Home » Administratie »Analize »Opinie » Citesti:

Victor-Viorel Ponta mai regândește total administrația?

Zoltan Gyorke martie 6, 2014 Administratie, Analize, Opinie
7 comentarii 1,437 Vizualizari

Crin Antonescu, Victor Ponta și Daniel Constantin semnau, la 5 februarie 2011, actul constitutiv al Uniunii Social-Liberale, anunțând printre prioritățile noii alianțe politice restabilirea autorității instituțiilor statului, refacerea unui corp de funcționari publici competenți și apolitici precum și o descentralizare reală. Odată intrați în anul electoral, Crin Antonescu preciza că „este un angajament politic ferm” al conducerii alianţei că România nu va mai continua politizarea administrației, iar Victor Ponta îi atrâgea atenția primului-ministru, Mihai Răzvan Ungureanu, asupra politizării numirilor din administrație, considerând că aceasta „stă la originea lipsei de eficiență sau chiar a corupției”. Uniunea Social-Liberală câștigă detașat alegerile astfel că, în 21 decembrie 2012, Parlamentul României acordă din nou încredere guvernului condus de Victor Ponta, inclusiv pentru modificarea legislaţiei în vederea eficientizării administraţiei publice, declanşarea procesului de descentralizare și realizarea cadrului instituțional necesar înființării regiunilor teritorial-administrative. De asemenea, crearea de noi locuri de muncă se regăsește printre obiectivele fundamentale ale noului guvern.

După numai câteva luni de la învestitură însă, se întrezărește deja interesul primului-ministru pentru schimbarea imediată a aparatului de stat. Mai întâi, primul-ministru Victor Ponta, în cadrul ședinței de guvern din 10 iulie 2013, îi diabolizează pe funcționarii publici, facând remarca: „mai uşor schimbăm un preşedinte decât să schimbăm vreun funcţionar public de undeva” .

Stabilitatea în funcția publică este respectată de toate autoritățile publice din statele membre ale UE, astfel că, o asemenea opinie exprimată la nivelul guvernului, în aparență lipsită de importanță, este una extrem de gravă. Declarația, trecută neobservată, dezvăluie că primul-ministru Victor Ponta nu se simte prea confortabil în prezența stabilității funcționarilor publici, în exercitarea funcției publice. Folosindu-se de percepția, indusă unor contribuabili din sistemul privat cu privire lipsa de profesionalism a „birocrației”, primul-ministru lasă să se înțeleagă că funcționarii publici beneficiază de o imunitate conferită prin lege.

În realitate, legea privind Statutul funcționarilor publici, adoptată în anul 1999, cu scopul asigurării unui serviciu public stabil, profesionist și imparțial, consacră principiul stabilității exercitării funcției publice și prevede expres că, funcționarii publici sunt eliberați din funcție, de drept, în caz de incompetență sau în urma condamnării prin hotarâri judecătorești pentru săvârșirea unor infracțiuni de corupție, contra statului, contra autorității etc.

După această declarație prin care a urmărit dobândirea suportului popular pentru măsurile nepopulare ce aveau să urmeze, Victor Ponta anunță, fulminant, că urmează „o regândire totală a administraţiei”. În fapt, primul-ministru social-democrat decisese epurarea administrației centrale, prin concedierea a 2800 de angajați, folosind discursul populist al necesității constrângerilor bugetare angajate în negocierile cu FMI.

Raportul privind progresele înregistrate de România în cadrul MCV, din 30 ianuarie 2013, reținea că Guvernul României s-a angajat să recurgă la ordonanțe de urgență strict în situațiile prevăzute de Constituție și numai în caz de urgență. Totodată, Comisia Europeană considera important ca guvernul să respecte hotărârile Curții Constituționale iar noul Parlament, având o majoritate clară, să contribuie la consolidarea procedurilor legislative ordinare ca mod corect de legiferare. Cu toate acestea, guvernul condus de Victor Ponta adoptă, în grabă și în mare taină, două ordonanțe de urgență în decurs de doar câteva săptămâni, prin care modifică legea privind Statutului funcționarilor publici, ignorând prin acesta și jurisprundența Curții Constituționale care statuase, încă din anul 2009, că această lege nu poate fi modificată prin ordonanță de urgență.

Întâi, sub motiația necesității reducerii cheltuielilor la instituțiile și autoritățile publice, guvernul decide prin OUG 77 din 29 iunie 2013 reducerea cu 4% a numărului de posturi ocupate din câteva ministere, alese discreționar, fără menționarea criteriilor avute în vedere pentru încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu ale personalului. Pentru a da un bun exemplu de sacrificiu, primul-ministru social-democrat concediază mai întâi subordonații proprii, inspectorii guvernamentali din cadrul Secretariatului General al Guvernului. Victor Ponta elibereză din funcție, într-o singură zi, 59 de inspectori guvernamentali, înalți funcționari publici, în majoritatea lor foști prefecți și subprefecți ai guvernului condus de Călin Popescu Tăriceanu, fără a se atinge, însă, în vreun fel de inspectorii guvernamentali foști fruntași ai PSD sau aflați sub aripa protectoare a unor prieteni intimi.

La scurt timp însă, instanțele de judecată apreciază că deoarece eliberarea din funcție a înalților funcționari publici nu a avut la bază o cauză reală și serioasă, suspendă deciziile primului-ministru Victor Ponta și dispune reintegrarea inspectorilor guvernamentali în funcțiile deținute. Apoi și Curtea Constituțională constată că măsurile prevăzute de OUG 77/2013 afectează regimul instituțiilor fundamentale, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție și că reducerea personalului se poate face doar prin lege. De asemenea, Curtea precizează că cele 2800 de posturi trebuiesc reînfințate.

Aceasta dovedește, așadar, diletantismul guvernului în fața finanțatorilor externi, care nu vor putea înțelege de ce Victor Ponta nu a apelat la parlamentul de a cărei susținere se bucura, în procent de peste 80%? Nimic nu împiedica guvernul să inițieze un proiect de lege necesar încadrării în indicatorii economico-financiari conveniţi şi, mai ales, în limitele deficitului bugetar stabilit. Victor Ponta ar trebui să explice și de ce după concedierea inspectorilor guvernamentali, în bugetul Secretariatului General al Guvernului suma alocată pentru salarii de bază a crescut de la 200.839 mii lei în 2013 la 204.647 mii lei în 2014? Oricum, măsura expresă a reducerii numărului de posturi ocupate a fost eludată, cel puțin de ministrul afacerilor interne de la acea dată, Radu Stroe, care declara, fălos, că a redus cheltuielile de personal dar „fără a da oameni afară”.

Fără a fi supusă în prealabil dezbaterii publice, în 29 august 2013, guvernul condus de Victor Ponta adoptă cea de-a doua ordonanță de urgență de modificare a legii 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, având ca scop restrângerea severă a drepturilor funcționarilor publici eliberați din funcție în temeiul OUG 77/2013. Actul normativ instituie obligativitatea existenței unui acord al conducătorilor autorităților sau instituțiilor publice, pentru realizarea redistribuirii funcționarilor publici cărora le-au încetat raporturile de serviciu, din motive neimputabile lor. Adoptarea acestei măsuri reprezintă un abuz fără precedent în România, deoarece, în lipsa obligației de a-și motiva refuzul, conducătorii autorităților sau instituțiilor publice, aparatcici în majoritate, vor putea decide, în mod discreționar, atât asupra oportunității ocupării unei funcții publice din subordine cât și asupra competențelor profesionale sau morale ale unor funcționari publici.

La 19 noiembrie 2013, guvernul Victor Ponta își angaja răspunderea în fața parlamentului pentru legea descentralizării, vizând prin aceasta și epurarea administrației locale. Astfel, se preconiza reorganizarea activității ministerelor și preluarea, după bunul plac al președinților consiliilor județene, doar a unei părți a personalului. Victor Ponta declara în şedinţa Plenului reunit al Parlamentului că autorităţile locale își vor putea „optimiza” schema de personal, o optimizare pe care la nivel central „foarte greu a reuşito”.

Și de această dată, în ciuda faptului că ponderea puterii politice este fidel reflectată în configurația Curții Constituționale, aceasta decide prin votul unanim al judecătorilor săi că legea privind stabilirea unor măsuri de descentralizare, în ansamblul ei, este neconstituțională, deoarece eludează cadrul normativ preexistent și încalcă principiul constituţional al autonomiei locale. Primul-ministru Victor Ponta se găsește, din nou, într-o situație complicată deoarece, în 25 ianuarie 2012, în calitate de lider al opoziției, considera că hotărârea privind neconstituționalitatea legii referitoare la comasarea alegerilor reprezintă o “înfrângere catastrofală” pentru guvernul Emil Boc, care trebuie să-și prezinte demisia întrucât și-a angajat răspunderea pe această lege.

Părăsirea guvernării de către PNL, l-a determinat pe Victor Ponta să abandoneze intenția revizuirii Constituției, astfel că, înființarea regiunilor ca unități administrativ-teritoriale s-a amânat sine die.

Totuși, având în vedere recentele declarații ale primului-ministru Victor Ponta, potrivit cărora, guvernul, în noua sa compoziție politică, își va angaja răspunderea asupra unui „program politic actualizat”, dar care reprezintă „în proporție de 98-99%” programul de guvernare al USL, cel puțin „o regândire totală a administrației” este cât se poate de posibilă.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "7 comments" on this Article:

  1. smaranda spune:

    Un guvern este un administrator. Faptul ca nu stie sa-si organizeze actiunile, sa coordoneze activitatea functionarilor, sa conduca pur si simplu se vede foarte bine. Aduceti in dezbatere aspecte interesante dar cred cel mai dureros este (pentru toti cetatenii) evaziunea fiscala. Un stat nu poate exista fara o disciplina financiara corecta pentru toti cetatenii. Cel care este evazionist dispretuieste cetateanul platitor si este un uzurpator al statului. Adaugati furturile, greselile de administrare si politicile banditesti si aveti viitorul in fata. Va astept si cu alte noutati pentru ca domeniul este actual si de mare importanta. Succes.

    • Harald spune:

      Înainte de a vorbi despre evaziune fiscală, ar trebui să vă întrebați care este nivelul de impozitare acceptabil și/sau rezonabil. În momentul când românii își înființează firme până și în Bulgaria, nu doar în Olanda sau Luxemburg, poate că problema o reprezintă nivelul de fiscalitate și birocrație din RO., nu credeți?

      • smaranda spune:

        Adevarat, una implica pe alta. Neputind colecta destul guvernul adauga impozita noi la cei care platesc deja. Nivel acceptabil de impozitare inseamna mult mai mult. Inseamna ce tara vrei sa construiesti. Ce servicii vrei sa asiguri (educatie, aparare, pensii, drumuri, sanatate). Dar toate astea le poti discuta dupa ce ai terminat cu hotia si impostura.

    • florin spune:

      Vorbiti despre “disciplina financiara corecta”, dar o aplicati numai contribuabililor (cetatean sau firma). Dar statul? Corectitudinea statului unde este?
      De 15 ani mediul de afaceri vorbeste, tipa sau implora (dupa caz) dupa predictibilitate fiscala – tot un fel de disciplina financiara corecta, dar din partea statului. Si primeste in schimb postari zeflemitoare despre evaziunea vanzatorilor de usturoi.
      In opinia mea, evaziunea, in orice tara, are 3 cauze mari si late: nivelul prea mare al impozitarii, serviciile publide de proasta calitate (eu platesc bani grei si primesc dispret, cozi si mizerie) si incapacitatea administratiilor financiare de a colecta impozitele (sau coruptia).
      Oricum, comentariul dvs este off-topic.

  2. Alexander spune:

    Asa multe aspecte interesante,personal nu le väd ( cu interes astept specialistii sä se pronunte)
    Eu obsev in schimb;: in Articol problema principalä abordatä, este;abandonarea infintärii regiunilor ca unitäti administräti-teritoriale(Harghita,Covasna,Mures,),(pe bazä de etnie) asa cum a fost propusä de UDMR.
    Dacä gresesc cu respect D-le Zoltan vä rog sä mä corectati.

    Vä doresc o searä pläcutä,

  3. Pavl spune:

    @Alexander
    Ai extras din text, pe baza de prejudecati, asociindu-le cu numele autorului, o chestiune legata de Tinutul Secuiesc. Mai citeste o data textul. Ai sa observi ca este vorba d

  4. Nu cred ca d-l Ponta va mai ,,regindi in total sau in parte” administratia, deoarece nu are fundamentele programatice economice, reperele tehnice si nici motivele pe baza carora sa o faca.Odata ce a renuntat la cresterea economica de 3-4 la suta pe an, la crearea a 250 de mii de noi locuri de munca anual si 12 miliarde de Euro investitii straine anuale – din lipsa ,,proiectului economic de reindustrializare care sa le asigure – lipseste atit motorul cit si sensul schimbarii!
    Pentru stagnarea economica la 2-3 la suta pe an, scoasa din ,,pix” de statistici, structura institutionala actuala, blocata functional prin politizare totala, este numai buna pentru a pastra in continuare lipsa a 4-5 milioane de locuri de munca si ocuparea populatiei active cu locuri de munca in proportie de numai 20 la suta.
    La ,,proiectul national” economic, de ,,crestere a taxelor si impozitelor”, administratia actuala este mai mult decit potrivita, pentru a pastra Romania pe lung termen in fundatura economica si sociala actuala.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Zoltan Gyorke


Zoltan Gyorke

Zoltán Györke este consultant în administrația publică. Doctor în istorie, fost subprefect al județului Cluj. Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)