vineri, martie 29, 2024

Vom deconta incompetența și hoția cu bani europeni. Doar o schimbare radicală de paradigmă poate relansa dezvoltarea cu fonduri europene

43 de miliarde de euro. Repetați după mine: 43 miliarde. 11 ani după intrarea în UE, simțiți că țara asta s-a schimbat de 43 de miliarde de euro? Aici este adevărata, uriașa și deprimanta noastră vulnerabilitate în negocierile pentru viitorul buget european.

În ultimele luni, la nivel european s-a discutat intens despre reforma bugetului Uniunii Europene. Cu un an înainte de europarlamentarele din 2019, deciziile sunt deja în mare parte conturate. Comisia nu venea cu un draft dacă nu agrea deja informal cu jucătorii cheie.

Diplomația română și cvasi-inutilul comisar european pe care îl avem acum au tot repetat papagalicește că suntem deschiși la dialog (de parcă puteam fi închiși sau de parcă ar fi contat că nu suntem deschiși) dar că nu vom accepta în nici un caz reduceri de la Agricultură și Coeziune. Iată deci că se propun reduceri de acolo. Acum ce facem?

Presupun că rămânem deschiși la dialog și mai tragem o linie în nisip.

Este într-un fel decontul pentru mulți ani în care am folosit prost și ineficient fondurile europene acasă și în plan diplomatic nu am construit alianțe. Fostul bloc Vișegrad – a avut un rol cheie în negocierea bugetului în curs (până în 2020) și data trecută ne-am lipit de ei. Acum însă Vișegrad, ca grup, este disfuncțional, Polonia și-a făcut praf capacitatea de alianțe în UE iar Ungaria arată că mereu poate fi mai rău. Deci alianța europeană care data trecută a blocat planurile de reducere de la Agricultură și Coeziune nu mai există.

Două sunt punctele care ar trebui să ne alarmeze:

1) legarea fondurilor de statul de drept

2) redefinirea Coeziunii în sine, chiar mai dureroasă pentru noi decât reducerea de buget.

Să le luăm pe rând.

1). Este deci oficial că va exista un mecanism de legare a fondurilor europene de statul de drept. Pentru România asta este ca un fel de MCV pe steroizi. Mi se va spune: dar nu pot fi legate direct de MCV, pentru că nu asta scrie în acordul prin care s-a instituit MCV. E corect tehnic, dar obtuz. Nici despre legătura cu Schengen nu scria, dar s-a făcut. De ani de zile ne batem joc de ce am promis în MCV. Iar guvernarea PSD – ALDE acționează brutal contra a tot ce ne-am angajat când am devenit membri. Existența MCV în cazul România și Bulgariei oferă Comisiei măsurătoarea foarte concretă pentru decizia de a activa noul instrument sau nu. Pentru Polonia sau Ungaria va trebui inventat sau va trebui întărit mult-așteptatul tablou de bord privind justiția în toate statele UE, o jucărie care a trezit multe speranțe acum câțiva ani dar care nu a confirmat. Până un alta, MCV va avea noi dinți prin legătura cu fondurile europene și e doar vina PSD – ALDE că au crezut că pot comite toate aceste porcării cu justiția în ideea că cei de la Bruxelles nu au ce să le facă. Uite că tocmai au inventat ceva!

Mă sună presa să mă întrebe ce proiecte europene vor fi blocate din cauza acestui nou mecanism anunțat azi de președintele Comisiei. Asa ne-ar mai trebui acum, titluri isterice la modul ”UE ne ia banii de autostrăzi pentru că…”.

Să fim serioși: putem face proiectele, în cel mai rău caz nu vom mai cere apoi banii de la Bruxelles. Mă aștept ca PSD să folosească uriașul aparat de propagandă pentru a își justifica eșecul guvernării în ideea că ne oropsesc oamenii răi de la Bruxelles. De fapt, PSD oricum ignoră fondurile europene. Cel mai mare Program pentru autoritățile locale și județene (POR) este nefuncțional în acest moment pentru că Dragnea a aruncat cu bani din pix, de la bugetul național, ca să cumpere primarii (PNDL). Dragnea a alocat prin credite bugetare până în 2020 mai mulți bani decât UE pentru dezvoltare locală și regională, fără proceduri clare, fără competiție. În paralel banii europeni cu obiective similare nici nu sunt lansați.

Dacă măcar ar fi lansate apeluri pentru proiecte s-ar putea să avem surpriza ca primarii să nu se înghesuie: de ce ai vrea să muncești să faci proiecte, să stai cu stresul de audit dacă îți dă Daddy bani din pix. Și nici nu mai stai cu grija de Curtea de Conturi, că tocmai îi scoate Daddy dinții prin lege, în Parlament?

Acum două luni avertizam aici că în acest an oricum vom pierde cam 1 miliard de euro din fonduri europene. Dar nu pentru că ar fi vreo legătură cu legile justiției, ci pentru că guvernul PSD este incapabil să îi atragă. Pe de o parte, la finele acestui an se împlinește sorocul convenit cu Comisia: sumele nefolosite conform graficului ne vor fi tăiate. De cealaltă parte, nu am îndeplinit condiționalități ex-ante importante. Denumirea asta complicată înseamnă că România nu are în 2018 planurile și legislatia promise în 2013.

Anul 2016 a reprezentat o recuperare în marș forțat a celor mai multe întârzieri, dar a venit PSD și a nu a continuat cu ce le lăsasam de făcut. Pentru curioși am scris toate astea în raportul „1 an cu PSD la Fondurile Europene„. E cu desene, să priceapă și conducerea actuală a MFE și a Guvernului.

Iată deci că în 2018 ne pasc două riscuri de pierdut bani europeni, diferite între ele: dezangajare și suspendare pe motiv de condiționalități. E panică în sistem pe aceste subiecte. Că vine acum Comisia și mai adaugă un alt posibil risc aproape că nu mai contează, acest risc poate acționa mai târziu doar.

Aș putea paria că așii în dezinformare de la PSD o vor întoarce la modul: să știți că ăia de la Bruxelles ne taie bani nu pentru că suntem noi incompetenți pe subiect ci pentru că încercăm să vă eliberăm de dictatura DNA-SRI. Probabil multă lume de prin presă oricum confundă cele trei riscuri între ele.

2). Cum ziceam, e rău că scad fondurile de Coeziune în sine, dar chiar mai rău ne lovește schimbarea de focus.

Propunerea de buget general al UE 2021-2027 prevedere o scădere cu 5% a fondurilor pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună. La nivelul bugetului 2014 – 2020, pentru Coeziune, această scădere înseamnă minus 17,5 miliarde euro.

Un hâtru ar spune că la cât de prost le folosim nici nu e așa mare pagubă. Însă ce transmite azi Comisia este că fondurile vor merge către cei care au nevoie de solidaritate europeană ȘI pot să cheltuie acești bani eficient. Investițiile vor fi orientate spre impact, nu exclusiv pe nevoie.

Adică, bugetul UE se va da celor care au nevoie de el dar care și arată că pot răspunde eficient acestor nevoi prin banii UE. Și tocmai aici suferă România.

În primul meu interviu ca ministru al Fondurilor Europene am spus că nu am cheltuit bine aceste fonduri. Am fost atunci foarte criticat. Uite câte proiecte, uite drumuri, mi s-a spus. Da, există și povești de succes. Dar nu ele fac regula.

Întrebarea nu e dacă am cheltuit zeci de miliarde de euro și avem ceva tăblițe de arătat cu ”Aici au fost bani europeni”. La cât de mulți bani europeni au intrat în țară ar fi fost aberant să nu se vadă nimic. Întrebarea este: s-a schimbat România structural, ca țară, după ce a cheltuit atâtea zeci de miliarde de euro programate ca să schimbe structural această țară?

43 de miliarde de euro. Repetați după mine: 43 miliarde. 11 ani după intrarea în UE, simțiți că țara asta s-a schimbat de 43 de miliarde de euro? Aici este adevărata, uriașa și deprimanta noastră vulnerabilitate în negocierile pentru viitorul buget european.

Coeziunea este mai mult de o treime din bugetul general al UE pentru perioada de finanțare 2014 – 2020. Mai exact, 351,8 miliarde euro din totalul de 1082 miliarde euro.

Brexit-ul, criza migranților, apariția unor regimuri iliberale, derapajele unor state de la principiile fondatoare ale Uniunii, și aici este vorba în primul rând de statul de drept, sunt probleme cu care UE nu se confrunta acum zece ani.

Nu le vom putea spune: ne-ați dați niște multe miliarde, le-am folosit cam prost, dar dați-ne tot atât și ignorați problemele comune apărute între timp.

De fapt, le vom putea spune și probabil că exact asta vom continua să spunem cu lipsa de imaginație care caracterizează diplomația română. Dar asta va însemna doar că suntem ”deschiși la dialog” și atât.

Deci coeziunea pierde 5%, dar nu asta e cel mai grav ci că se schimbă povestea ei. Coeziunea nu va mai însemna: ”dă-mi pentru că am nevoie”, ci ”dă-mi pentru că știu ce să fac cu banii și răspund unor nevoie comune actuale”.

Un exemplu de ineficiență – peste 4 miliarde de euro cheltuiți prin POSDRU

În perioada în care am fost ministrul al Fondurilor Europene am fost linșat mediadic când mi-am permis să critic proiectele făcute prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU).

Acest program ar fi trebuit să ajute forța de muncă din România să se adapteze noii economii. Reconversia profesională a peste un milion și jumătate de oameni. Cel mai ambițios program de reformă socială din istoria României. Putea fi asta.

Cum am cheltuit noi banii? Prin cursuri de recalificare făcute doar ca să fie raportate, prin foarte mulți bani alocați pentru promovarea acestor acțiuni, milioane de șepci, milioane de brichete și stick-uri cu siglele proiectelor.

Proiectele cu adevărat valoroase finanțate prin POSDRU au reușit cu greu să aibă un impact sesizabil pe piața muncii. Uitați-vă la graficul de mai jos. Bețele reprezintă rata de angajare din România. Adică câți oameni muncesc din total populație. Gândiți-vă că de când se schimbă culoarea (2007) intră peste noi 4 miliarde de euro prin POSDRU.

Ce poți să zici mai mult?

OK, nu toate Programele Operaționale au fost o butaforie la fel de mare ca POSDRU. La resurse umane e ușor să inventezi beneficiari care să semneze, să inventezi cursuri din burtă, ba chiar să faci niște cursuri reale dar fără șanse de schimbare de impact.

În alte zone butaforia a fost mai mică pentru că trebuie să arăți ceva concret făcut, altfel banii europeni nu vin. Un drum, o autostradă.

Dar și acolo există uriașe semne de întrebare dacă efectul structural este cel scontat: birocrația de stat nu a fost capabilă să facă autostradă peste munți. Dar a îngropat un miliard de euro pentru ca trenul București – Constanța să ajungă fix cu 10 minute mai devreme acum decât arată Mersul Trenurilor din 1985. Avem nevoie de transportul feroviar, nu critic direcția strategică și faptul că ideea de bani ieftini de la UE a dus și la proiecte din astea foarte scumpe și cu impact real mic, dacă tot trebuie să raportăm absorbție ia să băgăm mult în impact redus, că ”important e să intre bani în țară”, cum îmi zicea un ”expert POSDRU” când argumentam că important e să schimbăm țara asta pe bune.

Toate astea sub îndrumarea și în beneficiul unui întreg sistem de rentieri, și în administrație și la clientelă. Cam 7000 de oameni lucrează în nenumăratele instituții care se ocupă de fonduri europene la nivel central și local (MFE este doar o mică parte din sistem, deși plătește toate oalele sparte). O birocrație care nu răspunde niciodată dacă schimbarea plătită de UE nu se produce, dar încasează sporul de 75% la salariu.

Deși POSDRU a ratat schimbarea structurală, mulți dintre cei care implementau aceste proiecte și-au acordat salarii atât de disproporționate încât a fost nevoie, altfel Comisia Europeană nu ridica suspendarea impusă atunci, să plafonăm aceste salarii, care uneori ajungeau și la 10.000 de euro pe lună. Aveam proiecte în care cheltuielile salariale ale echipelor de implementare ajunseseră să reprezinte și 70% din banii alocați. O risipă strigătoare la cer. Pe care guvernele politice dinainte o lăsau în pace, că doar banii suspendați se plăteau de la bugetul de stat, deci toată lumea mulțumită cum ar veni.

În urmașul POSDRU, care se numește POCU (Program Operațional Capital Uman) Comisia a încercat să nu mai lase birocrația stufoasă românească și rentierii să spargă banii fără efecte structurale. Cât am fost ministru am lansat programe reale: de ținut copiii săraci la școală dându-le ce au nevoie, de trimis profesori cu burse în ghetouri, burse pentru uceinici plătite la locul de muncă prin parteneriate cu companiile, ș.a. Cam toate sunt sabotate la implementare de PSD și Rovana Plumb. Care Plumb se laudă acum că va combate abandonul școlar (cel mai mare din UE, o dramă națională) făcând cursuri pentru 55.000 de profesori. Înțelegeți? Ducem profesorii la mare la curs și astfel vor sta copiii săraci în școală. Suntem ca în bancul ăla cu proiectantul sovietic care orice desenează tot tanc îi iese. Orice face PSD la Fonduri Europene tot POSDRU îi iese.

Toate aceste rateuri de dezvoltare se vor răzbuna acum în dezbaterea pe buget. Comisia zice: recompensăm eficiența și nu mai dăm bani celor care încalcă statul de drept. Orice genii am avea în diplomație (și nu avem), nu ai cum să pleci în negocieri din acest punct cu guvernarea pe care o avem.

Bine, o să mă întrebați, dar voi ce propuneți?

Cred că e clar cum a încercat USR să blocheze mizeriile PSD în justiție. Le-am întârziat cel puțin. Pe partea de Fonduri, am lansat în dezbaterea internă a membrilor de partid (da, așa facem la USR programele de guvernare, prin dezbateri pe bune) principiul de bază al viitoare guvernări: debirocratizare extremă, orientarea evaluării proiectelor și urmăririi lor prin sistemul bancar care ar putea finanța și deconta apoi de la stat; desființarea celei mai mari părți a uriașei birocrații de stat care deturnează dezvoltarea României cu fonduri europene. După ce viitorul buget european va fi agreat, va începe negocierea viitorului Acord de Parteneriat între România și Comisia Europeană. Atunci va fi momentul în care această nouă viziune despre dezvoltarea cu fonduri europene trebuie pusă în practică. Până atunci, eu și colegii mei din USR trebuie să vă cerem susținerea publică pentru această schimbare de paradigmă. De aceea, în acest an, vom dezbate despre buna guvernare, pe capitole. Voi reveni.

Distribuie acest articol

17 COMENTARII

  1. Am ajuns la concluzia ca fondurile europene au facut, in Romania, mai mult rau decat bine. Usurinta castigarii banului, fara conditionari legate de rezultate (masurabile, nu declaratii pe hartie), a facut ca munca serioasa, adevarata, ceruta de piata sa fie mai prost platita si fara cautare. S-a ajuns la aberatia ca munca „la buget” sa fie mai bine platita si in consecinta mai cautata decat cea din mediul economic privat. Asa ca migratia e privita ca sansa vietii pentru cei care nu se pot angaja in sectorul bugetar. In 20 de ani, Romania, asa cum o cunoastem din experienta si din cartile de istorie, nu va mai exista (pentru ca nu vor mai fi prea multi romani in Romania!). Nu stiu de unde ideea ca banii dati cu atata usurinta pentru tot felul de parcuri, panselute si asfalt in padure ar putea transforma o tara in bine. Ar fi fost probabil mult mai bine ca acei bani europeni sa fie strict directionati catre infrastructura si competitivitate prin investitii, eventual catre restaurarea unor obiective declarate monumente istorice. S-au risipit sume uriase si nu s-a realizat mare lucru, in afara de niste averi personale.

    • UE a crezut ca in Romania, cine ajunge la putere lucreaza pentru cetateni, nu pentru sine.

      Nu le-a trecut prin cap europenilor cat de ticalosi sunt romanii, cat de puturosi si lipsiti de viziune, dincolo de propriul stomac.

      Ei bine, UE s-a trezit, nu mai merge cum mergea.

      • „cat de ticalosi sunt romanii, cat de puturosi si lipsiti de viziune”
        Nu vă supărați, dumneavoastră sunteți român? Că asemenea discurs radical antiromânesc, tipic extremelor, nu am mai auzit din vremea invaziei bolșevicilor, ba chiar nici atunci nu exista atâta ură și dispreț față de români [urâți, vânați și asasinați erau românii burghezi și chiaburi, ceilalți, păturile sărace, au supraviețuit, ba chiar au fost promovați in structurile statului nou].

        Și nu sunteți singurul. Parcă e nouă revoluție barbară, anti-națională și anti-burgheză. E plin netul de delirul de tip ‘self hating’ al unor români aparent alfabetizati și culți care trăiesc cu impresia că înjurând semenii reușesc să se extragă din marea masă și să se plaseze intr’o elită imaginară europeană. Dar singurul lucru pe care reușesc să’l facă e să amărască alți români cu tiradele lor pline de venin. Nu e oare foarte limpede că asemenea oameni care își urăsc rădăcinile nu vor avea niciodată tragere de inimă în a face ceva pentru țară și pentru restul românilor? Nu e oare evident că asemenea indivizi ajunși în funcții de conducere, aici sau la Bruxelles, vor aduce numai rău României pentru că efectiv o urăsc? Iaca, d’aia zic: tot ce trebuie să facem, dacă vrem să ne urnim economic, e să alegem neghina asta -falsele elite politice și intelectuale care ne urăsc- și să o ignorăm total, să nu mai pierdem vremea cu ei, să nu mai stăm cu mână întinsă la stat [unde salasluiesc majoritatea acestor aroganti cosmpoliti], să nu mai plecăm urechea la criticile lor otrăvite. Vreți dezvoltare oameni buni? Apăi să știți că nu cu fonduri publice o veți obține, ci cu îndrăzneală și încăpățânare, cu spirit antreprenorial, cu capital, cu cumpătare, cu inteligență și răbdare. Vă reproșează falsele elite lipsa ‘viziunii’? Apăi să vă bucurați: înseamnă că nu sunteți captivi utopiei pe care domniile lor o consideră ‘viziune’. Când porniți o afacere nu vă trebuie nu știu ce fantasme imperiale despre schimbarea lumii, ci o idee simplă, fixă și mercantilă de care să vă țineți cu dinții. Aproape toate marile afaceri au fost pornite de indivizi obișnuiți ca și voi, nu de genii [iar excepțiile sunt treaba altora, prin universități], și au fost dezvoltate cu răbdare, în decenii și sute de ani, nu datorită, ci în pofida aparatului birocratic al statelor [asta acolo unde se puteau totuși porni afaceri]. Când un stat încearcă să’ți ia banii cu o mână că să ți dea cu cealaltă, mai târziu, înseamnă că ceva suspect se întâmplă în zona căpeteniilor politice, înseamnă că acolo sus majoritatea decidentilor te consideră un imbecil care nu e în stare să obțină singur capital investițional pe căile tradiționale -prin vânzare unor bunuri însemnate, prin moștenire, prin credit bancar, prin împrumut-, și, prin urmare trebuie să devii și mai atent, mai grijuliu cu banii tăi căci nimic nu o să’i oprească să’ți extragă și mai mulți bani din conturi pentru a suportă programele lor faraonice și inutile ori, după caz, liliputane și la fel de inutile. D’aia va zic: să vă feriți de comisari și când vă fac daruri!

    • Pai unii au impresia ca a sta in trafic etalandu-ti masina germana luata in rate reprezinta un nivel de trai foarte bun. Acesti oameni sunt tot aceia care ii injura pe politicieni pentru lipsa drumurilor, insa nu s-ar deplasa de acasa pana la sectia de votare. A, era sa uit, daca nu le convine pe DN1 au ca solutie schiatul in Austria. Propun un proiect de autostrada Bucuresti- Vama Veche cu parcarea direct in Marea Neagra. Am vazut ca unii opresc direct in mare si m-am gandit ca ar fi bine sa avem si noi o autostrada acvatica.

  2. ” Până atunci, EU și COLEGII MEI din USR trebuie să…” Regulile de politete cer ca formularile de acest tip sa sune asa : ”Până atunci, COLEGII MEI din USR si EU (sua SI CU MINE) trebuie să.. ”.
    Pe de alta parte punerea lui EU inainte dezvaluie si un plus de energie si initiativa de LIDER cu care sl Ghinea este inzestrat. Si nu sunt singurele sale calitati .
    Desi oficial se poarta dezicerea de Basescu , daca suntem sinceri vom recunoaste ca toata DREAPTA suspina pe ascuns de dorul lui.
    Sau de dorul unuia cu potential si personalitate cat de cat agresiva – adica luptatoare.
    Dl Barna, actualul sef al USR nu va fi niciodata un baiat rau , exact cum nu putea fi baiat rau nici dl Nicusor Dan. Dl Ghinea insa poate iesi in fata cu drapelul de lupta – ca in vorba EU si colegii. Venirea pe pozitia prima in USR a domnului Ghinea ar lipsi PSD ul si de una dintre armele josnice utilizate de pilda de Codrin Stefanescu , cel care spunea ca , exceptandu-l pe Johannis care e neamtz, toti ceilalti lideri ai dreptei au nume panonice: Orban-Barna-Csolosh.

  3. Este vorba de budgetul UE.27 pentru perioada 2021-2027. Certurile obișnuite între cei 27 vor dura doi- trei ani 2018+ 2019 + 2020. Comisarul pentru budget Oettinger a cerut o majorare a budegtului la 1.200 miliarde Euro (prevede deja scădere cu 5% pentru budegtul agrar și fondul de coeziune).

    …. „….. După ce viitorul buget european va fi agreat, va începe negocierea viitorului Acord de Parteneriat între România și Comisia Europeană…. „…..

    Problemele se văd în detalii. UE se bazează pe tratate între state care nu se schimbă de azi pe mâine. Unanimitate de voturi în consiliul „ministerial“ al șefilor de state e greu de obtinut. Durează poate mai mult de trei ani. Tratatul de la Lisabona rămâne în vigoare. Tratatele UE.27 nu sunt tratate cu „partide“ politice. In care familie politică se va integra USR (Fidezs Ungaria e în PPE)?
    Budgetul UE.27 a ceva mai simplu. NU înseamnă ca va fi mărit fără discuții lungi. La președinția UE 2019 se pot propune pentru discuții (Bulgaria a cerut 2018 consultări de aderare cu statele din balcanii de vest) teme importante pentru România. Budget propriu UE din încasări proprii se poate discuta: imposit pe CO2 (Polonia va spune nu), imposit pe materiale sintetice, încasări vamale la granite UE, etc.
    Nu trebuie uitat: viitoarea „criză“ în viitorul apropiat va afecta UE.27 și România. Creștera dobânzilor înseamnă rate mult mai mari pentru creditele datoriilor de state. Italia ar putea ajunge la limita falimentului fiscal. Sfârșitul mondei Euro de neconceput?

    • Pentru ca ati cerut acum ceva timp, reiterez o idee postata mai demult la un articol despre inovatia in UE ca focus pentru presedentia Romaniei 2019 la UE: stimularea progresului (productivitate, crestere economica, nivel de trai) la nivel UE prin cresterea inovatiei drept cel mai solid mecanism de dezvoltare (alternativa ar fi „throwing money at the problem”, adica din criza economica in criza financiara).
      Concret, facilitarea procesului de recunoastere si implementare a proprietatii intelectuale prin scaderea timpului de patentare la nivel UE de la 36 la max 3 luni si cerinta ca solicitarea de patentare sa includa dovada temporala a prioritatii. Includerea unei perioade de 30 zile de „open review” adica dezbaterea publica (partile interesate vor sti) a unor contraargumente legate de prioritate/infringement, apoi inca 30 zile de decizie ale expertilor guvernamentali, dupa care prioritatea si validitatea nu mai pot fi contestate in judecatorii (ar scade foarte mult costurile de dezvoltare tinand cont ca cele mai multe procese costa peste 1 mil)
      Here’s 4 a better start in the 3rd millennium!

      • Partile interesate stiu ca in multe cazuri nu se doreste o patentare rapida (daca ati adus vorba ar fi trebuit sa stiti de ce). Exista deja o perioada de 9 luni in care oricine poate contesta patentul.

        Se pare ca exista o initiativa destul de avansata de a dezvota UPC (united patent courts) care doar in aparenta i-ar ajuta pe inventatori, in fapt ar mari costurile pentru IMMuri.

        • @ alt cetatean
          intre ce am scris eu si ce ati raspuns dvs sunt diferente esentiale si e important sa le sesizati, altfel ajungem sa conversam intr-o piesa de Ionesco, cu scenariu adaptat din Caragiale (sa nu schimbam nimic, doar prin partile esentiale, si doar daca se doreste)

  4. OK, desigur ca acesti bani europeni nu trebuie si nu pot fi aruncati pe niste tari unde statul de drept nu este respectat si unde banii sunt folositi de lideri politici in diverse scopuri personale. In fond, sunt banii tuturor cetatenilor UE, iar institutiile europene trebuie sa-i gestioneze eficient si sa-i investeasca in statele membre unde justitia nu este pusa inetntionat pe butuci si unde economiile functioneaza fara piedici puse de guverne.
    In acelasi timp, acest sistem de ajutorare cu fonduri nu este tocmai normal, ci seamana cu unul socialist, in care cineva „ne da” cu scopul de a ajunge la acelasi nivel cu celelalte state vestice. O utopie. Niciodata nu vom ajunge la nivelul Germaniei sau Frantei, de fapt, deoarece am luat-o de la zero cu infrastructura, agricultura, turismul, etc., domenii care pana la momentul aderarii noastre in UE erau pe butuci, devalizate si jecmanite de catre toti politicienii. Pana vom termina noi prima autostrada, Germania va avea alte proiecte si poate vor dezvolta si alta infrastructuri, asadar vor fi cu inca 50de ani inaintea noastra. Ceea ce cere Junker este absolut normal si firesc, pana la urma, mai ales ca este in joc soarta UE. Iar fara coeziune si uniune….suntem foarte vulnerabili. Pentru a primi bomboane trebuie sa fii cuminte.

  5. Sunt perfect de acord până la sistemul bancar. vă apreciez ca profesionist și mă bucur că am lucrat împreună dar în românia sistemul bancar este ”mult mai puțin reformat” decât ministerele în care daddy și-a plantat oameni de 10-15 ani. nu văd aceasta o soluție ci creștere a transparenței de la aplicare la implementare, o monitorizare reală (nu din birou) și target-uri centralizate cu privire la absorbție/implementare. din punctul meu de vedere, mediul de afaceri este mult mai corupt decât instituțiile publice dar cauza este lipsa de transparență și deschiderea către ei.

    modul în care autoritățile publice „absorb” fonduri poate fi exemplificat prin bulevardul pipera „modernizat” de primăria voluntari. invit curioșii să vadă…..

  6. 95% din populația acestei țări este anacronică. Orice reducere și proiect de „tăiere” îi aruncă pe aceștia în brațele PSD-ului și a altor populiști. Dezbaterile „pe bune” din USR valorează, pentru această majoritate, cât niște frecții gentile.
    Provocarea politică este asta: Ce puteți face pentru majoritatea populației României, cu mjoritatea populației României? (elitele se descurcă oricum: fac bani, emigrează etc.) Schimbarea de paradigmă trebuie să petreacă în capul politicienilor, mai ales în capetele celor din opoziție. Pentru că paradigma în care vă aflați, după toate evidențele, vă aduce cel mult rolul de opoziție minoritară și idealistă.

    • „Provocarea politică este asta: Ce puteți face pentru majoritatea populației României, cu mjoritatea populației României?”

      Un pui de dictatura.

      Intrebati-l si pe dl. Modan – mai-mai parca ar sustine ideea, nu-i asa?
      Lucru valabil pentru o larga majoritate a cunoscutilor mei, din toate categoriile socio-profesionale; democratia „de Dambovita” din ultimii 30 de ani a scarbit pe toata lumea. Realitatea trista e ca tot ce s-a facut mai de Doamne-ajuta in tara asta de-a lungul istoriei sale pana in prezent, s-a facut cu parul. Inclusiv pe vremea pseudo-democratiei antebelice dupa care suspinam de-aproape un secol incoace, tot parul era unealta de baza.

      Imi dau seama ca miroase foarte nashpa pentru nasurile subtiri scolite prin occident la scoala drepturile-omului-mai-presus-decat-orice-altceva, dar:
      1) si democratiile „adevarate” tot cu parul s-au facut, doar ca un pic mai demult, aian au trecut si finalizat un proces pe care noi nu l-am dus niciodata pana la capat;
      2) alternativa e sa discutam discutii aici si aiurea si peste 50 de ani.

      Si pentru ca tot am vorbit despre democratia ante-belica, o sa inchei cu o snoava de imediat dupa Primul Razboi Mondial, atribuita unuia din oamenii mei politici preferati din acea perioada. Alexandru Marghiloman.
      Marghiloman, un filo-german si conservator convins, a fost cel care a acceptat sa poarte in calitate de prim-ministru „de sacrificiu” greaua povara a incheierii pacii separate cu Puterile Centrale in 1918, in fapt o semi-capitulare… precum si cel care, conform spuselor sale „am intrat in politica bogat si am iesit sarac”.
      Dupa razboi, in ciuda faptului ca era privit ca un paria, tratat si admonestat ca un tradator, Marghiloman nu si-a abandonat rolul in fruntea Partidului Conservator si se zice ca, precum Cato cel Batran in urma cu peste 2200 de ani, isi incepea obsesiv orice discurs parlamentar cu fraza „Daca ocupatia germana ar mai fi durat 20 de ani… ehei, ce tara ar fi fost acum Romania….”

  7. De acord, asa, de la firul ierbii, chiar e cum ziceti!
    As completa, din practica” am fost penalizat d ja cu 5%, pe agro, de birocratia noastra, total aiurea, si, va spun drept am vandut acel segment din scarba. Probabil ca voi renunta s la restul afacerii agro, doar emotioanal mai sunt legat de asta.
    Fondurile sunt alocate dicretionar, pa „barba” (nu va faceti iluzii ca preiectele lipsec) la PNDR , la loraseni am auzit ca em ai naspa, dar la rural sunt de 3 ori mai multe proiecte depuse fata de cati bani sunt diasponibili. E „bataie” p[e bani, dar eficienta alocarii e varza.
    Asa ca aia 5% de la agro in minus i-am fumat” :P, pe romaneste.
    Apoi am „bagat” si un proiect pe ne-agro, la ce ziceau astia (PNDR, ca io-s din rural) in ghiduri ca e prioritar, ca domeniu (croitorie in rural, afacera merge, istoric, are potential) angajati, califciare, valoare adaugata.. ups, asta nu conteaza in ghisuri, canci, pot scrie un roman, am obtinut 55 de puncte. aia cu „centru de recreere” la tara …90. Pute de la o posta ce e cu centrele de recreere, pensiuni unde nu merge nici dracu, „studiouri” foto cu paispe camere, vidanje care costa cat un Rols, tineri „fermieri” din pix, care nu depasebesc gaina de arici….
    Am pierdut 3 ani buni si rabdarea mea s-a treminat. Na, si ce? Crapa ceriul?
    Nu… dar asa as pune mana pe un par!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cristian Ghinea
Cristian Ghineahttp://www.crpe.ro
Cristian Ghinea este europarlamentar, copreședinte al delegației USR PLUS în PE. A fost Consilier de Stat pe Afaceri Europene la Guvernul Romaniei și Ministru al Fondurilor Europene în cabinetul Cioloș. A fost director al Centrului Roman de Politici Europene (www.crpe.ro). A lucrat opt ani în media românească, iar între 2007 şi 2008 a studiat guvernare europeană la London School of Economics. În trecut, a fost implicat într-o serie de proiecte civice cu organizaţii precum Societatea Academică Română, Centrul pentru Jurnalism Independent, APADOR - CH şi Freedom House. Este autorul capitolelor despre România din prestigioase rapoarte internaţionale ca „Media Sustainability Index” şi „Nations in Transit”. Domenii de expertiză: - structura instituţională a UE - democratizare - studii media - transparenţa şi responsabilitate în administraţia publică Republica Moldova

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro