Home » Advocacy »Educatie »Idei si solutii »Justitie/Ordine publica »Sinteze »Societate/Life » Citesti:

Cum vor românii să trăiască? Legea conexiunii inverse și legea celor 7 ani de acasă.

Adalbert Klein decembrie 17, 2013 Advocacy, Educatie, Idei si solutii, Justitie/Ordine publica, Sinteze, Societate/Life
9 comentarii 2,002 Vizualizari

Motto: După faptă, și răsplata.

Efectul conexiunii inverse (bucla de feedback pozitiv) explică atașamentul scăzut al multor români pentru democrație, lege și stat de drept. Pentru că nu l-au experimentat direct, iar atunci când se întâmplă, se întâmplă în contextul unui stat bolnav incapabil nu doar să aplice legea împotriva celor puternici, dar și să ofere un minim exemplu de conduită socială funcțională.

Conduita în societate a celor mai mulți oameni funcționează în baza principiului imitației și al constrângerii. Exemplul negativ al clasei politice și absența constrângerilor minime din partea statului încurajează generalizarea unor comportamente aberante la cei cu caracter slab ori lipsiți de minimă educație ori de empatie față de semeni, precum și înrădăcinarea defetismului la toți ceilalți care rămân normali.

Însă efectul bulgărelui de zăpadă poate funcționa și în sens invers. Mafia politico-financiară ce controlează o mare parte din România în prezent funcționează și ea în baza aceluiași efect al amplificării generate de o conexiune inversă. Și ea e tot o populație socială. Multiplicarea paraziților are un efect direct în diminuarea accesului acestora la resurse și în degradarea calității lor de prădător.

Reacțiile din ce în ce mai puțin raționale și coordonate (din perspectiva unei strategii pe termen lung) sunt doar simptomele disperării acestei populații sociale de infractori. În absența de noi resurse, mafia românească nu poate recurge la emigrare totală (e mult prea ”neaoșă” în apucături), astfel încât se apucă de canibalizare reciprocă și strânge șurubul asupra românilor, unica soluție de a stoarce mai mult pentru alimentarea nevoilor în creștere generate de înmulțirea pe cale naturală și artificială a acestei specii de păduchi (de tipul beizadelelor cu bolizi de lux ce omoară oameni pe trecerea de pietoni).

Ceea ce s-a observat de asemenea de-a lungul timpului din studierea efectului de conexiune inversă la populații sociale este că, dincolo de propagarea accelerată a distorsiunilor aberante în faza inițială, atingerea unei mase critice a fenomenului aberant ce amenință însăși supraviețuirea ansamblului populației respective generează întotdeauna declanșarea unui efect spontan de autoreglare (feedback negativ față de distorsiunea buclei inițiale de feedback, cu alte cuvinte, un ”feedback pozitiv” raportat la aberația inițială de sistem).

Feedback-ul pozitiv inversat urmează exact aceeași logică a bulgărelui de zăpadă (exemple notorii: viralul pe Internet și ieșirea bruscă a multor oameni în stradă odată ce puterea exemplului dovedește că se poate și altfel).

Românii care se gândesc la viitor cu îngrijorare în aceste momente se află exact în fața unui astfel de moment: declanșarea feedback-ului pozitiv de autoreglare a societății.

Post scriptum: Efectul feedback-ului pozitiv și multiplele sale aplicații.

Duminică, 22 decembrie 2013, se împlinesc 24 de ani de la ziua în care Nicolae Ceaușescu fugea cu elicopterul de pe acoperișul Comitetului Central, marcând astfel momentul în care destinul recent al românilor a suferit o schimbare radicală, greu anticipată chiar și de puținii români care la acea vreme ascultau Europa Liberă și Vocea Americii. Ca și atunci, românii de acum ce sunt preocupați de viitor par a fi pierdut orice speranță în mai bine.

Ostateci, cu voie sau fără voie, ai unei caste politice corupte, ce binevoiește să aniverseze cu nerușinare un sfert de secol de la moartea eroilor revoluției române din Decembrie 1989 prin oficializarea fărădelegii la nivel de stat, românii care se gândesc la viitor au foarte multe motive să se întrebe cum s-a ajuns la acest blocaj și care e calea de a merge mai departe.

România a ajuns într-o fundătură după isprăvile de săptămâna trecută ale majorității aleșilor lor din parlamentul țării. România tranziției spre democrație și stat de drept a ajuns la capăt de linie. De aici încolo se pare că lucrurile nu vor merge decât în mai rău dacă în mai bine nu se poate. Cel puțin asta e părerea guvernanților. Ar trebui întrebați direct care sunt argumentele lor pentru această decizie.

Actualul Guvern și Parlamentul țării au pierdut complet busola binelui comun. Haosul și fărădelegea nu pot continua la nesfârșit și nu pot fi generalizate ca politică de stat. Profitorii acestei stări de lucruri au devenit incontrolabili și amenință să tragă pe toții cetățenii români din România într-o gaură neagră a fărădelegilor permanente și a sinuciderii colective doar pentru că ei nu se pot adapta la realitatea unei vieți normale. O nouă Românie are nevoie să se nască din zilele acestui Decembrie 2013. Românii, ca națiune, se află în fața unei cumpene istorice pentru destinul lor.

Se caută scuze pentru această stare de lucruri în masa pasivă a electoratului ce i-a adus pe actualii guvernanți la putere. Se spune că numărul mare și opțiunea pentru viitor a multor români nu poate fi schimbată. Că ar fi atât de mulți încât orice schimbare ar trebui să mai aștepte 20 de ani de-acum încolo. Exact așa s-a spus și acum 20 de ani de către un reprezentant de frunte (Silviu Brucan) al celor care au preluat puterea după Decembrie 1989. Mai precis, reprezentanții de atunci ai aceleiași caracatițe cripto-comunisto-mafiote ce a produs actualul guvern și majoritatea parlamentară.

În această logică, românii ar suferi de blestemul lui Sisif. Condamnați să-și trăiască viața împingând la nesfârșit un bolovan la deal, doar pentru a o lua de la capăt în ziua următoare. E vorba, până la urmă, doar despre un destin de sclavi. Asta e propunerea USL către români.

Or, un om normal nu-și poate trăi întreaga viață astfel. Fără speranța unui mai bine mâine, de ce te-ai mai trezi a doua zi dimineața? La ce bun o viață care nu îți aparține? Libertatea înseamnă să poți alege asupra zilei de mâine. Fără această libertate, nu poți vorbi de viitor, nu poți vorbi de familie. Doar despre traiul de pe o zi pe alta. Adică, despre supraviețuire. Fără libertate nu poți construi nimic frumos și durabil în viitor și nu ai ce oferi copiilor tăi. Cu excepția lecției amare a supraviețuirii. Fără dragoste, fără bucurie. În orice caz, nu așa cum ți-ai dori. Doar o viață de nevoi, mizerie și sărăcie. Un copil ce va deveni înainte de toate doar o vită de muncă pentru bunăstarea copiilor de bani gata ai neisprăviților ce îți conduc țara în folosul lor exclusiv.

De ce trebuie să continue această stare de lucruri? De ce nesimțitul care își aruncă gunoiul în fața porții trebuie să strice toată strada în loc să fie pus să-și curețe gunoiul? De ce nemernicul iresponsabil care omoară oameni cu mașina din cauza vitezei nu este pedepsit când ar trebui să fie pus să plătească prin muncă și lipsire de libertate crima pe care a comis-o până când îi vin mințile la cap și înțelege valoarea vieții unui om? De ce afaceristul veros ce și-a furat averea fabuloasă din bugetul public trebuie să fie grațiat în loc să-i fie confiscată averea acumulată prin nemuncă și furată de la toți românii? De ce ștabul de partid care votează biruri din buzunarul tău trebuie să rămână nepedepsit atunci când își face vilă, mașină și iaht din banii pe care ți i-a luat din buzunar în cârdășie cu confrații lui de nelegiuiri?

Nu ai absolut niciun motiv să îi tolerezi pe aceia care n-au învățat lecția celor șapte ani de acasă. Cei care n-au învățat că ce ție nu-ți place altuia nu-i face, trebuie pur și simplu să învețe. E bine și mai târziu decât niciodată. Dacă nu înțeleg, trebuie să li se atragă atenția și să li se facă observație. Cei care nu vor să învețe, să meargă frumos la închisoare și să învețe acolo. E simplu. Se cheamă civilizație. Și funcționează pe baza izolării și reeducării barbarilor lipsiți de rușine. Democrația rămâne doar o vorbă goală fără civilizație și fără respectul față de lege. O lege care trebuie să fie egală pentru toți.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "9 comments" on this Article:

  1. Harald spune:

    Civilizația se bazează pe educație, nu pe măsuri coercitive. Nu există civilizație făcută cu ciomagul. Sau, cum spun americanii, ”autoritatea nu vine pe țeava puștii”. Măsurile coercitive sunt necesare pentru a controla indivizii lipsiți de educație, dar acele măsuri nu educă, ci comit abuzuri. Pentru că sunt puse în practică tot de indivizi lipsiți de educație.

    • Hantzy spune:

      Harald,
      ar rezulta ca nu mai avem nevoie de legi, ci doar de programe de indreptare morala.
      E valabil si pentru populatia aia sociala de paduchi, despre care vorbeste autorul?! Caci atunci nu ne-ar mai deranja o lege anapoda, mosita in toiul noptii, si am putea miza pe acea educatie facuta “fara ciomag” spre care tinzi mata.

  2. Liviu spune:

    Excelenta analiza! Chapeau! Pacat doar ca procesul de modernizare e foarte incet si ca trebuie sa treaca prin toate aceste faze intunecate inainte.

    • Hantzy spune:

      Ar fi frumos sa ardem ceva etape. Dar daca democratia in SUA, pe care o luam adesea ca exemplu, a avut nevoie de doua secole de nedemocratie, de ce crezi ca Romania ar putea fi mult mai rapida din acest pdv? Echilibrul dinamic pe care-l presupune un stat de mocratic se bazeaza pe regula semnului algebric “minus cu minus da plus”. Cam asta sugereaza, cred, si autorul.

  3. Razvan spune:

    Si eu cred ca va veni un feed-back. Societatea nu poate suporta la infinit atata nelegiuire.
    Problema este ca astfel de valuri de revolta aduc miscari revolutionare care tind sa devina totalitare. Eu sincer ma astept la asa ceva. Exista si satisfactia guițării nelegiuitilor… doar ca societatea devine si mai slaba in urma acestor experimente care traumatizeaza si aduc tot felul de consecinte nedorite.

    Inspre partea celor 7 ani de acasa sunt profund sceptic. Cei 7 ani de acasa sunt o metafora. Ei nu mai exista. Exista educatia in familiile urbane instarite, ca sa nu le spun burgheze, in care mama era casnica si crestea copiii. Aia erau 7 ani de acasa pe care nu si’i permintea nici copilul de taran nici acela de muncitor. Era o diferenta vizibila. Unul asculta Brahms altul “Pusca si cureaua lata”. Azi nu mai exista decat “Pusca si cureaua lata” indiferent de “clasa” sociala. Cei care mai au un dram de educatie sunt un numar infim indiferent de studiile lor mai mult sau mai putin inalte.

    Este efectul emanciparii. A fost emancipat un numar prea mare de oameni pentru a putea fi intregati intr’o societate asa ca au alterat societatea cu comportamentele lor “barbare” (am reticente in a folosi acest termen). Nu mai vorbesc ca in epoca comunista societatea care ar fi trebuit sa ii integreze pe noii veniti a fost sever oprimata, decimata, pauperizata… lasand loc liber noilor veniti. Dupa ’89 … emigratia a facut restul. Asa ca… sunt sceptic, cum ziceam.

    Ca se apropie Craciunul, va idemn cu multa caldura sa (re)ascultati Colindele din sufletul golanilor (1990) http://www.youtube.com/watch?v=-KY1FhJLuMI

  4. euripide spune:

    “stinga” “dreapta” au devenit vetuste. un sfert de veac mafia transpartinica a folosit “ideologia” ca acoperire. au dezbinat vulgul, au anihilat virfurile prin inducerea apatiei, in tot acest timp haitele nerusinate imbuibindu se din trupul slabit al romaniei.
    de la un individ invins de sistem (trist sa auzi asta de la cineva propulsat in virf de o majoritate avida de schimbare si curatenie) la un altul la a carui sfirsit de mandat ne zbatem in aceeasi mizerie : un stat ineficient si supradimensionat ros de coruptie si prostie cu o justitie strimba (desi cu unele progrese) aservita puterii sau grupurilor de interese.
    da, democratia ramine o vorba goala fara educatie. dar nu putem dobindi civilitatea fara dreptate. pina a ajunge insa la moralitatea din constiinta avem nevoie de moralitatea impusa de o lege paminteasca egala pentru toti. numai asa putem izola barbarii : prin trimiterea lor unde le e locul,in puscarii (si nu la judecatea divina sau cosul istoriei).

  5. Mircea Paul Vasiliu VASILIU MIRCEA PAUL spune:

    Sînteți deosebit de îngăduitor, Dle Klein. Dacă veți umbla prin diverse sate din funduri de lume veți putea percepe imensul rezervor de NON-CIVILIZAȚIE (de fapt REFUZ DE CIVILIZAȚIE) pe care s-a clădit România comunistă (și legionară, dar ăia erau prea dezorganizați și nici nu au avut destul timp pentru a extrage suficiente lepre din talpa bordeielor „strămoșești”). Adică nenumărați neandertalieni gata să-și împuște mama și tatăl pentru a urca pe scara socială.

    Să nu aud vreun ardelean „ocoș” căscînd ciocul ! După povestea cu colindul despre evreii buni doar dacă sînt incinerați (juma´ de secol înainte de Hitler) MUCLES ARDEAL !

    Sînt născut bănățean din părinți regățeni – nici cu „fruncea țării” nu mă mai încînt după cele „n” mandate ale lui Ciuhandu (și alți baroni locali).

  6. Horia spune:

    Si eu am simțit ca acest 22 Decembrie nu este unul oarecare si de aceea încerc prin orice mijloc sa determin pe cine pot, sa facă bine sa se îmbrace gros si sa iasa in strada. Doar oamenii fac lucrurile sa se întâmple. Ele singure nu se mișca singure din loc. E o zi de duminica, ieșiti pur si simplu din casa! E șansa copiilor noștri !

  7. Dan spune:

    Excelent comentariu. Din pacate este citit doar de cateva sute de romani, dintre care cei mai multi stiu si simt aceste adevaruri. Mi-as dori ca Mos Craciun sa lase in casele romanilor si aceste randuri, spre reflectie si cine stie…….poate si actiune.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Adalbert Klein


Adalbert Klein

Consultant specializat în negocierea contractelor internaţionale în domeniul energiei. Locuieşte în Franţa, la Paris. Adalbert Klein este un pseudonim. Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)