Așa cum ne obișnuiește în fiecare an, Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker și-a susținut discursul privind starea Uniunii în sala plenară a Parlamentului European din Strasbourg. Momentul ales, 13 septembrie, deschide oficial noul an de lucru al instituțiilor europene și este marcat de prima reuniune plenară a Parlamentului European. Președintele Comisiei a profitat de ocazie pentru a rezuma activitatea Uniunii în ultimul an și pentru a trasa liniile de orientare politică ale Uniunii pentru anul următor.
Discursul a fost unul pozitiv, complex și totalmente diferit față de cel precedent, așa cum a recunoscut însuși Juncker, amintindu-și momentele grele prin care a trecut Uniunea anul trecut în urma atacurilor teroriste și apelul lui pentru o Europă care protejează. De data aceasta, “vântul suflă iar în pânzele noastre, așa că avem oportunitatea de a naviga și de a fi pe val”. În esență, discursul a fost structurat pe 3 mari capitole, primul rezumând starea curentă, al doilea reprezentând prioritățile Uniunii pentru anul viitor, iar al treilea subliniind direcția de viitor a Uniunii. România a fost și ea menționată în toate instanțele discursului, având astfel oportunitatea de a-și revizui amprenta pe care și-a pus-o de-a lungul acestui an asupra Uniunii, dar și de a cugeta la responsabilitatea pe care trebuie să și-o asume în calitate de membru UE.
Raportul anual
Președintele a trecut în revistă principalele realizări ale Uniunii, începând cu revigorarea economiei Uniunii Europene, la 10 ani după criza economică. Uniunea a realizat o creștere ce a depășit-o pe cea a Statelor Unite din ultimii 2 ani, iar rata șomajului este în scădere pentru al 9-lea an consecutiv datorită celor 8 milioane de locuri de muncă create, UE având momentan o forță de muncă de 235 milioane oameni. Planul European de investiții a avut un succes major, iar deficitul public a scăzut de la 6.6% la 1.6% datorită aplicării inteligente a Pactului de stabilitate și de creștere.
Juncker a reiterat nevoia de a continua implementările și eforturile depuse în ultimul an, menționând că 80% dintre propunerile promise la începutul mandatului au fost deja înaintate de Comisie și trebuie transformate în legi și puse în practică. Prioritățile principale au fost Uniunea Energetică, Uniunea de Securitate, Uniunea piețelor de capital, o Uniune bancară și o piață unică digitală, urmând ca restul de 20% de inițiative să fie supuse discuțiilor până în mai 2018.
Planuri pentru 2018
Pentru anul ce urmează, Juncker propune noutăți în 5 domenii-cheie:
1 Consolidarea programului comercial – UE este deschisă către comerț, dar dorește reciprocitate din partea partenerilor. Comerțul reprezintă nu doar locuri de muncă, dar și exportarea de standarde sociale, de mediu și protecția datelor personale. Este nevoie de mai multă transparență prin dezbatere publică, dar și prin publicarea proiectelor în integralitatea lor, iar Consiliul ar trebui să urmeze aceeași practică. Pe lângă tratatele existente, Juncker a menționat tratatul cu Canada (CETA), care va intra în forță săptămâna viitoare, un acord provizoriu cu Japonia, urmând acorduri asemănătoare cu Mexic și țări din America de Sud, precum și deschiderea negocierilor cu Noua Zeelandă și Australia. Mai mult, Juncker a venit cu o nouă propunere “Investment screening”, un nou cadru care să analizeze investițiile atunci când există preocupări legate de practici neloiale, în special în industriile strategice – orice propunere a unui actor străin doritor de a achiziționa un bun european să fie examinată în profunzime și supusă dezbaterii publice.
2 O industrie mai puternică și mai competitivă – din cele 32 milioane lucrători ce formează coloana industriei europene, un mare procentaj de clienți și consumatori europeni sunt înșelați în mod intenționat și repetat de mari companii din industria europeană. Pentru a combate aceste practici, dar și pentru a concura pe piața globală cu marii actori, Jean-Claude Juncker anunță o nouă strategie pentru UE care să permită industriei europene să devină lider mondial în inovație, digitalizare și decarbonizare.
3 Schimbările climatice – Într-un mod original, președintele a reiterat importanța poziționării Europei în avangardă în lupta împotriva schimbărilor climatice, în special în contextul retragerii SUA din Acordul de la Paris. Comisia urmează să prezinte în curând o strategie privind reducerea emisiilor de carbon. Astfel, sloganul Uniunii pe această temă devine “Make our planet great again”.
4 Digitalizare – se observă cu îngrijorare numărul crescut de atacuri cibernetice, factori extrem de importanți în destabilizarea democrației. Anul trecut, peste 80% din companiile europene s-au confruntat cu atacuri cibernetice, iar Jean-Claude Juncker propune astfel crearea unei Agenții Europene a Securității Cibernetice, care în practică este o prelungire și probabil o revizuire a mandatului unei agenții deja existente încă din 2004, Agenția Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și Informațiilor (Enisa). Aceasta are mandat să asiste statele membre și instituțiile europene în elaborarea strategiilor de securitate cibernetică, dar nu are mandat să le împiedice, inconvenient ce se dorește probabil rezolvat cu această “nouă” agenție.
5 Migrație – Poziția lui Juncker aici este una foarte clară: Europa va rămâne în continuare un continent al solidarității și va continua să primească refugiați. Europa a primit 720 000 de refugiați deja, de trei ori mai mult decât SUA, Canada și Australia la un loc. Această practică trebuie să continue deoarece Europa este un continent cu o rată ridicată a îmbătrânirii demografice. Gestionarea valului masiv de refugiați s-a dovedit un proces complex, iar prioritatea UE a fost gestionarea migrației legale, sosirile neregulate fiind reduse cu 97% în partea de est a Mediteranei datorită acordului cu Turcia. Acest element rămâne în continuare prioritar, Comisia urmând să prezinte în curând o propunere pentru returnări către țara de origine a migranților în situație neregulamentară. Juncker și-a reafirmat solidaritatea cu Africa și dorința de a investi în stabilitatea continentului: a atras atenția în același timp că Fondul Fiduciar UE-Africa a ajuns la limită (2.7 miliarde de euro) și invită statele membre să își mărească contribuția (ce în prezent constă într-un total de 150 milioane). Președintele a subliniat importanța acestei acțiuni deoarece oportunități financiare scăzute în Africa înseamnă mai multă migrație către Europa.
Viitorul Uniunii
În urma rezumatului anului trecut și pașilor rămași până în 2018, trebuie stabilită și direcția pentru viitor, deoarece “aceste inițiative nu sunt suficiente pentru a recâștiga inimile și mințile europenilor”. Astfel, președintele s-a referit la Cartea Albă lansată de Comisie asupra viitorului Europei cu cele 5 scenarii posibile pentru UE până în 2025 și a subliniat importanța dezbaterilor lansate în urma acestui document. Juncker a venit și cu o viziune personală, scenariul 6, bazat pe 3 valori: libertate, egalitate de drepturi și stat de drept. Un scenariu ce s-ar putea numi simplu o Europă a valorilor.
Juncker respinge astfel scenariul 3, ideea de o Europă cu mai multe viteze și își dorește un drum pavat cu drepturi egale pentru cetățeni, muncitori și consumatori, cu România și Bulgaria în Schengen, cu o monedă unică europeană. Toate aceste eforturi dau impresia că Uniunea Europeană se îndreaptă pe o cale federală. Însă până atunci, el a atras atenția la câteva puncte sensibile ce nu ar trebui să existe “într-o lume a egalilor”: accesul la vaccinuri pentru toți cetățenii UE și eliminarea stereotipului de angajați de mâna a doua, propunând în acest sens o autoritate de supraveghere pentru asigurarea echității pe piața muncii.
Referitor la respectarea statului de drept, deși nu le numește, Juncker arată indirect cu degetul către Ungaria și Polonia pentru derapajele repetate de la statul de drept din ultima perioadă, dar și înspre Slovacia pentru respingerea sentinței Curții Europene de Justiție în cazul relocării refugiaților. Pe fondul acestor valori, Juncker ne conturează portretul unei Uniuni mai unite, mai puternice și mai democratice pentru 2025.
UE poate fi mai unită numai dacă devine mai inclusivă și își întărește granițele. Astfel, Juncker subliniază importanța includerii României și Bulgariei în zona Schengen și propune crearea unui instrument de preaderare la euro ce presupune un ajutor tehnic și financiar, cu scopul final de a invita toate statele membre să se alăture zonei euro și uniunii bancare. Europa are de asemenea nevoie de stabilitate în vecinătate, iar Președinteșle este de părere că UE va avea mai mult de 27 de state membre în viitor. De aceea, UE trebuie să ofere o viziune credibilă de aderare țărilor din Balcanii de Vest. Astfel, într-o scrisoare de intenție trimisă Președinției Estoniene a Consiliului, pe term mediu Juncker propune Serbia și Muntenegru drept “principalii candidați din Balcanii de Vest”, sperând să atragă competiție cu celeallte state din regiune, menționând în același timp ca prioritate reforme sustenabile în domeniile de stat de drept, justiție și drepturi fundamentale. Juncker a profitat de ocazie să țintească Turcia și să excludă aderarea acesteia la UE în viitor.
O Uniune mai puternică înseamnă o piață mai puternică și mai multă coerență, cu decizii luate mai rapid și mai ușor. Juncker propune trecerea de la votul în unanimitate la majoritate calificată în deciziile privind piața unică și politica externă. De fapt, o uniune mai puternică presupune mai multe elemente inovative, precum transformarea Mecanismului European de Stabilitate într-un Fond Monetar European (o variantă regională a Fondului Monetar Internațional), dintr-o instituție guvernamentală într-una a Uniunii. Președintele a susținut propunerea avansată de Macron și susținută de Merkel, aceea de a crea o funcție de Ministru European al Economiei și Finanțelor. Acesta va coordona instrumentele financiare europene în momentul în care un stat membru e afectat de criză sau recesiune.
Această nouă funcție va coincide cu mandatul comisarului pentru afaceri economice și financiare, va prezida Eurogrupul și va fi responsabil în fața Parlamentului European. O altă propunere a fost crearea unei Unități Europene de Informații care să asigure schimbul automat de informații privind teroriștii și luptătorii străini între serviciile de informație și poliție din statele membre Juncker ia de asemenea în calcul ca noul Parchet European să aibă competențe pentru urmărirea infracțiunilor de terorism frontalier.
În domeniul apărării, Juncker a vorbit despre crearea unui Fond European de Apărare, idee lansată deja în documentul de reflecție pentru viitorul apărării europene. Acest fond este menit să amplifice investițiile naționale în domeniul cercetării, dezvoltării și achizițiilor de technologii și echipamente în sectorul apărării. Această acțiune vine în completarea colaborării UE cu NATO, Juncker dorind de asemenea o Uniune a Apărării funcțională până în 2025.
O Uniune mai democratică se poate realiza dacă există noi reguli pentru finanțarea partidelor politice și fundațiilor și prin comasarea funcțiilor de Președinte al Comisiei și Președinte al Consiliului European într-una singură, deoarece “un singur căpitan” va ajuta la funcționarea optimă a Uniunii. Juncker sprijină ideea Președintelui Macron de a organiza convenții democratice în Europa în 2018, pentru a implica parlamentele naționale și societatea civilă la orice nivel în procesul de conturare al viitorului Europei.
Deși nu va candida pentru un nou mandat ca Președinte al Comisiei Europene, Juncker dorește ca procesul de alegere a Spitzenkandidaten introdus în 2014 să se mențină. Acesta a mai menționat introducerea listerlor transnaționale pentru alegerile europarlașentare, în speranța că partidele vor intra în competiție de programe și idei și vor crea responsabilitate democratică transnațională, precum și un nou cod de conduită al Comisarilor, prin care aceștia să aibă criterii mai clare de integritate pe durata și după mandatul lor. Aceștia vor putea de asemenea candida în Parlamentul European.
Președinția Română a Consiliului UE
Numele României s-a auzit de 5 ori în discursul Președintelui Comisiei Europene, aceasta fiind o noutate pentru țara noastră, obișnuită până acum să fie inclusă în blocul țărilor din Europa de est la fiecare discurs. Juncker a amintit necesitatea unei campanii de informare și acces pentru toți cetățenii la vaccinul contra rujeolei, arătând cu degetul înspre România și Italia unde foarte mulți copii au murit din cauza acestei boli. Ulterior, numele nostru a fost amintit alături de cel al Bulgariei, atunci când Juncker a lăsat de înțeles că ne consideră pregătiți pentru aderarea la spațiul Schengen și descurajează orice opoziție pe această temă.
Juncker a menționat de asemenea că 2018 este un an de sărbătoare pentru România, reprezentând centenarul Marii Uniri, dar și pentru cele 3 țări baltice Estonia, Letonia și Lituania care împlinesc 100 de ani de la înființarea acestor republici.
Probabil cel mai important element din discursul președintelui Comisiei Europene a fost cerința lui adresată României și Președintelui Donald Tusk de a organiza un Summit special la Sibiu pe 30 martie 2019. Această invitație ne-a fost lansată deoarece România va deține în prima jumătate a anului 2019 Președinția Consiliului UE, iar momentul indicat este unul extrem de important, deoarece coincide în teorie cu data ieșirii oficiale a Marii Britanii din UE.
Practic, Juncker ne-a transmis un mesaj esențial, acela că există așteptări foarte mari din partea României pe durata Președinției rotative, deși țara noastră va realiza acest exercițiu pentru prima dată. Datorită contextului Brexitului și deținerea Președinției, România are șansa unică și responsabilitatea de a conduce celelalte state membre către reformarea proiectului european.
Din perspectiva României, acest mesaj ar trebui să fie un mesaj de alarmă care să ne facă să conștientizăm importanța momentului 2019. Avem o șansă unică de a ne dovedi maturitatea, competența și profesionalismul, de a demonstra că suntem un membru UE nu doar cu drepturi, ci și cu responsabilități, că cei 10 ani de la aderare ne-au oferit lecții de modernizare politică, de aprofundarea unei conștiințe europene, de dezvoltare socială în rând cu celelalte state membre.
Discursul de azi a fost un semn că România trebuie să devină un actor important pe scena europeană și contrazice în același timp scenariile lansate la apariția Cărții albe privind viitorul Europei că Estul va fi lăsat în viteza a doua a proiectului european. Dorința la nivel european este aceea de integrare completă și egală în proiectul european a tuturor statelor membre, iar din acest motiv România trebuie să demonstreze că este egală cu ceilalți membri și că își merită locul în Uniune.
România trebuie să își asume rolul său în UE și toate responsabilitățile ce vin cu acesta, iar un prim pas în această direcție ar fi pregătirea Președinției Consiliului UE din 2019. La un an și jumătate distanță față de momentul preluării Președinției, România abia conștientizează puținul timp rămas și complexitatea sarcinii. Fără un plan concret, un calendar de activități, instruirea personalului recrutat pentru RO2019, implicarea societății civile în conturarea priorităților și promovarea imaginii și culturii naționale, președinția rotativă va rămâne doar un exercițiu și nimic mai mult.
Concluzia simplă a discursului Președintelui Juncker este aceea că vasul Uniunii Europene are nevoie de toți cei 27 de membri ai echipajului pentru a naviga cu pânzele sus. Viitorul Uniunii depinde de eforturile fiecărui stat, dar și de coordonarea nevoilor și intereselor individuale pentru un bine comun. Vedem importanța elementelor naționale în conturarea politicilor europene, vedem impactul alegerilor naționale din Olanda, Franța și Germania asupra priorităților Uniunii. Depinde doar de noi, ca țară, să fim lăudați în discursul despre starea uniunii din 2019 pentru desfășurarea unei președinții de succes.
AUTORI
Tana Foarfa Affiliated Expert
Mihaela Popa Affiliated Expert
Tana Foarfa a obţinut licenţa în Știinţe Politice la Université Libre de Bruxelles, iar în prezent urmează cursurile unui Master în Studii Europene la KU Leuven, specializarea ei fiind Relaţiile Externe ale Uniunii Europene. În tot acest timp a fost membru coordonator al unei delegaţii participante la o simulare NATO în Washington D.C., unde a obţinut premiul de excelenţă și a efectuat 2 stagii în Parlamentul European.
.
.
.
Mihaela Popa a studiat științe politice în franceză la Universitatea din București și Université Libre de Bruxelles, absolvind apoi un master în Stiințe Politice – Relații internaționale în cadrul Université Paris 1 Panthéon-Sorbonne și în Afaceri europene la Institutul de Studii Politice (IEP/Sciences Po Paris). Din 2014 lucrează în Comisia Europeana.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Avand in vedere situatia politica, ma indoiesc ca Romania va fi un actor important pe scena UE. Noi riscam tot mai mult izolarea din cauza acestei coalitii PSD-ALDE si mai ales datorita deciziilor luate de acesti politicieni, decizii care afecteaza economia, justitia, relatiile externe.
In aceste conditii, trecerea la moneda euro va fi imposibila deoarece ca o tara sa dopte moneda trebuie sa fie stabila economic si politic. Asta a spus Junker in mesajul sau criptat. Intr-adevar avem o sansa sa intram in zona „selecta” a tarilor socialiste care au euro, insa depinde de noi sa facem acest efort. In caz contrar…ne vom separa de tarile din vest si fiecare va merge pe drumul lui. Insa toate aceste lucruri nu prea se observa din „turnul de fildes” al Comisiei Europene unde curge lapte si miere…
Doamne fereste! Parca il aud din nou pe Pingelica in copilaria mea cum latra despre izbzanzile nepereche ale Romaniei socialiste pe la congrese…
PIB-ul nominal al SUA e de ~ $18500 miliarde, al UE e de $16400 miliarde acum 7-8 ani PIB-ul UE era cu macar $1000 de miliarde peste cel al SUA. Economia SUA a shciopatat rau de tot in cei 8 ani ai lui Oabma. Cum si cand naiba a crescut economia UE daca a ajuns sub cea a SUA?! Somajul in UE e de 7.8% fata de 4.4% in SUA. Peste 250 de milioane de europeni trecuti de 18 ani nu lucreaza, nu sunt pensionari si nu au o afacere proprie, fata de 95 de milioane in SUA . Bursele europene (afara de cea de la Londra, care in curand nu va mai fi in UE) baltesc si stagneaza. Juncker delireaza despre digitizarea UE. Nu cred ca exista nici un soft major care sa fie produs in UE. Si asta nu din cauza ca europenii ar fi mai prosti ca americanii ci din cauza ca intelptii carmuitori de la Bruxelles & Strassbourg nascocesc reglementari peste regelementari cat e ziua de lunga sugrumand din fasa cat de multa creativitate se poate.
Intr-adevar la capitolul „refugiati” si migratie ilegala UE a depasit planul si continua sa-l depaseasca. :D
Nu ma indoiesc de asemeena ca UE nu va inceta lupta impotriva emisiilor de CO2. Adica preturile la carburanti si energie vor continua sa creasca vitejeste prin noi taxe si accize, in timp ce emisiile de noxe vor ramane la fel de mari ca si acum sau poate chiar mai mari.. Ca doar problema UE nu e calitatea aeruluii si a apei ci gargara cu incazlizrea globala si reducerea emisiislor de CO2 ce hranesc plantele. Genial, nu-I asa?!
De SAP ati auzit? Este folosit si de marile corporatii americane.
Da am auzit. L-am și folosit un pic. Compania pentru care lucrez l-a testat pentu o vreme și a revenit apoi la J.D. Edwards. Dar nu asa e imporant, ci câtă lume îl folosește?! Că așa de exemplu folosim softul LMS (cred că compania mamă e în Belgia) pentru testele de vibrații și zgomot și ocazional Abaqus (înlocuit mai nou tot mai mult de Ansys) pentru FEA (Abaqus e în Boston, dar a fost achiziționat unui consorțiu francez ce-l scufundă, așa că l-am socotit la Europa).
Dar astea sunt o chestii foarte specializate. Eu mă refer la soft-urile și aplicațiile cu utilizare de masă gen Windows, iOS, MS Office, iTune, Andoid, Facebook, Tweeter, Youtube, Instagram, Whatsapp, etc. astea fac 95% din piața de soft și sunt TOATE americane De ce oare?! De ce nu există mari companii de soft europene care să producă profituri enorme în loc de cereri disperate pentru facilități fiscale și contracte de stat?! :D
Aplicatii tehnice ultra specializate se produc mult mai mult in Europa, sunt softuri de inginerie, am un nepot care lucreaza pentru companii germane si franceze.
Revenind la intrebarea dvs.
Pentru ca in US proprietarul unui patenat castiga mult mai mult decat in Europa. Asta face ca multi europeni (dar si indieni, pakistantezi sau chinezi) sa plece in US sa lucreze pentru antreprenorii americani.
Din insiruirea de softuri memntionate de dvs ( Windows, iOS, MS Office, iTune, Andoid, Facebook, Tweeter, Youtube, Instagram, Whatsapp, ) era bine daca jumatate n-ar exista de loc, ma refer la Facebook, Tweeter, Youtube, Instagram, Whatsapp.
Alt motiv este ca in US se pateneteza orice, o companie farmaceutica a patentat turmericul, folosit de milenii in India ca ingredient alimentar dar si ca medicament. India a atacat patentul in justitie a castigat dar numai in afara USA. Laureatul premilului Nobel pentru economie, Joseph Stieglitz, observa ca in ultimii 30 ani numarul de patente emise in US s-a dublat fara de perioada anterioara, fara o reala revolutie technologica. El afirma ca politica patentelor este anticompetitionala, creind monolpoluri sau oligopoluri si obstructinand competitia reala pe piata, si da cazut Microsoft.
Btw, Microsoft a abuzat politica sa monopolista si a distrus o companie, Netscape. Microsoft a ajuns in fata legii pentru practici monopoliste si a pierdut initial procesul cu Netscape si trebuia dezmembrat, asa cum se facuse 90 ani inainte cu trustul lui Rockfeller. La apel decizia a fost casata. Ceea ce s-a putut in 1911 nu se mai poate in secolul 21.
Pana la urma browser Microsoft a ajuns de doi bani, azi mai toata lumea foloseste Google Chrome sau Firefox. Ultimul are si avantajul ca poti evita invazia de reclame care-ti umple ecranul. De Bing nici ca vreau sa vorbesc, aici Google e la la mii de Km distanta.
Piata de Open Source software creste, eu am fosit pe Linux echivalente MS Office si n-am simtit o diferenta majora. Si erau gratis.
Indiferent de scuze și explicații trase păr, faptele rămân: 95% din banii produși de piața de soft ajung în SUA sau la entități americane. Fără a utiliza soft și hard american nu ați reuși să scrieți nici un cuvințel pe forumul ăsta, ci v-ați etala înțelepciunea pensionarilor din fața blocului :P
În primul rând nici un patent nu e valabil pe mai mult de 20 de ani de ani de la data publicării. Dacă vedeți cum copie chinezii (și nu numai!) tot ce mișcă veți înțelege mai bine necesitatea lor. E de asemenea adevărat că deținătorii de patente din SUA unt mult mai bine plătiți ca-n Europa. Și aici e miezul problemei. Cele 11 patente, al căror autor sau coautor sunt, mi-au adus suficienți bani (și încă mai vin) în fondul de pensii ca să mă pot pensiona în orice clipă cu un venit practic egal cu cel al lefii de acum, mi-au plătit piscina, bărcuța de 2 tone, casa de vacanță , avionul ușor, niscai vacanțe, etc. Suma pe care o primesc în acțiuni ale companiei la acordarea patentului e relativ modestă, dar primesc apoi un anume procent din vânzarea fiecărui produs ce încorporeză patentul cu pricina. Ăsta e grosul. Plățile se fac în fonduri de pensii (scutite de taxe) sau în acțiuni la curs preferențial ce sunt practic scutite de impozite sau impozate cu 15%-20% când scot dividendele. Asta stimulează oamenii să patenteze orice are cu adevărat potențial economic.
Un prieten ce lucra odinioară la MAN în Germania spunea că pe un patent primea acolo 150€ (impozabil :D ) și o masă cu ceva gefreiter din organigrama firmei. Foarte stimulativ, nu-i așa?! Mai mare dragul omului să tot inventeze pe acolo. Ca să nu mai vorbim de modul oneros cum sunt impozitate orice bonusuri în UE. În același timp în care creaivitatea tehnică și științifică sunt sugrumate metodic, Germania și-a permis să risipească doar în 2016 20€ miliarde pe migranții ilegali care într-o bună zi (dacă nu ei, atunci copii lor) vor răpune ghiaurii de prin partea locului în cele mai creative modaliăți imaginabile :P
Bag seama ca nu va etalati intelepciunea in fata pensionarior de la bloc, ci in fata intregului web, cu mult narcicism.
“vântul suflă iar în pânzele noastre, așa că avem oportunitatea de a naviga și de a fi pe val”.
Delusion level 999 , nu are rost sa-l ascult mai departe.
Ne îmbătăm cu apă rece. Germania a spus clar că n-avem ce căuta în Schengen și cu subînțeles că nici în UE. Cît timp aici mai este ceva petrol,gaze, păduri și rezervor de mînă ieftină de lucru ne mai bagă-n seamă și UE, cînd s-o isprăvi și cu astea vine Juncker să ne pupe pe frunte și să ne pună carne de tun la granița cu rușii și Merkel care o să ne explice că trebuie să fim gazde bune pentru refugiați și că ar fi cazul să mai strîngem cureaua. Au și ei dreptate în felul lor, adică avem de ales dacă sugem de la rădașca rusească sau de la licuriciul cu viteze multiple și vorbe frumoase. Rezultatul e același, adică o alegere între viol rusesc cu cucuie și protecția unui proxenet care te pune la produs dar te mai scoate și la o cafea. Munca, prestația și remunerația e aceeași, dacă ești cu UE te bucuri că ai mărgele, cercei și din cînd în cînd ai parte și de o rochie nouă, dacă ești cu rusu’ mănînci și bătaie pe deasupra. Restul e tăcere, vorba filmului.
Migrație
@1 Fascinant cum, dupa atata vreme, inca se mai propaga confuzia ‘refugiati-imigranti’. Avem un paragraf in acest text de propaganda europeista care se numeste chiar asa: „migratie” desi este vorba in principal de refugiati.
@2 Europa nanodiktatorului Juncker pare ca’si face planuri ca Ceausescu, dar nu la porumb, ci la „refugiati”; care de fapt sunt imigranti, chiar daca in text pare a fi vorba de refugiati. si nu, nu vrem imigranti europeni, de prin Ucraina de pilda, ci d’astia de soi, culturalizati intens pe solul religiei pacii.
@3 Bizar e ca desi ni se proclama pe ton glorios depasirea planului de migranti la hectar [i’am batut pe americani!], in finalul paragrafului ni se explica ca e musai sa ajutam financiar Africa ca altfel ne vom trezi cu si mai multi migranti; sau refugiati, dupa caz. Pai daca’s asa de buni migrantii astia ca intineresc brusc hoasca asta de continent ramolit atunci de ce sa le dam bani in loc sa le dam bombe si mizerie? ca asa inteleg, ca e bine sa fie si mai multi refugiati ca toti politrucii Europei tipa ca din gura de sarpe ca ce nevoie avem noi de ei, ca’s juni, harnici si devreme acasa, si ca cine ne plateste pensiile, muica?
@4 Pasamite „aceasta practica trebuie sa continue”. Ce practica? aia care se traduce prin import masiv de populatie tanara barbara, prin stramutari fortate cu cote si ameliorare rasiala ca pe vremea nazistilor dar in sens invers [in loc de puritate, metisaj]? pardon, avem si sclavie si trafic de sclavi incurajate de politrucii UE ori de cate ori sustin ca de fapt avem nevoie de imigranti, pardon, refugiati, ca e criza pe piata muncii, ba mai mult, trimit barcutele Frontex ca sa ajute traficantii si sa ajunga septelul intreg la tarmul Uniunii. Sau practica de a semana confuzia intre refugiati si imigranti?
Si ca tot veni vorba, conform tratatelor internationale, refugiati sunt acele persoane care trec dintr’o tara de conflict intr’un stat vecin, nicidecum cei ce se „refugiaza” din taberele turcesti unde erau asupriti de corturile fara aer conditionat tocmai in Europa, peste sapte mari si sapte tari; astia NU sunt refugiati, sunt toti imigranti ilegali, deci:
@5 ce este aceea „migratie legala”? se refera la asa-zisii refugiati care in fapt sunt o hoarda ce a patruns ilicit, de multe ori prin violenta, in UE, fara acordul statelor a caror granita au trecut’o fraudulos? Dar ce lege? a cui? Acordul de la Dublin va spune ceva? A respectat cancelarareasa Merkel Acordul semnat de Germania? E vorba de legile statelor membre sau de reglementarile emise peste noapte sub forma unor Diktate la Bruxelles? E vorba de intelegerea Merkel-Erdogan facuta peste capul Europei? Legile lui Stalin sunt legi sau decrete, ca si alea au trecut prin birourile unor komisari? tovarasii bolsevici erau adeptii statului de drept de scoteau noian de reglementari cu care visau sa forjeze omul nou? In fine, ar fi frumos sa aflam si noi despre ce lege e vorba, ca deocamdata se vede doar faradelege si anarhie la nivel inalt.
@6 Juncker poate sa’si afirme solidaritatea si cu martienii, e inca un motiv in plus ca sa’l trimitem in alta parte, poate ar fi un presedinte bun in Sudan, caci nu inteleg ce’si bate capul cu continentul asta urat, alb, industrializat, imbatranit, burghez si islamofob. E Africa plina de conducatori iubiti care de’abia asteapta sa angajeze un asa prim-ministru competent care sa le dea palmute seara inainte de culcare si sa’i alinte cu un zambet sagalnic: „mai dictatorule!”
Dar Merkel şi Macron ce-or zice?Până una-alta TREI STATE importante-Austria,Olanda şi Germania-au ripostat contra discursului lui Juncker declarând că se OPUN intrării României şi Bulgariei în spaţiul Schengen.
Mutti Merkel a decolarat acum în campania electorala în fata TV: toți partenerii în UE27 pot participa cât mai repede la Schengen. Intrarea în spațiul Schengen e liber pentru România (după alegerile din Austria în octombrie).Deciziile în UE se iau în consiliul sefilor de guverne.