vineri, martie 29, 2024

Europarlamentare. Stiati ca?

În afară de criterii sociodemografice, atunci când decidem ce sistem electoral folosim pentru diferitele tipuri de alegeri, putem folosi și criterii ceva mai subiective care țin de cultura politică a societăţii noastre sau de capacitățile administrative de care dispunem. Atunci când am început să militez pentru adoptarea unui sistem electoral competitiv pentru europarlamentare m-am gândit la niște astfel de criterii și vreau să vi le supun atenției. Viitorul sistem electoral va trebui să fie/să aibe:

–        Caracter democratic-participativ: implică într-un grad mai mare electoratul în stabilirea candidaților care primesc mandatele;

–        Competitiv:  stimulează candidații să prezinte oferte electorale competitive pentru a-și maximiza șansele;

–        Simplu de înțeles de către cetățeni: sistemul este intuitiv, nu solicită proceduri greu de înțeles care să necesite un efort de însușire ridicat;

–        Simplu de aplicat de către autorităţile electorale: nu solicită un efort mare de calculare a rezulatelor, rezultatele pot fi calculate ușor de toți factorii interesați, nu oferă oportunități de fraudă.   

Dar aceste criterii nu sunt egale între ele ca importanță. De exemplu, pentru mine sunt mai importante primele două dar am observat că pentru politicieni sunt mai importante ultimele două. Dumnevoastră ce părere aveți?

Unii spun că sistemele elcorale sunt doar treaba partidelor, doar acestea trebuie să decidă între ele regulile pe baza cărora joacă şi se întrec. Nu împărtășesc acestă perspectivă pentru că nu se votează doare ele între ele ci și cetățenii sunt participanți în acest jocul democratic. La fel de bine, sistemul după care alegem partidele este şi treaba noastră.

Pentru că cifrelele și informațiile nu se găsesc pe toate drumurile, vă ofer mai jos, sub forma consacratei rubrici „știați că” niște informații care mie mi s-au părut interesante.

Știați că:

–        România are acum 33 de europarlamentari iar in viitorul PE, de la anul, este posibil să aibă cu 6 mai puțini? Acesta se poate întâmpla dacă cumulăm doi factori: (1) intrarea Croației în UE și, (2) dacă până atunci (mai 2014) Guvernul va catadicsi să valideze rezultatele recensământului din 2011; Vor fi trecut aproape tre ani… totuşi!

–        Există o recomandare europeană ca statele cu peste 20 de milioane de locuitori să organizeze mai multe multe circumscripții electorale? Întrebarea cheie care a dat bătăi cu ocazia referndumului de demitere a președintelui din anul 2012 este cât de mulți suntem noi cetăţenii români? Încă nu știm deși în anul 2011 am organizat un … recensământ al populației. Conform acestuia suntem vreo 19.042.936. Conform celui în vigoare suntem mai mulţi.

–        Pentru a participa la alegerile europene un român are nevoie de 100.000 de semnături și doar de 20.000 de voturi în plus (cca. 120.000) pentru a fi ales? (În condițiile în care rata de participare va fi similară cu cea din 2009);

–        În unele țări europene, cetățenii pot alege politicieni de pe listele mai multor partide?  Acestea sunt Malta, Irlanda și Marea Britanie – în Irlanda de Nord;

–        La alegerile eurparlamentare 15 State Membre nu impun praguri electorale în timp ce 12 impun, dintre care 9 optează pentru varianta cea mai mare permisă, 5%. România impune partidelor și alianțelor un prag electoral de 5.

VIDEO: Ciprian CIUCU – Alegeri europene cu adevărat democratice (I)

VIDEO: Ciprian CIUCU – Alegeri europene cu adevărat democratice (II)

Centrul Roman de Politici Europene a publicat un raport cuprinzator si o situatie comparativa a sistemelor de vot folosite in UE. Raportul ”România are nevoie de sistem electoral competitiv pentru europarlamentare” poate fi descăract de aici.


Distribuie acest articol

18 COMENTARII

  1. Specialistii in stiinte politice sint foarte preocupati de felul in care arata sistemele electorale si uneori (rareori?) pe buna dreptate. Exista si alegeri esentiale pentru evolutia ulterioara a unei tari (ca de exemplu cele din Romania anului 1990), insa in general, cel putin in societatile occidentale, diferentele intre guvernarea de catre un partid sau altul (sau o coalitie de partide sau alta) sint relativ minore (exceptii notabile Marea Britanie sub Thatcher sau SUA la alegerea lui Bush).

    In Romania alegerea este insa intre un partid corupt si un altul si mai corupt. Simplul fapt ca liberalii au ajuns sa fie condusi de Crin Antonescu iar democrat-liberalii sint in pericol de a fi condusi de Elena Udrea (in loc de, sa zicem, Monica Macovei) ar trebui sa puna serioase intrebari politologilor si intregului electorat, nu numai membrilor partidului (pentru a nu mai vorbi de Victor Ponta).

    Am citit zilele trecute propunerile (nu deosebit de serioase, cred) cu privire la coborirea limitei de virsta pentru acordarea dreptului de vot la 16 ani sau sugestiile de introducere a votului cenzitar si ma intreb: Nu e oare evident ca in Romania orice sistem ai introduce, atit timp cit calitatea candidatilor este indoielnica nu ne putem astepta ca alesii sa fie patrioti si onesti?

    In speta, fiindca e vorba de alegeri europarlamentare, cum pot fi personaje ca Elena Basescu sau Gigi Becali impiedicate sa ajunga sa reprezinte Romania in parlamentul european?

    Exista vreo modalitate de a-i impiedica pe cei cu suficiente fonduri sa-si cumpere voturile atunci cind electoratul e suficient de sarac pentru a putea fi cumparat sau suficient de needucat pentru a putea fi amagit cu reclame?

    E o intrebare mai curind retorica. Eu cel putin nu am raspuns la ea.

    • Exista doua paradoxuri:
      Intr-un stat de drept exista mai multa coruptie decat intr-o dictatura, iar slujbasul perfect construieste mai putin decat cel corupt.
      Nu fac apologia coruptiei, bineinteles, dar ea este totusi un semn al bunastarii, un semn ca mai exista ceva de sfeterisit, de negociat la negru. Toti cei care lupta impotriva coruptiei isi subordoneaza bataliile unui scop unic: bunastarea materiala. Impresia ca o parte, oricat de mica, din ceea ce lis-ar cuveni este abuziv sau incompetent administrata este actuatorul ce-l determina sa lupte. INtr-un stat liber de coruptie, desigur ca el si nu altul ar avea mai mult, ar fi mai multumit, ar trai mai bine. Ceea ce pierde insa respectivul nemultumit din vedere e ca lupta sa are sorti de izbanda doar intr-un stat care poate oferi destul tuturor cetatenilor sai sau macar suficient de mult pentru a-i multumi pe cei mai multi dintre ei. Un astfel de stat e insa la fel de utopic precum cel comunist, visat de Marx sau Lenin.
      Cat despre slujbasul perfect, nemtii au o vorba: slujbasul perfect e precum un arbore, caruia ii da frunza abia in mai, iar la inceput de octombrie e din nou chel. Slujbasul perfect e impiegatul lui Caragiale, cel care isi pregateste registrul in biroul registraturii generale a vreunei mari adiministratii, isi trage manecile si-si pune cozorocul de tipla in asteptarea bataii ceasului. El e slujbasul cel mai adesea depasit de situatiile neprevazute, incapabil de artificii, inflexibil. Curios e ca multi si-l doresc drept partener, doar pana ajung sa stea de vorba cu el. Asta a propos de Udrea vs Macovei.
      Cat despre intrebarea retorica din final, intreb si eu qui prodest? Daca asta e singurul mod in care se pot regla voturile, inseamna ca e cel mai bun. Calitatea alesilor nu difera substantial de cea a alegatorilor, pana la urma. A miza pe altruism sau verticalitate e Naivitate cu N mare, mai ales intr-un stat in care meseria de politician e practicata doar pentru ca poate rotunji veniturile personale. Cointeresarea e singura modalitate, greu sunt de gasit caile pentru a o face.
      Dar de multe ori solutia se afla nu in interzicere, ci, dimpotriva, intr-o permeabilitate excesiva. O lege a finantarii si sponsorizarii politicului ar fi un prim pas. In acest fel, cel cu suficient de multi bani ar fi mai interesat de a-i inmulti prin afaceri, decat prin prezenta sa in parlament. Dar ar sponsoriza la vedere candidati, pe care aceeasi lege sa-i deconecteze de la tubul sponsorului pe perioada mandatului.

      • Premiza e falsa. In Coreea de Nord se poate trece frontiera (daca esti coreean) cu o spaga modica. Incearca asta oriunde in Europa (chiar si in Romania).

        • :-)
          Nu, exemplul e irelevant: asa cum e descrisa,spaga la granita pare a fi o sansa de suprvietuire, similara salamului de sibiu din halatul alb. E vorba de micile alunecari, de coruptia de ghiseu, care „slabeste” un regim absurd, nicidecum de marea coruptie care-i necajeste pe europeni.
          Extrapolarea exemplului la nivelul unei intregi adimistratii e cel putin aiuritoare.

      • @Hantzy
        „Intr-un stat de drept exista mai multa coruptie decat intr-o dictatura, iar slujbasul perfect construieste mai putin decat cel corupt”.
        Am ras de m-am tavalit cand am citit asta… deci in Danemarca sau in Noua Zeelanda este dictatura nu stat de drept? Sau va referiti la dictatura legii?

        • Da, Finlanda, Islanda, Zeelanda, Dania si … cam atat. E un grup redus de tari care oferasuficient cetatenilor sai incat sa le poata ostoi asteptarile. Asa cum spusesem mai sus. Niciuna nu uimeste prin dimensiuni sau influenta, prin densitate a populatiei sau macar prin numarul de miliardari, putandu-le considera, din aceste motive, exceptii.

      • Hantzy,

        paradoxul e asta, de fapt: cum draq le poate parea unora o fiinta vulgara, proasta, inculta si corupta drept eficienta???

      • Scuze, raspunsul era pentru diseminarea recensamantului locuitorilor – date finale.

        De obicei se comunica numarul de parlamentari la sfarsitul lui 2013. din cate stiu la ultima numarare au fost serioase obiectii si discutii, in principal intre Italia si Germania – ref. cati europarlamentari si de unde.

  2. Acel rezultat care a fost prezentat majoritatii spre a fi crezut, si a si fost crezut, acela trebuie
    sa fie cel adevarat.
    Daca Ponta si ai lui au sustinut ca suntem 19 milioane iar in baza acestei sustineri sau
    stabilit multe „adevaruri” Europa nu are de ce sa ne acorde scaune ca atunci cand am fi
    22 de milioane si jumatate.
    Iar cei care au fost aruncati la gunoi de ponta si pontacii lui pe motiv de „neprezent la
    domiciliu” sper sa gaseasca intelegere de la statele europene prin care incearca sa-si
    gaseasca o bucata de paine, si sper sa dea votul lor spre a fi reprezentati in Parlamentul
    European europenilor-oameni (indiferent de nationalitate) pentru ca „ai nostri” am vazut
    ce reprezentare ne dau.

    @hantzy. Nu stiu daca ai auzit de „fair play” hantzy, dar suntem unii dintre noi oamenii unii
    care tanjim dupa astfel de mediu concurential.
    Coruptia este un produs al oamenilor care nu sunt producatori de „fair play” ci cel mult,
    cand n-au alta solutie, „consumatori”.
    Nu o sa existe niciodata fiinte umane care sa nu faca si un hent (vezi „mana lui dumnezeu”)
    sau un fault pentru a-si „trage dreptul” dar or sa existe intodeauna si din aceea care la
    lovituri sub centura nu se vor apleca cu nici un pret sa raspunda tot cu lovituri sub centura
    (iar acestia se numesc „jucatori”, indiferent ca ne place sau nu, termenul)

    • VIda clara, esti dulcic!
      De ce tanjesti oare dupa mediul concurential? Poate pentru ca nu-l ai. Asta pe de o parte, dar pentru ca una n-o exclude pe cealalta, ce te face sa crezi ca eu as refuza un astfel de mediu? Pentru ca enunt un adevar?!
      Cat despre piruetele cu consumatori care n-au alte solutii, chiar nu stiu ce vrei sa spui.

      • @hantzy.
        Cand vei intelege (daca vei intelege vreodata) adevaratul sens al cuvantului-
        concept; „jucator” atunci ai sa poti intelege si ceea ce spuneam eu.
        Altfel, nu te complica.
        Include-ti-ti in bibliografie si antipozii : „autonomia de la voluntad” si
        „heteronomia de la voluntad” ca … nu strica.
        Eu ti-am indicat titulaturile in spaniola pentru ca sunt cele mai pline
        de continut dar tu, odata ajuns la ele cauta-le in ce limba-ti vine mai bine.
        Treci apoi pe la „cordero” si de aici la „mansedumbre”. Nu afli tot dar tot e
        mult mai mult decat dovedesti ca stii.
        Apoi revii (daca vrei) si vorbim de „juego limpio” (sau mai pe englezeste
        „fair play”). Abia de acolo spre inainte putem incepe sa vorbim despre
        „mediul concurential” la care faceam eu referire.
        A, vezi daca printre prietenii nostri comuni se numara si nume precum
        Hans Jonas sau Ayn Rand pentru ca asta ne ajuta sa intelegem mai
        usor daca … vorbind romaneste, vorbim amandoi o aceeasi limba sau,
        fiecare cu a lui proprie.
        Nu e vorba sa vedem cine are (sau nu) dreptate ci sa vedem daca avem
        puncte comune, daca exista vreo posibilitate sa ne intersectam candva
        sau daca vom ramane, unul – altuia, paraleli.

  3. In articol se face referire la stabilirea numarului de europarlamentari pe care ii va trimite Romania in Parlamentul European prin raportare la numarul populatiei si se indica recensamantul ca modalitate de stabilire a acestui numar.

    Este complet gresit. Cifrele referitoare la numarul exact al populatiei la o anumita data se determina de Evidenta Populatiei. Printr-un proces de filtrare (eliminare persoane cu varsta sub 18 ani, persoane carora li s-au retras drepturile electorale, persoane cu afectiuni psihice care si-au pierdut dreptul de vot, etc.) se ajunge la crearea listelor electorale si determinarea exacta a numarului de alegatori.

    Asa cum s-a chinuit si Basescu sa explice repetat la Referendumul din vara lui 2012, recensamantul n-are nici o treaba cu alegerile, dar absolut nici una. Recensamantul e un instrument folosit in scopuri statistice, pentru determinarea periodica, la un interval semnificativ de timp, a unei serii intregi de parametri care caracterizeaza populatia si indica evolutiile din perioada scursa de la recensamantul anterior.

    • Din ce stiu eu, reprezentarea se face pe baza de populatie. Asta inseamna tot – si persoane sub 18 ani, si ne-cetateni domiciliati in Romania, si condamnati, si refugiati, tot – toate persoanele din Romania, mai putin turistii ocazionali. Votul e diferit, e pe baza listelor de alegatori, acolo apar filtrele.

      • Da, reprezentarea in Parlamentul European se face in functie de populatia dar unde sunt incluse si de tari care se pregatesc sa adere la UE – cazul Croatiei, dar exista un numar fix de parlamentari si daca nu gresesc – este vorba despre Tratatul de la Maastricht.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Ciprian Ciucu
Ciprian Ciucuhttp://www.crpe.ro
Consilier in Consiliul General al Municipiului București / Fost președinte al Consiliului Național de Integritate (2015-2016) / Membru fondator al Centrului Roman de Politici Europene

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro