor oraselor nu s-ar intampla nimic pentru ca tot acel teritoriu e poate 1% din tara si are 0.01% din ursi. In Romania acelasi teritoriu ocupa aproape 100% din tara. Pai canadienii pot sa creasca oricati ursi vor, e suficient loc.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Borboly Csaba
Borboly Csaba
Este Presedintele Consiliului Judetean Harghita

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro