vineri, martie 29, 2024

Aderarea la zona euro: între mit şi realitate

Zona euro a cunoscut în ultimii ani o perioadă agitată. Criza financiară mondială a pus în lumină disfuncţionalităţile structurale ale construcţiei monetare europene, care nu poate răspunde provocărilor economice fără o integrare financiară, economică şi politică mai mare. Ȋn acest context, dincolo de a discuta datele de aderare, este necesar să dezbatem pertinenţa aderării României la moneda euro. Acest obiectiv îl are atelierul organizat în cadrul Eurosfat în data de 15 martie la Palatul Parlamentului din Bucureşti, de către Platforma Europeană de Dezvoltare şi Europuls, atelier intitulat „Este aderarea României la zona euro încă de actualitate?”.

Criza din zona euro a amplificat greutăţile şi durerile provocate de criza financiară din lumea industrializată. Țările nou intrate în Uniunea Europeană au angajamentul de a adera la zona euro atunci cand condiţiile sunt potrivite (acestea din urmă fiind definite în mod obişnuit sub forma condiţiilor Maastricht).

Criza zonei euro a revelat fracturi de performanţă economică între ţările membre şi un design şi aranjamente de politici inadecvate. De aceea, sunt în curs demersuri de a reforma structurile de guvernanţă (Tratatul Fiscal, six-pack, etc), de a forma o uniune bancară, care ar include un mecanism de reglementare şi suprevaghere comun, un mecanism de rezoluţiune pentru entităţi financiare aflate în mare suferinţă, mecanismul pentru stabilitate financiară şi o schemă de garantare colectivă a depozitelor. Într-un fel sau altul o uniune bancară ar trebui sa se bizuie pe aranjamente fiscale, care să permită intervenţia în cazul unor ameninţări ce pot afecta stabilitatea zonei euro. Țările nou intrate sunt vital interesate de rezolvarea crizei din zona euro întrucât sectoarele lor bancare sunt controlate în proporţie covârşitoare de grupuri străine. În plus dinamica lor economică este strâns legată de ce se întamplă în zona euro.
Acesta este contextul format de anii de criză. Drept este că până la intervenţiile Băncii Centrale Europene din 2011 şi 2012 (Mario Draghi afirmând că Banca Centrală Europeană va face „whatever is needed to save the euro”), teama privind efecte de contagiune era tot mai mare. De aici a rezultat o neîncredere a noilor state membre privind calendarul aderării, care devenea incert.

O dezbatere privind aderarea a existat şi în Romania deşi autorităţile, până nu demult, au persistat în a declara ţinta 2015 ca fiind neschimbată. Alte voci au subliniat că o ţintă şi atunci când este ambițioasă, se cuvine să fie realistă. Altminteri nu poate fi o ancoră efectivă.

Lucrurile sunt într-o perioadă de flux acum. Letonia şi Lituania, care practică regimul consiliului monetar (ce leaga fix paritatea monedei naţionale de euro) fac eforturi să adere pe un „fast track”, poate şi pentru că au trecut prin ajustari macroeconomice de amploare şi consideră că sunt pregatite. Polonia pare să stea în expectativă. Cehia întruneşte, poate, cel mai bine condiţiile de aderare, dar pare să prefere regimul de independenţă al politicii sale monetare şi de curs de schimb. Ungaria nu se grabeşte cu aderarea.
O lecţie majoră a crizei zonei euro este că nu este suficient să ai convergenţă nominală, care poate fi dată peste cap de modificarea de circumstanţe. Esenţial este să se producă convergenţă reală. Din acest punct de vedere România are cale lungă de parcurs. Se poate afirma că o economie merită să aderere la zona euro dacă se respectă doua precondiţii: a/ să se fi înregistrat suficientă convergenţă economică; b/ zona euro sa-şi fi reformat cadrul instituţional şi mecanismele de funcţionare, care să îi asigure viabilitatea.

Acesta este, in nuce, contextul care motivează dezbaterea privind perspective ale aderării României la zona euro ce se va desfăşura în 15 martie în cadrul Eurosfat. La atelier vor lua parte domnul Florin Câțu (Economist), domnul Eugen Andreescu (Institutul de Economie Mondială), domnul Cristian Socol (ASE), doamna Aura Socol (ASE), iar discuțiile vor fi moderate de domnul Sorin Pîslaru (Ziarul Financiar) şi domnul Daniel Dăianu (SNSPA şi Platforma Europeană de Dezvoltare).

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

  1. Domnule Daianu, adoptarea monedei euro in Romania e mai putin probabila ca aderarea la Schengen. Suntem, odorologic vorbind, mai aproape de rubla decat de euro, precum si de spatiul Schengenov.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Daniel Daianu
Daniel Daianu
Ministru al finanţelor între 1997-1998, profesor universitar la Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană din cadrul SNSPA, membru corespondent al Academiei Române, din 2001, preşedinte al Societăţii Române de Economie (SOREC), membru al American Economic Association, membru în Societatea Academică Română.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro